De ce să plec? De ce să mai rămîn?

Andreea OFIŢERU
Publicat în Dilema Veche nr. 311 din 28 ianuarie - 3 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Părinţii, prietenii şi rudele – acestea sînt în principal motivele pentru care mai rămînem în România. Cineva îmi spunea că oamenii care nu au plecat pînă acum sînt prea legaţi de locurile în care trăiesc, nu se pot desprinde, iar emigrarea ţine şi de o anumită vîrstă. Dacă nu pleci cît eşti tînăr, la bătrîneţe te urneşti mult mai greu. Ultimul sondaj despre preocupările tinerilor arată că jumătate dintre cei 2,4 milioane de români care vor să părăsească România sînt tineri cu vîrste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Sondajul arată că aproximativ 600.000 dintre cei chestionaţi sînt foarte hotărîţi să părăsească România, iar 250.000 dintre aceştia sînt tineri. De vină este tinereţea – spun unii. Dar de ce totuşi să rămîi în România? Care ar fi cinci motive pentru care să stai aici?

Ioan Pânzaru, profesor universitar: Atunci cînd pleci vrei să te şi întorci. Indiferent care au fost motivele tale pentru a pleca, îţi va fi dor de casă şi vei dori să te întorci. Sînt foarte multe lucruri care îţi lipsesc. Din punct de vedere economic, îţi lipseşte o cantitate uriaşă de facilităţi pe care le ai pentru că aparţii unei familii, ai moştenit o casă, ai nişte prieteni cu care ai fost la liceu şi la facultate şi cu care ţii legătura. În plus, este foarte uşor să te însori şi (sau) să te măriţi. Un alt motiv pentru care rămînem este că avem o ţară de care sîntem legaţi. Dacă nu ne trebuie o ţară sîntem apatrizi, exilaţi, iar între cele două posibilităţi cel mai bine ar fi să avem o ţară. Ultimul motiv este că omul trebuie să servească la ceva, dacă nu ne place cum trăim acum, atunci ar trebui să punem mîna pe mătură şi să curăţăm, să facem ordine.

Liviu Chelcea, sociolog: Rămînem aici pentru că au început să apară oportunităţi la fel de mari ca în străinătate. De exemplu, la bursele de doctorat sînt condiţii mult mai bune decît la asistenţii universitari. Aici, în România, ai o anumită intimitate culturală, pe care n-o găseşti în altă parte. În plus, dacă ne referim la consum, multe lucruri din România încep să semene cu ceea ce se întîmplă afară.

Marian Staş, expert în educaţie: Rămîn pentru că lucrez cu mare plăcere şi interes la transformarea sistemului de educaţie în România, iar acesta va fi poate cel mai important proiect public în următorii zece ani. Sînt implicat direct în creşterea generaţiilor de tineri lideri din România şi cred că sînt un bun model pentru mulţi tineri care doresc să lucreze aici. Rămîn pentru că nu am nevoie să muncesc în altă parte ca să-mi asigur un trai decent. Şi mai rămîn pentru că îmi pasă, pe bune, de ţara mea.

Victor Papp, funcţionar public: Eu am fost plecat din ţară aproape trei ani în Olanda şi Belgia. Majoritatea timpului l-am petrecut în mediul academic, studiind. În primul rînd, am plecat să mă cunosc pe mine însumi. Am vrut să-mi deschid mintea şi să cunosc măcar o părticică din lumea asta. Am vrut să plec şi pentru a-mi urma interesele şi pasiunile în mod cît mai liber şi nedistorsionat de realitatea românească.

Recunosc, m-am întors mai mult din obligaţie, fiind constrîns de anumite împrejurări pe care nu le puteam controla. Exceptînd însă familia şi prietenii, viaţa în România oferă prea puţine motive de bucurie şi prea multe de amărăciune şi demotivare. Uneori, ai impresia că totul în jurul tău e un mare eşec şi te simţi străin chiar în propria ţară. Cu toate acestea, m-am întors cu speranţa că, poate de data aceasta, va fi mai bine. Desigur, pot fi acuzat de naivitate, însă cred că doar avînd o atitudine pozitivă mai poţi supravieţui în România. Sau eventual rămînînd un cinic. Cînd această speranţă va obosi, nu exclud posibilitatea unei noi plecări, poate chiar definitive.

Răzvan Durlan, expert în relaţii publice: Motivele pentru care rămîn în România ţin de faptul că sînt ataşat de familia mea. Trebuie să-mi termin studiile postuniversitare şi să contribui la dezvoltarea şi consolidarea unui business, cu toate că actuala echipă guvernamentală omoară orice firmă de pe piaţă. Pe de altă parte, mai rămîn şi pentru că există o anumită dependenţă de forfota şi agitaţia pe care le aduce Bucureştiul. În România, am sentimentul că trăiesc în ţara mea, deşi suport şi observ cu adîncă tristeţe prea multă mitocănie, mojicie şi prost gust împrejurul meu. Aş pleca din România dacă mi-aş găsi un job atît de fascinant precum cel oferit în cadrul unei campanii pentru cel mai bun job din lume.

Cătălina Rădulescu, avocat: Eu sînt încă aici, în România, pentru că vreau să contribui la dezvoltarea românilor în spiritul unui stat de drept. Pare poate imatur, dar asta este realitatea. În plus, vreau să rămîn legată de tradiţia familiei mele şi să nu-mi pierd prietenii şi locurile pe care le iubesc. Cînd ai copii, te mai gîndeşti şi la ei şi vrei ca ei să ştie care le sînt rădăcinile. Uneori mă mai apucă disperarea pentru că văd cum se mai dărîmă o cărămidă din ce înseamnă România şi în fiecare zi am de ce să mă chinuiesc precum Sisif să o pun la loc.


Andreea Ofiţeru este jurnalistă la Adevărul.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Trump Israel EPA
Îi va da Trump undă verde lui Netahyahu pentru un război cu Iranul? Analist: „Ar însemna implicarea SUA în război, ori el a zis că aduce pacea”
Dacă Trump îi dă undă verde lui Netanyahu pentru un război cu Iranul, asta ar însemna o implicare directă a SUA în conflict, ceea ce vine în contradicție cu unul dintre pilonii campaniei electorale a republicanului, spune experta în relații internaționale Ioana Constantin Bercean.
racheta intercontinentala rubeja/ FOTO: defence.mgimo.ru
Putin mizează pe imagine amenințând cu o rachetă veche sub o denumire nouă. Specialiștii nu sunt impresionați
Racheta Oreșnik a Rusiei nu este atât de nouă precum susține Vladimir Putin.
Jorge Tamayo de la Harvard vorbeste despre AI la UBB jpg
Avertismentul unui economist de la Harvard cu privire la revoluția AI: „Un miliard de oameni trebuie să se recalifice în următorii 5 ani”
Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani.
bulgaria saracie jpg
Cum ne sărăcește statul doar ca să-și astupe propria incompetență. Profesor de economie: „Ne uităm ca și curca la lemne și nu înțelegem”
Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Economistul Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Ras Al Kaimach Sursa wikipedia jpg
Cele mai căutate vacanțe exotice de sărbători. După Dubai și Abu Dhabi, încă un emirat îi încântă pe români
Orientul Mijlociu a devenit tot mai accesibil în ultimii ani pentru românii aflați în căutarea destinațiilor exotice de vacanță. După Dubai și Abu Dhabi, și emiratul Ras Al Khaimach s-a numărat printre preferințele celor care au căutat sejururi de sărbători.
telefon public 0 jpeg
Strămoșii telefoanelor mobile, la mare căutare printre români. Cât au ajuns să coste după ce au fost abandonate
Vechile telefoane publice cu monedă, folosite până la apariția telefoanelor mobile, au ajuns din nou la mare căutare. De această dată, colecționarii sunt cei interesați de ele și sunt dispuși să bage mâna adânc în buzunar pentru a obține unul.
Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.
Comuna Nădrag  Foto Primăria Nădrag (1) jpg
Ciocanul din Nădrag, uzina metalurgică din Banat care stârnea zâmbete. Cum a dispărut brusc, după două secole
Înființată în urmă cu două secole, odată cu construcția primului furnal, uzina metalurgică din Nădrag a purtat începând din primii ani de comunism numele „Ciocanul”. A dispărut, definitiv, la sfârșitul anilor '90, când ultimii din cei aproape 2.000 de angajați ai săi au fost nevoiți să o părăsească.
cfr cluj   rapid facebook jpg
Dramatism total în Gruia: Rapid smulge un punct în ultimul minut pe terenul lui CFR Cluj
Cu o victorie, ardelenii egalau la puncte liderul U Cluj.