De la ghetele lui Ronaldo la circul politic

George VULC─éNESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se spune c─â una dintre cauzele pentru care juc─âtorul brazilian Ronaldo a fost o legum─â ├«n finala Campionatului Mondial din Fran┼úa a fost deranjul pe care i l-au provocat ghetele cu care fusese ├«nc─âl┼úat de sponsorul s─âu. ├Änv─â┼ú├«nd parc─â din p─â┼úania, din 1998, a celebrului fotbalist, politicienii no┼čtri se preocup─â constant s─â ├«┼či asigure, din sponsoriz─âri, cele mai confortabile spi┼úuri. Este normal s─â fii bine echipat ├«ntr-o competi┼úie care se rezum─â la ┼čuturi ├«n fund, burt─â ┼či b─ârbie. Ce leg─âtur─â are asta cu chestiunea ├«n discu┼úie, sponsorizarea? Una singur─â. Fotbalul ┼či politicul s├«nt principalii beneficiari ai sponsoriz─ârilor ├«n lume ┼či la noi. Aceast─â realitate nu o ve┼úi reg─âsi ├«n nici un sondaj de opinie local. ├Äntreba┼úi ce domenii merit─â ajutor financiar, la schimb cu avantajele decurg├«nd din sponsorizare, cei mai mul┼úi donatori se refer─â la sport ┼či evenimentele cu carater cultural. Rating-ul fiind criteriul de departajare. De politic─â se feresc to┼úi precum necuratuÔÇÖ de t─âm├«ie. Nimeni nu pomene┼čte de finan┼úarea partidelor, de┼či s├«nt mul┼úi cei ce ├«┼či dau, constant, obolul, ├«nainte de, ┼či ├«n timpul campaniilor electorale. ┼×i nu e vorba de pu┼úini bani... Profit├«nd de faptul c─â ├«n Rom├ónia sumele ┼či sursele de finan┼úare ale partidelor s├«nt f─âcute publice post factum (nu ├«n timpul campaniei, ca ├«n SUA), ┼či ├«ntr-o form─â netransparent─â, sponsorii r─âm├«n├«nd anonimi. La noi contribu┼úiile din campanii provin de la filiale, din dona┼úii individuale ┼či... din ├«mprumuturi bancare. Din c├«nd ├«n c├«nd, c├«te un om de afaceri ├«┼či mai aduce aminte cum c─â a dat ┼či el ├«n st├«nga ┼či ├«n dreapta, ca s─â nu supere pe nimeni. Dar nu pe firm─â, ci din conturile proprii. Cic─â s-ar mai practica ┼či ├«mprumutul f─âr─â dob├«nd─â. Sau da, ave┼úi dreptate. Cine ar pretinde banii ├«napoi unui partid politic important? ├Äntrebarea se poate formula ┼či altfel. Cine ar mai da vreun ban ├«napoi dac─â ajunge la putere, c├«nd poate oferi la schimb posturi, contracte ┼či alte avantaje ├«n natur─â? Localele din 2008 au avut un necesar de cel pu┼úin zece milioane de euro. Au urmat treizeci de milioane de euro ├«n iarn─â ┼či ┼čase milioane de euro ├«n var─â. Iar ├«n toamn─â vin preziden┼úialele. A┼ča este. Nu to┼úi ace┼čti bani vin din sponsoriz─âri. Dar ┼či sumele alocate campaniilor s├«nt mai mari ├«n realitate. Cele vehiculate au ca principal reper costurile directe, de publicitate. F─âr─â alte cheltuieli, cum ar fi sondajele de opinie, costurile de organizare ale mitingurilor ┼či spectacolelor electorale etc. Multe dintre aceste cheltuieli indirecte preced campania propriu-zis─â. Cine mai crede c─â grosul acestor bani vine din contribu┼úii ale membrilor ┼či dona┼úii ale unor persoane fizice? Pia┼úa de publicitate din 2008 a fost estimat─â la 600 de milioane de euro. Se consider─â c─â 1 euro din 5 aloca┼úi de companii, promov─ârii merg spre sponsoriz─âri. Ar ├«nsemna c─â cifra sponsoriz─ârilor dintr-un an se apropie de 120 de milioane de euro. Aproxim├«nd la 25 de milioane contribu┼úiile firmelor, rezult─â c─â aproape 20 de procente din totalul sponsoriz─ârilor din ultimul an au fost ├«n beneficiul candida┼úilor politici, ale┼či sau neale┼či. Este enorm. Cu at├«t mai mult cu c├«t sumele destinate campaniilor electorale cresc, indiferent de mersul economiei. ┼×i a┼ča ├«ntr-o perioad─â de criz─â nu prea mai r─âm├«n bani pentru sponsoriz─âri ┼či mecenat. Acel euro este primul t─âiat de pe list─â. Dac─â se putea altfel, nu se mai apela la teledonul prin SMS pentru Spitalul "Marie Curie". Incertitudinea planeaz─â asupra a numeroase programe bursiere ┼či proiecte educative. ├Än acest timp, politicul r─âm├«ne acela┼či consumator avid de resurse. Banii din sponsoriz─âri ar putea fi totu┼či orienta┼úi ┼či spre alte destina┼úii, ├«n afara celor fixate prin decizie politic─â. Dar pentru asta ar trebui modificat─â legisla┼úia. O deducere peste limita actual─â, foarte joas─â, a cheltuielilor de sponsorizare ar facilita finan┼úarea direct─â a proiectelor de utilitate public─â: ┼čcoli, spitale, aziluri, ONG-uri etc. Ar fi o extrapolare a primei ┼či timidei deschideri a bugetului public spre activit─â┼úile nonprofit, ce dateaz─â din 2007. Din acel an, pl─âtitorul de impozit pe venit poate direc┼úiona 2% din sumele datorate statului, c─âtre ONG-uri sau institu┼úii publice. Nu ┼čtiu dac─â solu┼úia este viabil─â. Constatarea este ├«ns─â ├«ntrist─âtoare. I-a┼č spune alarmant─â, dac─â a┼č fi convins c─â, ├«n afar─â de fotbal ┼či circ politic, mai este nevoie de altceva ├«n ┼úara asta... George Vulc─ânescu este analist economic.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.