De la alianţa terapeutică la conflict deschis

Oana BENESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 282 din 12 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cred c─â rela┼úia medic-pacient, ├«n Rom├ónia, are un pattern relativ particular, influen┼úat─â fiind de toate datele unei societ─â┼úi post-comuniste. Urmele unui trecut marcat de trauma unui regim totalitar se reg─âsesc ├«nc─â ├«n modul patologic ┼či disfunc┼úional de interac┼úiune uman─â din societatea de ast─âzi, ├«n maniera ├«n care s├«nt gestionate rela┼úiile de putere (┼či rela┼úia terapeutic─â este o rela┼úie de putere), ┼či ├«n remanen┼úa, ├«n memoria colectiv─â, a unor decenii de "omogenizare prin triturare" " cum spunea Ion Vianu " care au condus la uniformizare social─â artificial─â ┼či for┼úat─â. La acestea se adaug─â, ├«n prezent, la nivel institu┼úional, absen┼úa oric─ârei viziuni de perspectiv─â ┼či a unui program coerent de redresare a sistemului sanitar, dar ┼či lipsa de viziune ┼či de bun─â-credin┼ú─â a clasei politice, care, de orice culoare ar fi, se afl─â ├«ntr-o continu─â ┼či vorace lupt─â pentru putere. Exist─â o ├«ntreag─â literatur─â despre istoricul rela┼úiei medic-pacient de-a lungul timpului ┼či despre modul ├«n care variaz─â aceast─â rela┼úie de la o epoc─â la alta. Pentru c─â este evident c─â interac┼úiunea clinic─â nu este constant─â, imuabil─â ├«n timp, ci este ├«ntr-o permanent─â schimbare determinat─â, a┼ča cum arat─â un studiu al Universit─â┼úii Queensland (autor Sally Wilde, The Lancet, 2005), de contextul institu┼úional ┼či financiar caracteristic fiec─ârei perioade. Studii realizate ├«n acest sens, ├«ntre anii 1960 ┼či 1970, surprind evolu┼úia rela┼úiei medic-pacient, de la medicina de secol XVIII " la patul ┼či la domiciliul bolnavului (bedside medicine), la medicina de secol XIX " institu┼úionalizat─â, ├«n care interac┼úiunea clinic─â are loc ├«ntr-un cadrul oficial, formalizat, ├«n spitale ┼či clinici, p├«n─â la medicina de secol XX " c├«nd interac┼úiunea clinic─â devine mediat─â de o varietate de instrumente ┼či de tehnologii medicale din ce ├«n ce mai sofisticate. Puterea terapeutic─â Ceea ce se dore┼čte ├«ns─â a fi o istorie a rela┼úiei medic-pacient, travers├«nd epocile, este de fapt, ├«n subsidiar, o analiz─â a modului ├«n care puterea terapeutic─â circul─â de la un pol la altul al rela┼úiei terapeutice. Dac─â ├«n secolul al XVIII-lea, puterea ┼či prioritatea ├«n luarea deciziilor apar┼úin pacientului ┼či nu medicului care, aflat ├«n vizit─â la domiciliul bolnavului, se afl─â pe "teritoriul" acestuia, dup─â 1890 apare deja o transformare major─â " interac┼úiunea terapeutic─â se desf─â┼čoar─â ├«ntr-un cadru institu┼úionalizat, puternic formalizat ┼či ierarhizat, unde raportul de putere dintre medic ┼či pacient e inversat ├«n favoarea medicului. Medicul este cel care formuleaz─â ┼či impune codurile de rela┼úionare " "regulile jocului" " ┼či cel care utilizeaz─â ┼či st─âp├«ne┼čte un dispozitiv tehnic, astfel c─â devine net delimitat cadrul terapeutic. Odat─â cu secolul XX medierea rela┼úiei clinice de c─âtre instrumentele ┼či aparatura medical─â d─â o not─â mai impersonal─â ┼či mai "tehnic─â" cadrului terapeutic, delimit├«ndu-l ┼či mai clar. Astfel se prescrie pacientului un rol din ce ├«n ce mai submisiv ┼či mai conformist. Alte studii, ├«ns─â, surprind aspecte invariante ale interac┼úiunii medic-pacient. De la primele lucr─âri privind satisfac┼úia pacientului ├«n comunicarea cu medicul (Korsch et al, 1961, citat ├«n Philip Ley, Communicating with Patients, Ed. Croom Helm, Londra, 1998) sau privind limbajul utilizat ├«n interac┼úiunea clinic─â (Korsch, Gozzi, Francis, 1968 " studiu citat de acela┼či Philip Ley, 1998), p├«n─â la cele mai recente " toate studiile arat─â clar c─â, de-a lungul timpului ┼či de-a latul globului, problemele de comunicare medic-pacient s├«nt acelea┼či, satisfac┼úia pacientului fa┼ú─â de comunicarea cu medicul r─âm├«ne sc─âzut─â, slaba complian┼ú─â la tratament se men┼úine. Dac─â to┼úi ace┼čti parametri ai rela┼úiei terapeutice r─âm├«n constan┼úi, indiferent de epoc─â ┼či cultur─â, devine evident c─â ceea ce variaz─â ├«n timp este chiar puterea terapeutic─â. Cred c─â, mai mult dec├«t contextul temporal sau geografic, ceea ce determin─â modific─âri majore ├«n rela┼úia terapeutic─â este regimul politic al unei ┼ú─âri. Climatul actual politic ┼či cultural, dar ┼či istoria recent─â a vie┼úii politice s├«nt cele care induc cele mai profunde transform─âri ├«n rela┼úia clinic─â. ┼×i aceasta pentru c─â, fapt aparent straniu, ceea ce orice regim politic are ├«n comun cu orice rela┼úie terapeutic─â este exerci┼úiul puterii. Poate modifica un context politic post-comunist, post-totalitar, o rela┼úie terapeutic─â, ┼či dac─â da, ├«n ce sens ┼či cu ce amploare? ├Än primul r├«nd, modul ├«n care e gestionat─â puterea politic─â ca putere exercitat─â social influen┼úeaz─â major modul ├«n care e gestionat─â puterea terapeutic─â ├«n rela┼úia medic-pacient. Seduc┼úia puterii ├«n rela┼úia terapeutic─â este constant─â, ┼či medicul trebuie s─â performeze ├«ntr-un interval terapeutic destul de ├«ngust. De altfel, una dintre motiva┼úiile care poate structura o carier─â medical─â poate fi, a┼ča cum arat─â psihiatrul francez Yvan Gassman, ┼či dorin┼úa de a sim┼úi ┼či a exercita puterea, chiar iluzia de a fi atotputernic: "le d├ęsir de notoriet├ę, de statut, de prestige, de toute-puissance" (Yvan Gassman, Psychiatrie et P├ędopsychiatrie, Editions Vernazobres Gr├ęgoire, Paris, 2004). O continu─â auto-analiz─â ┼či o onest─â autoscopie a lumii interioare s├«nt necesare medicului pentru a se salva de la eventualele derapaje. Medicul ┼či fantomele trecutului ├Äntr-o societate aflat─â ├«ntr-o curs─â feroce pentru orice tip de putere, cum e cea actual─â, gestionarea puterii terapeutice devine o problem─â sensibil─â. ├Än primul r├«nd, pentru c─â puterea terapeutic─â poate fi infestat─â de puterea politic─â. Apoi pentru c─â exist─â permanent riscul abuzului de putere, riscul pervertirii puterii terapeutice " de la a fi ├«n beneficiul pacientului, la a fi ├«n detrimentul lui. ├Än plus, exist─â, la nivel social, o obsesie a vacuiz─ârii puterii terapeutice. Continua culpabilizare a medicului, campania sistematic─â de denigrare a corpului medical " promovat─â la nivel oficial ┼či sus┼úinut─â de corul mass-media " remunerarea absurd─â, ridicol─â a personalului medical " dincolo de interesele financiare meschine de moment " reprezint─â tot at├«tea c─âi de deposedare de puterea terapeutic─â a rela┼úiei medic-pacient. Problema este c─â, pentru a fi func┼úional─â " deci curativ─â " o rela┼úie terapeutic─â trebuie s─â fie o rela┼úie de putere. Puterea terapeutic─â sperie, dar este inerent─â unei interac┼úiuni clinice ┼či este un element absolut necesar vindec─ârii. Iat─â ce deosebe┼čte puterea terapeutic─â de alte tipuri de putere: a) puterea terapeutic─â circul─â liber ├«ntre cei doi poli ai rela┼úiei clinice. Tocmai de aceea exist─â at├«tea stiluri terapeutice " un studiu consistent (Byrne ┼či Long, 1976, citat ├«n Philip Ley, Communicating with Patients, improving communication, satisfaction and compliance, 1998), realizat pe 2500 de consulta┼úii, grupeaz─â comportamentul clinicienilor pe un continuum care se ├«ntinde de la o atitudine centrat─â pe pacient " p├«n─â la cel─âlalt cap─ât al spectrului " o atitudine centrat─â pe medic. Astfel se disting cinci stiluri de diagnosticare " de la cel ├«n care medicul ascult─â reflexiv relatarea pacientului, utiliz├«nd intens interpretarea ┼či clarificarea " p├«n─â la cel centrat pe clinician " ├«n care medicul supune pacientul unor investiga┼úii extinse. Studiul mai identific─â ┼čapte stiluri de luare a deciziilor ├«n interac┼úiunea terapeutic─â " de la a lua decizii ├«mpreun─â cu pacientul, ┼či a-i acorda acestuia un grad de libertate a propriilor alegeri, p├«n─â la stilul autoritar, directiv ├«n care medicul ia toate deciziile ┼či emite instruc┼úiuni nechestionabile. Evident c─â exist─â chiar mai multe stiluri de gestionare a puterii terapeutice " ┼či vorba domnului Andrei Ple┼ču, "binecuv├«ntat─â fie diversitatea". b) Ion Vianu, ├«ntr-un articol mai vechi (din Dilema veche, 16 iunie 2007), face o necesar─â ┼či subtil─â diferen┼úiere a puterii terapeutice de toate celelalte forme ale puterii exercitate social " puterea medical─â este "singura care nu aspir─â s─â se sporeasc─â pe ea ├«n detrimentul cel─âlalt". Spre deosebire de voin┼úa de putere din politic─â " care e mobilul profund al politicii ┼či care reprezint─â, de fapt, dorin┼úa de ├«ncorporare, de distrugere sau aservire ┼či satelizare a tuturor celor cu care vine ├«n contact, puterea medical─â este ├«n beneficiul celuilalt, iar mobilul profund al rela┼úiei terapeutice nu este exerci┼úiul puterii, ci dorin┼úa de ├«ngrijire, de vindecare a celuilalt. Pe de alt─â parte, deoarece ├«n rela┼úia medic-pacient se ├«nt├«lnesc dou─â istorii de via┼ú─â, dou─â viziuni asupra lumii, dou─â tipuri de reprezentare a bolii (care deriv─â din reprezent─ârile familiale ┼či culturale, con┼čtiente ┼či incon┼čtiente asupra suferin┼úei), este evident c─â, ├«n aceast─â rela┼úie transferen┼úial─â, ├«┼či fac loc toate "fantomele" trecutului " ale unui trecut marcat de trauma totalitarismului. Astfel c─â, supra-ad─âug├«ndu-se fragiliz─ârii psihice date de suferin┼úa cronic─â, pacientul rom├ón intr─â ├«n rela┼úia terapeutic─â, de cele mai multe ori, purt├«nd cu el toate datele unei vie┼úi tr─âite ├«ntr-un regim totalitar, ├«nc├«t frecvent va avea o conduit─â dependent─â ┼či evitant─â " dependent─â de personalul medical ┼či de anturaj, evit├«nd asumarea responsabilit─â┼úii propriei boli, ├«nvestind pe un altul (medicul) cu toat─â r─âspunderea vindec─ârii sale, incapabil s─â ia decizii, cu o stim─â de sine sc─âzut─â p├«n─â la devalorizarea propriei vie┼úi, a propriei integrit─â┼úi psihice ┼či fizice, a propriilor ┼úesuturi, introiect├«nd astfel lipsa total─â de respect fa┼ú─â de om ┼či via┼ú─â a fostului regim comunist. Mai mult, agresivitatea reprimat─â timp de decenii de regimul dictatorial, acum decomprimat─â, se manifest─â plenar ┼či marcheaz─â toate interac┼úiunile inter-personale, ├«ntr-o furioas─â "├«ntoarcere a refulatului". Rela┼úia medic pacient devine ┼či ea ├«nc─ârcat─â de aceast─â agresivitate, astfel c─â alian┼úa terapeutic─â este subminat─â, spa┼úiul terapeutic devine toxic, tot ceea ce ar trebui s─â presupun─â un acord ra┼úional ┼či con┼čtient asupra obiectivelor terapeutice, o rela┼úie emo┼úional─â de ├«ncredere ┼či respect reciproc ├«ntre medic ┼či pacient, e transformat ├«n conflict deschis. Se pune ├«ntrebarea legitim─â dac─â o societate ie┼čit─â recent dintr-un sistem totalitar ┼či ├«n tranzi┼úie spre un capitalism hibrid, o societate post-comunist─â obsedat─â de putere, rapace ┼či agresiv-revendicativ─â, poate avea o influen┼ú─â at├«t de nefast─â asupra rela┼úiei terapeutice, ├«nc├«t s─â o poat─â distorsiona, altera, perverti profund ┼či pe termen lung. Sau ceea ce nu pot surprinde nici cele mai detaliate studii, acel ceva inaparent, profund intim ┼či inefabil ├«n ├«nt├«lnirea existen┼úial─â dintre doi oameni, unul aflat ├«n suferin┼ú─â, cel─âlalt aflat ├«n posibilitatea de a-l ajuta, acel ceva unic, viu ┼či irepetabil cu fiecare pacient ┼či cu fiecare interac┼úiune, r─âm├«ne, dincolo de epoci ┼či contexte politice, indestructibil.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.