De la necesitate și strategie la profesionalism sau trend-uri

Gabriela SZABÓ
Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
De la necesitate și strategie la profesionalism sau trend uri jpeg

Există diverse dezbateri legate de diferența dintre educație fizică și sport. Cu siguranță însă, jocul și sportul răspund nevoilor profund umane și au un rol important în toate societățile și culturile. Nici o altă activitate nu are atîta forță și energie de a mobiliza și a reuni oamenii dincolo de bariere culturale, lingvistice sau profesionale.

O primă mare distincție este legată de faptul că educația fizică este o disciplină școlară, care are la bază un curriculum pe care profesorii sau educatorii trebuie să îl respecte.

Sportul este o activitate care implică competiția, individuală sau pe echipe. În sport, cei care îi instruiesc pe sportivi sînt antrenorii, persoane cu o calificare specială pentru sportul respectiv și care urmăresc îndeaproape antrenamentele complexe necesare practicării sportului.

Dacă luăm în considerare însăși originea latină a cuvîntului „sport“ – deportare = a ieși pe poartă, în afara zidului, a te mișca –, studiile dezvoltării sportului în istoria umanității arată că sportul este probabil la fel de vechi ca dezvoltarea inteligenței umane. Și, de aceea, a devenit, de-a lungul timpului, un mod de exprimare, un liant, o forță de a uni oameni diferiți.

Educația fizică și exercițiile fizice Р baza unei vieți sănătoase, un drept uman

De la orele de educație fizică de la școală pînă la orele petrecute în sălile de fitness sau minutele alergate în parc, practicarea activității fizice și a exercițiilor sportive regulate conduce la reducerea riscului apariției bolilor cardio-vasculare, a anumitor tipuri de cancer și diabet, la îmbunătățirea sistemului muscular și osos, la controlul greutății corporale și chiar la menținerea sănătății mentale și la favorizarea proceselor cognitive.

Recunoscînd importanța relației dintre sport, activitate fizică și sănătate, Organizația Mondială a Sănătății a adoptat încă din anul 2004 o strategie mondială asupra dietei, activității fizice și sănătății. Strategia OMS vizează îndeosebi sprijinirea adoptării și aplicării unor politici și planuri de acțiune mondiale, naționale și regionale pentru stimularea activității fizice la nivelul tuturor categoriilor de vîrstă ale populației, implicînd societatea civilă, sectorul public, mediul privat și mass-media.

Mai mult, obiectivele-cheie definite în Strategia Europa 2020 vin să întărească ideea lansării unei strategii naționale privind activitatea fizică, văzută ca o condiție necesară pentru un stil de viață sănătos.

Prin urmare, în plan internațional se pune din ce în ce mai mult accentul asupra importanței sportului în formarea integrală a populației și asupra necesității existenței unui orizont clar de dezvoltare a acestui domeniu. Se insistă asupra sportului de masă ca mijloc de optimizare a stării de sănătate a populației și ca activitate ce facilitează socializarea în societățile actuale în care există o tendință din ce în ce mai mare de dispersare a indivizilor și de izolare umană. În plus, practicarea timpurie și curentă a sportului asigură familiarizarea rapidă cu exigențele acestui domeniu și poate genera un flux mai mare de indivizi spre sportul de performanță.

Pe 7 iulie 2007, Comitetul Olimpic Internațional face o serie de modificări în Cartea olimpică, în care se precizează clar că activitatea sportivă este un drept uman. În consecință, toate persoanele trebuie să aibă posibilitatea de a practica sport fără discriminări de nici un fel și în spiritul olimpic care presupune înțelegere reciprocă, solidaritate și fair-play. De asemenea, cîteva zile mai tîrziu (11 iulie 2007), Comisia Europeană adoptă Carta Albă a Sportului European, un document strategic care definește principiile directoare în adoptarea de politici adecvate în domeniul sportului. Ulterior, s-a adoptat rezoluția Parlamentului European asupra funcției sportului în educație.

Educația fizică este văzută astfel ca o materie școlară obligatorie care se ocupă de dezvoltarea capacităților fizice și a încrederii în sine a elevilor, fapt ce va avea un impact pozitiv asupra realizării unei serii largi de activități. În anul 2008 a fost adoptat Ghidul de Activitate Fizică al Uniunii Europene. Acesta arată că scopul principal al unei politici în domeniul sportului este acela de a crește participarea la sportul de calitate a tuturor categoriilor de indivizi din cadrul unei societăți.

O altă etapă importantă în demersul de sprijinire a sportului de masă la nivel european a fost introducerea în Tratatul de la Lisabona (2009) a articolului 165, care oferă pentru prima dată Uniunii Europene competențe în politici din domeniul sportului. Prin urmare, Comisia Europeană obține un mandat categoric pentru dezvoltarea programelor europene specifice sportului, programe ce pot fi finanțate de la buget.

Sportul – performanță, incluziune socială, integrare și șanse egale

Sportul, înțeles în spiritul generat de către Consiliul Europei, ca „toate formele de activități fizice care, printr-o participare mai mult sau mai puțin organizată, au drept obiectiv expresia sau ameliorarea condiției fizice și psihice, dezvoltarea relațiilor sociale sau dobîndirea unor rezultate pozitive în competițiile de toate nivelurile“, este recunoscut ca făcînd parte integrantă din realitatea socială, culturală și economică a României și ca factor de consolidare a imaginii și relațiilor sale internaționale.

Indiferent ce definiții dăm sportului, știm sigur că, în acest moment, topul celor mai populare sporturi din lume este condus de fotbal (4 miliarde de fani), cricket și hochei pe iarbă (2,5 miliarde fiecare), urmate de tenis (1 miliard de fani), volei (900 de milioane), tenis de masă, baschet, baseball, rugby și golf. (Sursa – WorldAtlas.com)

În România, topul este altfel, așa cum el este diferit și de la o țară la alta sau de la o regiune la alta. Cu siguranță, fotbalul este pe primul loc, dar, de-a lungul timpului, restul topului s-a modificat și în funcție de performanțele pe care sportivii români le-au avut (gimnastică, tenis, handbal, atletism).

Dincolo de topuri și preferințe ale fanilor, rămîn însă cifrele încă îngrijorătoare legate de activitatea fizică și sport versus sănătatea populației. Chiar dacă, în ultimii ani, în România, exclusiv în orașele mari însă, vedem un trend crescător spre mișcare, competiții sportive, viață sănătoasă, la nivelul întregii țări lucrurile nu stau foarte bine.

Eurobarometrul din 2018 indică, de altfel, o tendință generală la nivelul UE de scădere a numărului celor care fac sport sau mișcare. Dacă, în 2009, 39% din populația țărilor UE declara că nu face niciodată sport, în 2014 se ajunsese la 42%, iar în 2017 la 46%. Principala „scuză“ a respondenților este lipsa de timp, urmată de lipsa de motivație și de diverse probleme de sănătate sau de lipsa posibilităților financiare.

Același sondaj Eurobarometru arată că femeile tinere fac mult mai puțină mișcare în comparație cu bărbații, în timp ce în țările de nord și cele vestice, în general, populația face mult mai multă mișcare pentru a-și întreține sănătatea decît în țările din Europa de Est. Practic, sînt 11 țări din Europa în care mai mult de jumătate dintre cei chestionați au răspuns că nu fac niciodată sport. Cel mai rău stau, la egalitate, Bulgaria, Grecia și Portugalia (cu 68%), apoi urmează România, cu 63%, în timp ce în Danemarca (20%), Suedia (15%) și Finlanda (13%) procentele celor care nu fac mișcare sînt cele mai scăzute.

Ca fost sportiv de performanță, fost ministru al Tineretului și Sportului și din postura de director general al CSM București, am susținut și voi susține atît educația fizică în școli, cît și programe educaționale care să îi scoată pe români la sport, indiferent de vîrstă sau statut social. Sănătatea este pe primul loc în „grijile“ românilor legate de viitor, iar acest lucru ar trebui speculat și în campanii de conștientizare, și în gîndirea orelor de educație fizică, și în politicile locale și naționale cu privire la populație, sport și infrastructură sportivă. 

Gabriela Szabó, multiplu campion mondial, desemnată cea mai bună atletă a lumii în anul 1999, a fost ministru al Tineretului și Sportului, și este în prezent director general al Clubul Sportiv Municipal București.

Foto: flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Putin şi Lukaşenko FOTO EPA-EFE
A vrut Kremlinul să-l elimine pe Lukașenko și a căzut victimă ministrul de Externe al Belarusului?
Ministrul Afacerilor Externe al Belarusului, Volodimir Makei, a murit subit, relatează agenția „Belta”. Mackai avea 64 de ani, iar cauza morții sale nu a fost încă anunțată.
Anamaria Prodan si fiica ei Sarah Dumitrescu FOTO Facebook
Fiica Anamariei Prodan, dezvăluiri după divorțul impresarei de Reghecampf: „Când o văd plângând, mă rupe”
Sarah Dumitrescu Prodan, fiica din prima căsătorie a impresarei cu baschetbalistul Tibi Dumitrescu, a mărturisit în cadrul unei emisiuni online cât de afectată este mama sa după divorțul de antrenorul Laurențiu Reghecampf.
Soldati ucraineni in transee FOTO Captura Twitter jpg
Imagini incredibile din tranșeele ucrainene. Asemănarea dintre situația de acum și cea din Primul Război Mondial
Soldații au ajuns să doarmă în tranșee unde apa e până la glezne sau chiar mai rău, fiind improvizate paturi din diferite obiecte. Mai mult, temperaturile au scăzut drastic.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.