De la dandysm la metrosexualitate

Publicat în Dilema Veche nr. 675 din 26 ianuarie – 1 februarie 2017
De la dandysm la metrosexualitate jpeg

Deși „metrosexualitatea“ este un termen inventat în 1994 de către jurnalistul britanic Mark Simpson, specializat în domeniul culturii urbane, terminologia a devenit un concept global abia după cîțiva ani, în 2002, cînd jurnalistul a reluat subiectul, atribuind de data aceasta termenul unei figuri icon: David Beckham – primul metrosexual recunoscut oficial.

Eseul despre metrosexualitate, care a apărut inițial în 1994 în The Independent, făcea portretul unui „nou“ tip de bărbat urban, care se are bine cu oglinda, e prieten cu o mulțime de sticluțe și cutii, nu doar cu aparatul și spuma de ras, ci și cu crema de față, crema de ochi, gelul de păr, fixativul, pieptenele, dar și peria, și care are cel puțin două parfumuri, unul de zi, altul de seară.

„Bărbatul metrosexual este acel bărbat tînăr, care are o situație financiară bună, care locuiește sau muncește în mediul urban (căci aici sînt cele mai bune magazine) și care se încadrează, probabil, în cel mai vizat segment al publicului consumator al deceniului. În anii ’80 era vizibil doar în reviste precum GQ, în reclamele la jeanșii Levi’s sau în barurile gay. În anii ’90 îl putem vedea peste tot – și, mai ales, la cumpărături. Metrosexualul își dă cu aftershave Davidoff, Cool Water (cel care are ca simbol un nud musculos care stă pe o plajă), poartă cizme de motociclist (acele cizme pe care le purta Marlon Brando), lenjerie Calvin Klein (Marky Mark nu poartă altă firmă). Metrosexualul este un fetișist al produsului, un colecționar al fanteziilor pe care marketingul le vinde“ – acesta este portretul pe care Mark Simpson îl făcea, la începutul anilor ’90, noului tip de masculinitate.

Dar este metrosexualul doar atît? Doar o etichetă lipită acelui segment de consumeriști vizat de către industriile de cosmetice și accesorii – via îmbrăcăminte? Să fie metrosexualul exponentul unui bărbat superficial și narcisist preocupat doar de felul cum arată? Sau, de-a lungul timpului, metrosexualității i s-a adăugat și o patină de ideologie? Pentru că astăzi metrosexualul a devenit mai mult decît un consumator, el este și un statement, un soi de „revoltat contra stereotipiilor legate de gen“ – adică bărbatul modern se delimitează în societatea urbană modernă de imaginea masculului feroce, cel care miroase a transpirație și e „nițel mai frumos ca dracul“ ca să fie bărbat, și își asumă nevoia de a se îngriji, fără frica de a fi desconsiderat. Cu alte cuvinte, dacă azi femeile își asumă atributele masculine, fără să își piardă feminitatea, de ce reciproca nu ar fi valabilă? Este bărbatul mai puțin bărbat dacă își dă cu cremă antirid?

De altfel, metrosexualitatea este, de fapt, doar un termen nou care definește nevoia bărbatului de a arăta bine și de a nu fi taxat pentru aceasta. Este masculinitatea dincolo de stereotipii. Dandysmul poate fi, din punctul acesta de vedere, un strămoș al metrosexualității, un curent al cărui promotor a fost George Bryan Brummel, un curent care a devenit chiar o doctrină filozofică – rezumată pe scurt prin românescul „haina nu face pe om“.

Fiindcă, pentru un dandy, deși hai-nele sînt importante, mai importantă este atitudinea cu care le porți. Eleganța nu constă neapărat în accesorii, ci și în felul cum etalezi aceste accesorii – iar aici intervine latura culturală. Devine astfel o emblemă a individualismului prin sofisticare: haina contează, dar ea devine valoroasă doar prin calitățile pe care i le împrumută purtătorul ei. Un dandy este, așadar, un bărbat care are grijă de aspectul său fizic, dar mai ales este un bărbat cultivat, cu darul conversației, avînd la butonieră cunoștințe în mai multe domenii, de la artă la sport și la politică. Hainele sînt, bineînțeles, un accesoriu important, dar șarmul, derivat din bunele purtări și arta conversației, este de fapt principalul accesoriu al unui dandy. Precum metrosexualul de azi – bărbatul pe care îl preocupă aspectul fizic, în aceeași măsură cu succesul profesional, cele două mergînd mînă în mînă, mai ales în mediile urbane, cele cu tentă elitistă.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

dmitri peskov vladimir putin jpeg
Kremlinul avertizează: Orice acțiune de eliberare a noilor teritorii anexate va fi considerat un atac împotriva Rusiei
Kremlinul a anunţat vineri că va considera atacurile asupra oricăror părţi din regiunile Ucrainei pe care urmează să le anexeze în cursul zilei drept acte de agresiune împotriva Rusiei înseşi.
Spovedanie foto Ziarul Lumina jpg
Patriarhia Română pune reguli pentru spovedanie. Spațiu deschis și duhovnic eliberat de robia patimilor trupești
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) s-a întrunit zilele acestea și a adoptat o serie de reguli pentru spovedanie. Astfel, preoții vor trebui să respecte cu strictețe un cadru adecvat tainei.
Patriarhul Kirill FOTO EPA-EFE
Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe din Rusia, are COVID-19
Biserica a precizat că Kirill, în vârstă de 75 de ani, și-a anulat toate călătoriile și evenimentele planificate, deoarece suferă de „simptome severe” care necesită repaus la pat și izolare. Aceasta a precizat că starea sa de sănătate este „satisfăcătoare”.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.