De la acelaşi nivel

Monica OLTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
De la acelaşi nivel jpeg

Nu sînt părinte, deci din această postură nu pot face vreo remarcă, dar sînt educatoare. Încă din facultate (psihologie) am dat o importanţă deosebită psihologiei copilului. Dar cînd vine vorba de comunicare, unele lucruri pot părea grele pentru că eu, în calitate de educatoare, nu o pot înlocui pe mama sau pe tatăl copilului, deşi nu de puţine ori copiii vin şi îmi spun lucruri de care părinţii nu ştiu.

În prima fază, indeferent de vîrsta copilului, îl las să-mi povestească orice, în limba lui, mă străduiesc să-l înţeleg şi să-i împărtăşesc păreri despre ceea îmi spune, îl încurajez să-mi spună tot ce crede şi... îl ascult aproape mereu. Orice chestie spusă de un copil are ceva în spate: curiozitate, teamă, frici, bucurie, fustrări etc.

Un alt lucru pe care îl consider foarte important este autocontrolul. Este important ca un copil să înveţe să asculte pînă la capăt pe cel care vorbeşte şi să atragă atenţia fără a întrerupe ideea colegului care vorbeşte.

Orice discuţie pe care o am cu un copil este la acelaşi nivel. Adică mă aşez lîngă el pe un scăunel vecin, mă aşez în genunchi. Niciodată nu vorbesc cu ei din picioare pentru că egalitatea (cel puţin la nivel fizic) îl ajută pe copil să fie mai deschis, iar discuţia este mai fluentă.

Comunicarea prin joc e importantă. Îi dau copilului o idee asupra unui desen. Îi spun păreri, îl laud cînd merită şi sînt sinceră cînd îi spun că un căţel e văzut de fiecare om într-un mod diferit. Îi incurajez şi am încredere în ei.

Copiii sînt curioşi. Cărţile de pe rafturi nu au doar poze. Au şi cuvinte scrise... şi: „Domnişoara Monica, cînd ai timp ne citeşti povestea asta?“. Îi promit că în ziua în care citim poveşti voi reţine titlul lui şi vom citi povestea respectivă. Şi îmi ţin promisiunea. Inventăm poveşti împreună după imagini.

Un copil are încredere în mine şi comunică deschis cu mine pînă în momentul în care eu nu-l mint şi îmi ţin promisiunile făţă de el. Cînd: „Domnişoara Monica, eu mă fac doctoriţă. Dar tati spune că durează mult pînă ce pot să văd stomacul şi inima unui om!“. Îi împărtăşesc copilei experienţa mea cu dorinţa de a deveni doctoriţă. Şi îi mai spun că totul se face prin muncă şi în timp. Uneori mai lung şi alteori mai scurt. Le împărtăşesc experienţe personale ale copilăriei mele, asta ne apropie şi formăm o legătură trainică între noi.

Cred că orice tip de comunicare cu un copil are nevoie de: timp, disponibilitate, sinceritate, empatie şi iubire. În privinţa pedepselor, spun cu convingere că sarcasmul, umilirea şi critica negativă sînt cele mai rele forme de pedeapsă. Şi cele mai neproductive. Dacă acestea duc clar la o supunere imediată a copilului, pe termen lung duc la un comportament sfidător, abuziv şi mai ales antisocial. Şi vom avea un copil plin de angoase.

Cînd un copil greşeşte, mă raportez mai întîi la vîrsta lui. Îmi iau un timp de gîndire ca să pot înţelege de ce a greşit. Nu-l trimit niciodată la colţ fără să-i explic de ce fac asta. Nu stă niciodată la masa ruşinii fără să ştie de ce-l trimit să ia loc pe scăunelul ruşinii, timp de cinci minute. Am învăţat că toţi copiii imită ce fac oamenii mari, aşa că adopt puterea exemplului. Mă port eu aşa cum trebuia să se poarte el. Îi explic de ce anume fac asta şi mai ales de ce e important să mă port astfel. Apoi îi explic că orice greşeală vine la pachet cu ceva: o pedeapsă, o dorinţă pe care tatăl nu o împlineşte mîine etc.

Orice tentativă de a ridica vocea se transformă într-un timbru al vocii puţin dur şi serios. De obicei, în faţa timbrului mai dur, copiii reacţionează şi se simt dispuşi să negocieze. Cînd „la colţ“ sau „masa ruşinii“ sau faţa tristă, nu funcţionează, adopt retragerea lui din activităţile care îi plac. În cazul meu, asta a dat mereu rezultat. Dacă stă la colţ cinci minute şi asta nu schimbă cu nimic situaţia, activitatea de la pictură, de exemplu, la care nu poate lua parte, schimbă puţin lucrurile. Îşi doreşte să nu fie retras şi mai ales este deschis să comunice cu mine.

La grădiniţă, recompensele nu sînt ca acasă. Eu încerc pe cît posibil ca recompensele să fie laude, să-l dau exemplu celorlalţi copii, îi dau şansa să-l ajute pe unul dintre colegii lui... şi uneori un mic biscuite e drept premiu de „excelenţă“, dar asta extrem de rar. Dacă, de exemplu, orice „pedeapsă“ pe care o aplic nu are nici un „ecou“ asupra lui, atunci elegant şi discret îi rog pe părinţi să mă ajute. Le explic problema exact aşa cum este şi mai ales îi rog ca, înainte de a lua o decizie şi a-şi anunţa copilul de decizia luată, să comunice cu propriul copil, iar copilul să le spună singur de ce „domnişoara“ este supărată şi mai ales de ce am ales să le cer ajutorul. Cînd părinţii sînt cooperanţi, lucrurile se schimbă în bine de fiecare dată. Cînd părinţii consideră că eu, ca educator, greşesc şi mai şi discută în prezenţa copilului despre „ce a spus azi educatoarea despre A.“. Atunci copilul vine şi mai pornit să „lupte“ cu mine. Dar, din fericire, îmi dau seama care părinţi mă pot ajuta şi care nu pot sau nu vor să facă asta. Aşa că... un copil sănătos pe toate planurile este un copil care comunică atît cu mine, ca educatoare, cît şi cu părinţii lui.

Monica Olteanu este psiholog, educator şi consilier la grădiniţa „Bona Puf“ din Bucureşti.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.