De la Dilema veche la Volvo şi înapoi ...

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mica istorie a acestui "dosar tematic" începe în suplimentul "Exodul inteligenţei", apărut în nr. 73 al revistei noastre şi coordonat de Cristian Ghinea. Dna Lavinia Huidan, preşedinta firmei Forum Auto, importator Volvo în România, inspirată de suplimentul nostru, a creat programul "Volvo - partener al inteligenţei", dedicat loturilor olimpice de matematică şi fizică. Nu este vorba despre o simplă sponsorizare, ci de încercarea de a fi permanent alături de aceşti elevi, în procesul de pregătire şi în participarea la concursuri. Printre altele, programul a inclus o dezbatere la care au participat premianţii la Olimpiadele Internaţionale de Fizică şi Matematică, profesorii lor, reprezentanţi ai elitei culturale, ai mediului de afaceri şi ai mass-media. Pornind de la dilema "a pleca în străinătate sau a rămîne în ţară", dezbaterea a cuprins probleme complexe, încercînd să descrie statutul acestor elevi de excepţie în societatea noastră, relaţia lor cu sistemul şcolar, cu propriile succese, cu ceilalţi. Această dezbatere constituie nucleul paginilor următoare şi o prelungire, în alţi termeni, a suplimentului "Exodul inteligenţei". De la Dilema veche la Volvo şi înapoi... "Olimpicii României" reprezintă, o dată pe an, cînd se întorc cu premii din străinătate, subiect de primă mărime pentru ziare şi pentru televiziuni. În rest, societatea nu pare să-i ia prea mult în seamă: nu sînt (din păcate) "modele de succes", iar felul în care noi, ceilalţi, ne raportăm la ei ţine mai degrabă de o afectivitate conjuncturală: datorită lor, ne simţim cîteva zile pe an "mîndri că sîntem români" şi bucuroşi că reprezentanţi ai şcolii româneşti sînt capabili de asemenea performanţe. Cînd termină liceul, cei mai mulţi pleacă la studii în universităţi americane, ceea ce ne provoacă teama că "ne fug creierele". De la preşedinţi pînă la cetăţeni, cu toţii părem a avea o opinie deja formată despre această problemă. Dar nu prea sîntem dispuşi să discutăm lucid, cu argumente, ce facem noi pentru ei, ce loc le poate asigura societatea românească, a cărei precaritate materială şi organizatorică nu pare a favoriza performanţele de vîrf, nici inserţia unor tineri atît de înzestraţi în comunităţi academice solide şi totodată deschise către inovaţie. Nici nu sîntem prea dispuşi să reflectăm la normalitatea plecării la studii în ţări unde asemenea vîrfuri intelectuale pot cu adevărat să se formeze. Ei pleacă. Noi rămînem să dezbatem şi să ne gîndim la "legendele" olimpicilor, cu aerul că am spus totul: nişte elevi înzestraţi, produse ale şcolii româneşti, care demonstrează nivelul învăţămîntului nostru etc., etc. De fapt - aşa cum se va vedea şi din paginile următoare - ei îşi privesc performanţele cu un aer cît se poate de firesc, ţin foarte mult la profesorii lor, vor să studieze mai departe şi ştiu că aici nu o pot face. Dar nu privesc plecarea cu dramatism, nici n-o consideră "definitivă". Pur şi simplu, se înscriu cu naturaleţe în tendinţele lumii de azi. Ar merita să-i ascultăm mai des şi să ne intereseze felul lor de a fi şi de a gîndi nu doar cîteva zile pe an, cînd iau premii prestigioase... (M. V.) argument

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cu ce se ocupă românii când stau la rând să ia Lumină. „Un părinte m-a șocat. Mi-am făcut cruce când am auzit ce spunea”
O fostă profesoară de religie din Craiova spune că a rămas cu un gust amar după ce a participat la slujba de Înviere. A ales să meargă la Catedrala Sfântu Dumitru din centrul orașului unde erau adunați mii de oameni. Discret, femeia a ascultat ce discutau creștinii în timp ce așteptau să ia Lumină.
image
Putin a scos inima unei căprioare și i-a dăruit-o lui Berlusconi: „Vladimir mi-a arătat o natură violentă pe care nu mi-am imaginat-o”
În anul 2013, președintele Rusiei și fostul prim-ministru italian au fost împreună într-o vacanță. Vladimir Putin ar fi făcut atunci un gest de neimaginat în fața lui Silvio Berlusconi, pe care un fost senator din partidul său și-l amintește și acum.
image
Cum arată satul fantomă Curpenii Silvașului, părăsit de cinci decenii. Pădurea crescută în voie l-a înghițit complet VIDEO
Doar ruinele unei biserici mai sunt vizibile în imagini aeriene din satul Curpenii Silvașului din Hunedoara, părăsit în anii ’70. Așezarea izolată a fost înghițită de pădure

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.