De la Dilema veche la Volvo şi înapoi ...

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mica istorie a acestui "dosar tematic" începe în suplimentul "Exodul inteligenţei", apărut în nr. 73 al revistei noastre şi coordonat de Cristian Ghinea. Dna Lavinia Huidan, preşedinta firmei Forum Auto, importator Volvo în România, inspirată de suplimentul nostru, a creat programul "Volvo - partener al inteligenţei", dedicat loturilor olimpice de matematică şi fizică. Nu este vorba despre o simplă sponsorizare, ci de încercarea de a fi permanent alături de aceşti elevi, în procesul de pregătire şi în participarea la concursuri. Printre altele, programul a inclus o dezbatere la care au participat premianţii la Olimpiadele Internaţionale de Fizică şi Matematică, profesorii lor, reprezentanţi ai elitei culturale, ai mediului de afaceri şi ai mass-media. Pornind de la dilema "a pleca în străinătate sau a rămîne în ţară", dezbaterea a cuprins probleme complexe, încercînd să descrie statutul acestor elevi de excepţie în societatea noastră, relaţia lor cu sistemul şcolar, cu propriile succese, cu ceilalţi. Această dezbatere constituie nucleul paginilor următoare şi o prelungire, în alţi termeni, a suplimentului "Exodul inteligenţei". De la Dilema veche la Volvo şi înapoi... "Olimpicii României" reprezintă, o dată pe an, cînd se întorc cu premii din străinătate, subiect de primă mărime pentru ziare şi pentru televiziuni. În rest, societatea nu pare să-i ia prea mult în seamă: nu sînt (din păcate) "modele de succes", iar felul în care noi, ceilalţi, ne raportăm la ei ţine mai degrabă de o afectivitate conjuncturală: datorită lor, ne simţim cîteva zile pe an "mîndri că sîntem români" şi bucuroşi că reprezentanţi ai şcolii româneşti sînt capabili de asemenea performanţe. Cînd termină liceul, cei mai mulţi pleacă la studii în universităţi americane, ceea ce ne provoacă teama că "ne fug creierele". De la preşedinţi pînă la cetăţeni, cu toţii părem a avea o opinie deja formată despre această problemă. Dar nu prea sîntem dispuşi să discutăm lucid, cu argumente, ce facem noi pentru ei, ce loc le poate asigura societatea românească, a cărei precaritate materială şi organizatorică nu pare a favoriza performanţele de vîrf, nici inserţia unor tineri atît de înzestraţi în comunităţi academice solide şi totodată deschise către inovaţie. Nici nu sîntem prea dispuşi să reflectăm la normalitatea plecării la studii în ţări unde asemenea vîrfuri intelectuale pot cu adevărat să se formeze. Ei pleacă. Noi rămînem să dezbatem şi să ne gîndim la "legendele" olimpicilor, cu aerul că am spus totul: nişte elevi înzestraţi, produse ale şcolii româneşti, care demonstrează nivelul învăţămîntului nostru etc., etc. De fapt - aşa cum se va vedea şi din paginile următoare - ei îşi privesc performanţele cu un aer cît se poate de firesc, ţin foarte mult la profesorii lor, vor să studieze mai departe şi ştiu că aici nu o pot face. Dar nu privesc plecarea cu dramatism, nici n-o consideră "definitivă". Pur şi simplu, se înscriu cu naturaleţe în tendinţele lumii de azi. Ar merita să-i ascultăm mai des şi să ne intereseze felul lor de a fi şi de a gîndi nu doar cîteva zile pe an, cînd iau premii prestigioase... (M. V.) argument

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Frescele din gara Hunedoarei  Foto Daniel  Guță ADEVĂRUL jpg
Frescele care făceau furori în gara din Hunedoara, în pericol. Tablourile socialiste, admirate chiar și de Nikita Hrușciov
Două tablouri monumentale care împodobesc de peste șapte decenii gara din Hunedoara au ajuns în pragul dezintegrării. În trecut, atrăgeau toate privirile, însă gara a fost închisă de opt ani, iar picturile au fost lăsate în voia sorții.
Nodul de autostradă Sebeș  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (3) jpg
Orașul revitalizat de construcția autostrăzilor. Investiții de sute de milioane de euro au ajuns în Sebeș
Sebeș, un oraș cu mai puțin de 27.000 de locuitori, din vecinătatea municipiului Alba Iulia, a profitat din plin de poziția sa strategică, la răscrucea unor autostrăzi importante. Investițiile atrase aici sunt impresionante și au rezolvat problema locurilor de muncă.
Blocuri Bucuresti FOTO Shutterstock jpg
Apartamentele din București s-au scumpit cu 20%. Topul orașelor cu cele mai mari creșteri de preț
București a înregistrat în decembrie 2025 cea mai mare creștere a prețului mediu pentru apartamente dintre marile orașe ale României (+20%), a doua cea mai mare scumpire fiind înregistrată în Craiova.
Blocuri din Romania, foto Shutterstock jpg
România rămâne țara din UE cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe. Unde se trăiește cel mai mult în chirie
România, Slovacia și Ungaria sunt țările în care se trăiește cel mai puțin în chirie. 68% dintre persoanele care locuiesc în gospodăriile din UE dețin în proprietate locuințele și doar 32% au calitatea de chiriași.
scoala sfanta maria botosani foto cosmin zamfirache jpeg
Școala umanității dintr-un cartier de la capătul României. Cum au reușit profesorii să dea o șansă la educație copiilor cu nevoie speciale
O școală din nordul extrem al României oferă o lecție de umanitate și empatie în societate. De aproape două decenii, Școala „Sfânta Maria” din municipiul Botoșani, o unitate de învățământ de masă, integrează cu succes numeroși copii cu cerințe educaționale speciale.
Artefactele geto dacice furate din Muzeul Drents din Olanda Colaj DMS
25 ianuarie: Ziua jafului din Muzeul Drents. Coiful de la Coţefeneşti şi trei brăţări dacice au fost furate în mai puţin de trei minute
Ziua de 25 ianuarie marchează de-a lungul timpului evenimente politice, nașteri și dispariții de personalități marcante, dar și unul dintre cele mai spectaculoase jafuri: furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări-spirale din Muzeul Drents.
Ion Dumitrache jpg
Povestea tragică a „tigrului din Caucaz”, românul care a băgat spaima în ruși. A comandat cea mai bună unitate de elită
Ion Dumitrache a fost unul dintre cei mai valoroși comandanți din istoria militară a României. A condus celebra „Divizie Cremene”, o unitate de elită care s-a acoperit de glorie pe frontul de est. Deși a fost decorat în repetate rânduri, generalul Dumitrache a fost băgat în temnițele Aiudului.
Lucru in ture de noapte poate avea efecte negative asupra sănătății  Foto Freepik com jpg
Cât de atractiv mai este lucrul în ture de noapte: „Timpul liber pare mai mult, dar nu este deloc productiv”
Din cele mai vechi timpuri, noaptea a fost rezervată somnului, însă epoca modernă a schimbat această ordine naturală a vieții oamenilor. Munca în ture de noapte a devenit un fenomen obișnuit, iar după ani petrecuți lucrând astfel, mulți români spun că viața lor s-a schimbat profund.
Sistem virusat hacked Virus cyber attack malware FOTO Shutterstock
Scurgere masivă de informații. Aproape 150 de milioane de conturi ar putea fi compromise. Utilizatorii Gmail, cei mai expuși
Zeci de milioane de date de autentificare online au fost compromise în urma unei scurgeri masive de informații, iar utilizatorii Gmail se află printre cei mai afectați.