De la A la Z

Mihai IOV─éNEL
Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
De la A la Z jpeg

Anecdote. Volumul de memorii Amintiri deghizate, publicat ├«n 1994 la Editura Nemira, este o surs─â fabuloas─â de anecdote literare (nu toate vesele) din comunism (cu incursiuni ├«n perioadele de dinainte ╚Öi de dup─â). Personaje s├«nt Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. C─âlinescu, Mihail Sadoveanu, Paul Celan, Marin Preda ╚Ö.a. Iat─â o scen─â din jurul lui 1970, ├«n care Zaharia Stancu, pre╚Öedintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, se folose╚Öte de arta repeti╚Ťiei ├«mpotriva lui Nicolae Breban: ÔÇ×Stancu a ├«nceput aparent calm, ridic├«nd treptat, dar nu prea mult, vocea, frazarea sacadat─â ╚Öi pivotarea ei obstinat─â pe un cuv├«nt fiind l─âsate s─â-╚Öi fac─â principalul efect: ┬źDa, i-a retezat preopinentului vorbirea, dumneata, tovar─â╚Öe Breban, vrei s─â te caci ├«n capul meu. Asta vrei, tovar─â╚Öe Breban. S─â te caci ├«n capul meu. Bine, cac─â-te ├«n capul meu. Pentru asta v-a trebuit dumneavoastr─â pre╚Öedinte. Ca s─â v─â c─âca╚Ťi ├«n capul lui. Cac─â-te, da, cac─â-te, tovar─â╚Öe Breban!┬╗. Pe m─âsur─â ce repeta propozi╚Ťia scandaloas─â, tot f─âr─â s─â treac─â peste un anume prag diapazonul vocii, d─âdea mereu semne mai vizibile ale unei m├«nii clocotitoare. Vorbitorul nu f─âcea dec├«t s─â ╚Öi-o st─âp├«neasc─â, s─â-i lase stricta expresie sonic─â, p─âstr├«nd comic o t─âietur─â ceremonioas─â prin repetatul ┬źtovar─â╚Öe┬╗ÔÇŁ.

Berlin. În 1992 a emigrat în Germania, la Berlin, unde a murit în 2000.

Cosmopolitism. De╚Öi de-a lungul perioadei realist-socialiste (1948-1960), Crohm─âlniceanu a fost un tovar─â╚Ö de n─âdejde, a c─âlcat nu o dat─â ├«n str─âchini. Astfel, articolul ÔÇ×Pentru calitate ├«n nuvelistica noastr─âÔÇŁ, publicat ├«n 1949, a declan╚Öat o ├«ntreag─â campanie ├«n presa vremii, ├«n care Crohm─âlniceanu era criticat pentru cosmopolitism (una dintre cele mai periculoase acuza╚Ťii din epoc─â era ÔÇ×ploconirea ├«n fa╚Ťa OccidentuluiÔÇŁ). ├Änsu╚Öi Leonte R─âutu, ╚Öeful propagandei, s-a deranjat s─â-l atace ├«n bro╚Öura ├Ämpotriva cosmopolitismului ╚Öi obiectivismului burghez ├«n ╚Ötiin╚Ťele sociale (1949). Dup─â aceast─â afacere, potrivit lui Dumitru Micu, lui Crohm─âlniceanu i s-a spus o vreme Crohmopoliteanu.

Dialectic─â. Tot Dumitru Micu, care l-a cunoscut bine pe Crohm─âlniceanu, ├«i evoc─â astfel inteligen╚Ťa speculativ─â: ÔÇ×Era, poate, mintea cea mai ascu╚Ťit─â pe care o cunoscusem pe viu p├«n─â atunci. Inteligen╚Ťe tot at├«t de mari sau superioare (Caragiale, C─âlinescu, Arghezi, Camil Petrescu) mi se mai revelaser─â doar prin lecturi. Crohm─âlniceanu analiza cu o luciditate incomparabil─â, sesiza raporturi ╚Öi contradic╚Ťii neb─ânuite, surprindea am─ânunte revelatorii neobservate de nimeni, opera asocieri ╚Öi disocieri deconcertante. ├Än discu╚Ťii, dac─â porneau de la aceea╚Öi premis─â, dovedea pe oricine, chiar ╚Öi pe C─âlinescu. Prelu├«nd datele introduse de preopinent, le r─âsucea astfel ├«nc├«t infirma tocmai prin ele teza pentru a c─ârei validare fuseser─â invocate. Pe Nichifor Crainic, de pild─â l-a constr├«ns logic s─â admit─â c─â, prin antisemitism, ortodoxismul g├«ndirist infirma spiritul cre╚Ötinismului. Era invincibil pe teritoriul ra╚Ťionalit─â╚ŤiiÔÇŁ (Dumitru Micu, Sf├«r╚Öit ╚Öi ├«nceput de mileniu. Rememor─âri, Editura Muzeul Literaturii Rom├óne, 2010).

Enciclopedism. Crohm─âlniceanu era o enciclopedie ambulant─â, av├«nd cuno╚Ötin╚Ťe ├«ntinse ├«n cele mai variate domenii culturale ╚Öi ╚Ötiin╚Ťifice. Nicolae Manolescu ne povestea la un curs c─â n-a putut s─â-l prind─â niciodat─â cu versuri din poezia european─â sau american─â pe care s─â nu le recunoasc─â imediat.

Facultate. De╚Öi a ajuns profesor la Facultatea de Filologie din Bucure╚Öti, ca profesie de baz─â Crohm─âlniceanu era inginer ÔÇô absolvise, ├«n 1947, Facultatea de Construc╚Ťii a Institutului Politehnic din Bucure╚Öti.

Gala╚Ťi. Crohm─âlniceanu s-a n─âscut ├«n urm─â cu 100 de ani la Gala╚Ťi. Numele la na╚Ötere era Moise Cahn.

Holmes. ├Äntr-un portret publicat ├«n prefa╚Ťa la edi╚Ťia din 2012, scoas─â la Humanitas, a volumului Amintiri deghizate, Ioana P├órvulescu ├«l compara cu Sherlock Holmes: ÔÇ×├Äl vedeam mai degrab─â desprins dintr-un ┬źroman detectiv┬╗ scris de sir Arthur Conan Doyle la sf├«r╚Öitul secolului 19 dec├«t din secolul de aur spaniol: trenciul, pipa stins─â ╚Öi p─âl─ârioara ├«n carouri nu cred c─â erau ├«nt├«mpl─âtoare ├«n ╚Ťinuta lui, te trimiteau la Sherlock Holmes ╚Öi, dac─â l-ai fi ├«ntrebat ce personaj de roman vrea s─â fie, s-ar fi sim╚Ťit probabil grozav ├«n Baker Street, cu un doctor Watson al─âturi, analiz├«nd cu aten╚Ťie cine ╚Ötie ce misterioas─â afacere. De altfel, marii autori ai literaturii poli╚Ťiste, de╚Öi nu erau la vedere, ocupau un spa╚Ťiu important ├«n biblioteca extrem de bine organizat─â a criticului. Scotea uneori c─âr╚Ťi din raft ╚Öi ├«╚Ťi ar─âta ├«nsemn─ârile de pe margine. Avea codul lui: exc (excelent), fb (foarte bine), b (bine), apoi vax ╚Öi, cel mai r─âu, kkÔÇŁ.

Istorie literară. Cea mai bună istorie literară a perioadei interbelice este Literatura română între cele două războaie mondiale, publicată în trei volume masive între 1972 și 1975. Ar trebui reeditată.

Junimea. A╚Öa se numea cenaclul studen╚Ťesc condus de Crohm─âlniceanu ├«ntre 1971 ╚Öi 1990. Cam to╚Ťi optzeci╚Ötii au trecut pe acolo. Era specializat ├«n proz─â, dar existau ╚Öi excep╚Ťii ÔÇô C─ârt─ârescu a citit ├«n cadrul s─âu Levantul. Crohm─âlniceanu a ├«ngrijit ╚Öi prefa╚Ťat volumul colectiv Desant ÔÇÖ83, manifestul prozei optzeciste.

Lenin. Realismul socialist a intrat ├«n declin din 1960. Crohm─âlniceanu a avut ghinionul s─â publice chiar ├«n acel an una dintre ultimele c─âr╚Ťi de critic─â realist-socialist, intitulat─â Pentru realismul socialist. La spartul t├«rgului, cum s-ar zice. Unul dintre cele trei studii din volum ├«i este dedicat lui Lenin.

Metodă. În Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984), Crohmălniceanu citește pe Sadoveanu prin Northrop Frye, pe Liviu Rebreanu prin Georges Poulet, pe Hortensia Papadat-Bengescu prin Freud, pe Camil Petrescu din punct de vedere naratologic, iar pe Mateiu Caragiale prin stilistica lui Leo Spitzer.

Nina Cassian. Aceasta a fost bună prietenă cu Crohmălniceanu. Criticul a scris pozitiv despre volumul ei de debut, La scara 1/1 (1947), fiind apoi atacat furibund în presa comunistă, care socotea că volumul ilustrează formalismul burghez și cîntă în strună capitalismului. Tatăl Ninei Cassian i-a găsit criticului pseudonimul Ovid Crohmălniceanu-Sache, transformat ulterior în Ov. S. Crohmălniceanu.

Oportunism. Dumitru Micu: ÔÇ×Abandon├«nd, dup─â tr├«ntelile suportate ├«n jurul lui 1950, atitudinile de frond─â, Crohm─âlniceanu a devenit, ├«n anii urm─âtori, un critic semioficial, dispus a ├«ndeplini, oric├«nd i se cerea, func╚Ťia de portavoce a forurilor ideologice. Argumenta plauzibil orice, ├«n func╚Ťie de conjuncturi ╚Öi circumstan╚Ťe, adopta succesiv atitudini ireconciliabile, motiv├«nd-o pe fiecare cu at├«ta subtilitate ├«nc├«t d─âdea inconsecven╚Ťei aparen╚Ťa perfectei continuit─â╚Ťi. [...] A fost, p├«n─â ├«n 1989, membru ├«n biroul Uniunii sub to╚Ťi pre╚Öedin╚Ťii, membru ├«n biroul de partid al aceleia╚Öi Uniuni f─âr─â ├«ntrerupere, p├«n─â la dezagregarea organiza╚Ťiei de baz─â. La facultate s-a ├«n╚Ťeles cu to╚Ťi ╚Öefii de catedr─â: cu Vitner, cu Iva╚Öcu, cu Piru, cu Marcea, cu B─âlan. G─âsea limbaj comun cu marea majoritate a scriitorilor ÔÇô except├«nd doar gruparea constituit─â ├«n jurul lui Eugen Barbu ÔÇô, se conforma (s-a conformat, mai precis, p├«n─â al exacerbarea extrem─â a na╚Ťionalismului izola╚Ťionist, ├«n ultima perioad─â ceau╚Öist─â) oric─âror directive. [...] Militant ┬źpentru realismul socialist┬╗ [...], criticul avea s─â comenteze, dup─â 1970, cu ├«n╚Ťelegere, cu p─âtrundere, poezia lui Voiculescu, Gyr, Cotru╚Ö, Crainic, pentru ca, mai t├«rziu, sub hegemonia ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul umanist a metodelor formale, s─â discute competent despre tropi, semioz─â, c├«mp semantic, narator, naratar. Exeget marxist al crea╚Ťiei lui Arghezi ╚Öi Blaga, intolerant fa╚Ť─â de g├«ndirea idealist─â, ├«ndeosebi fa╚Ť─â de misticism, ├«n jurul anului 1960, el avea s─â studieze, 15-20 de ani mai t├«rziu, scrierile patristice ╚Öi s─â-mi demonstreze... ╚Ötiin╚Ťific posibilitatea miracoluluiÔÇŁ.

Protocronism. Una dintre tacticile criticilor care sus╚Ťineau protocronismul ├«n anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80 (Edgar Papu, Mihai Ungheanu, Paul Anghel ╚Ö.a.) era s─â-i acuze pe criticii din tab─âra advers─â (reprezentat─â ├«n principiu de echipa de la Rom├ónia literar─â) c─â nu s├«nt patrio╚Ťi. Crohm─âlniceanu, care s-a opus de la ├«nceput protocronismului, a atacat ├«n 1979, la unul din colocviile revistei Luceaf─ârul dedicate protocronismului, tocmai aceast─â tactic─â: ÔÇ×Vreau s─â pre├«nt├«mpin o echivalare a no╚Ťiunii de protocronism cu no╚Ťiunea de patriotism. Protocronismul a comportat discu╚Ťii ├«n contradictoriu. Asta nu ├«nseamn─â c─â cine nu sus╚Ťine protocronismul nu este patriotÔÇŁ.

Ron╚Ť. Acesta era numele pe care ├«l purta c├«inele criticului. Potrivit Ioanei P├órvulescu, era ÔÇ×un cocker spaniel de o culoare rar─â, [...] maro-├«nchisÔÇŁ. Mircea C─ârt─ârescu l-a evocat ╚Öi el pe Ron╚Ť: ÔÇ×Scriind odat─â despre Crohm─âlniceanu, am vrut s─â-i fac o pl─âcere amintindu-i ├«n articol ╚Öi c├«inele, pe mult-iubitul lui Ron╚Ť. ┬źDrag─â┬╗, mi-a spus profesorul, z├«mbind, c├«nd ne-am ├«nt├«lnit apoi prima dat─â, ┬źai scris minunat despre Ron╚Ť, doar c─â i-ai gre╚Öit rasa, culoarea ╚Öi sexul!┬╗ÔÇŽÔÇŁ.

SF. Crohm─âlniceanu a publicat ╚Öi dou─â volume de povestiri SF (sau de fic╚Ťiuni speculative), Istorii insolite (1980) ╚Öi Alte istorii insolite (1986). S├«nt printre cele mai bune texte publicate ├«n Rom├ónia ├«n acest gen.

Tata. Optzeci╚Ötii ├«i spuneau ÔÇ×tata CrohÔÇŁ.

Uitare. Crohm─âlniceanu este ast─âzi un autor prea pu╚Ťin cunoscut de noile genera╚Ťii.

ÔÇ×Valorificarea mo╚Ötenirii literareÔÇŁ. O sintagm─â-cheie din perioada care a urmat mor╚Ťii lui Stalin ├«n 1953. Privea recuperarea autorilor cu probleme ideologice din trecut. Aceasta trebuia f─âcut─â cu spirit de r─âspundere, separ├«ndu-se gr├«ul de neghin─â. Crohm─âlniceanu a participat prin monografii la recuperarea lui Liviu Rebreanu (1954) ╚Öi a lui Lucian Blaga (1963).

Ziar. A debutat în 1944 în ziarul Ecoul cu un articol despre poetul american Vachel Lindsay.

Mihai Iovănel este critic și istoric literar. Ultima carte publicată: Istoria literaturii române contemporane 1990-2020, Editura Polirom, 2021.

Sursa foto: Muzeul Na╚Ťional al Literaturii Rom├óne

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.