De ce să plec? De ce să mai rămîn?

Andreea OFIŢERU
Publicat în Dilema Veche nr. 311 din 28 ianuarie - 3 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Părinţii, prietenii şi rudele – acestea sînt în principal motivele pentru care mai rămînem în România. Cineva îmi spunea că oamenii care nu au plecat pînă acum sînt prea legaţi de locurile în care trăiesc, nu se pot desprinde, iar emigrarea ţine şi de o anumită vîrstă. Dacă nu pleci cît eşti tînăr, la bătrîneţe te urneşti mult mai greu. Ultimul sondaj despre preocupările tinerilor arată că jumătate dintre cei 2,4 milioane de români care vor să părăsească România sînt tineri cu vîrste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Sondajul arată că aproximativ 600.000 dintre cei chestionaţi sînt foarte hotărîţi să părăsească România, iar 250.000 dintre aceştia sînt tineri. De vină este tinereţea – spun unii. Dar de ce totuşi să rămîi în România? Care ar fi cinci motive pentru care să stai aici?

Ioan Pânzaru, profesor universitar: Atunci cînd pleci vrei să te şi întorci. Indiferent care au fost motivele tale pentru a pleca, îţi va fi dor de casă şi vei dori să te întorci. Sînt foarte multe lucruri care îţi lipsesc. Din punct de vedere economic, îţi lipseşte o cantitate uriaşă de facilităţi pe care le ai pentru că aparţii unei familii, ai moştenit o casă, ai nişte prieteni cu care ai fost la liceu şi la facultate şi cu care ţii legătura. În plus, este foarte uşor să te însori şi (sau) să te măriţi. Un alt motiv pentru care rămînem este că avem o ţară de care sîntem legaţi. Dacă nu ne trebuie o ţară sîntem apatrizi, exilaţi, iar între cele două posibilităţi cel mai bine ar fi să avem o ţară. Ultimul motiv este că omul trebuie să servească la ceva, dacă nu ne place cum trăim acum, atunci ar trebui să punem mîna pe mătură şi să curăţăm, să facem ordine.

Liviu Chelcea, sociolog: Rămînem aici pentru că au început să apară oportunităţi la fel de mari ca în străinătate. De exemplu, la bursele de doctorat sînt condiţii mult mai bune decît la asistenţii universitari. Aici, în România, ai o anumită intimitate culturală, pe care n-o găseşti în altă parte. În plus, dacă ne referim la consum, multe lucruri din România încep să semene cu ceea ce se întîmplă afară.

Marian Staş, expert în educaţie: Rămîn pentru că lucrez cu mare plăcere şi interes la transformarea sistemului de educaţie în România, iar acesta va fi poate cel mai important proiect public în următorii zece ani. Sînt implicat direct în creşterea generaţiilor de tineri lideri din România şi cred că sînt un bun model pentru mulţi tineri care doresc să lucreze aici. Rămîn pentru că nu am nevoie să muncesc în altă parte ca să-mi asigur un trai decent. Şi mai rămîn pentru că îmi pasă, pe bune, de ţara mea.

Victor Papp, funcţionar public: Eu am fost plecat din ţară aproape trei ani în Olanda şi Belgia. Majoritatea timpului l-am petrecut în mediul academic, studiind. În primul rînd, am plecat să mă cunosc pe mine însumi. Am vrut să-mi deschid mintea şi să cunosc măcar o părticică din lumea asta. Am vrut să plec şi pentru a-mi urma interesele şi pasiunile în mod cît mai liber şi nedistorsionat de realitatea românească.

Recunosc, m-am întors mai mult din obligaţie, fiind constrîns de anumite împrejurări pe care nu le puteam controla. Exceptînd însă familia şi prietenii, viaţa în România oferă prea puţine motive de bucurie şi prea multe de amărăciune şi demotivare. Uneori, ai impresia că totul în jurul tău e un mare eşec şi te simţi străin chiar în propria ţară. Cu toate acestea, m-am întors cu speranţa că, poate de data aceasta, va fi mai bine. Desigur, pot fi acuzat de naivitate, însă cred că doar avînd o atitudine pozitivă mai poţi supravieţui în România. Sau eventual rămînînd un cinic. Cînd această speranţă va obosi, nu exclud posibilitatea unei noi plecări, poate chiar definitive.

Răzvan Durlan, expert în relaţii publice: Motivele pentru care rămîn în România ţin de faptul că sînt ataşat de familia mea. Trebuie să-mi termin studiile postuniversitare şi să contribui la dezvoltarea şi consolidarea unui business, cu toate că actuala echipă guvernamentală omoară orice firmă de pe piaţă. Pe de altă parte, mai rămîn şi pentru că există o anumită dependenţă de forfota şi agitaţia pe care le aduce Bucureştiul. În România, am sentimentul că trăiesc în ţara mea, deşi suport şi observ cu adîncă tristeţe prea multă mitocănie, mojicie şi prost gust împrejurul meu. Aş pleca din România dacă mi-aş găsi un job atît de fascinant precum cel oferit în cadrul unei campanii pentru cel mai bun job din lume.

Cătălina Rădulescu, avocat: Eu sînt încă aici, în România, pentru că vreau să contribui la dezvoltarea românilor în spiritul unui stat de drept. Pare poate imatur, dar asta este realitatea. În plus, vreau să rămîn legată de tradiţia familiei mele şi să nu-mi pierd prietenii şi locurile pe care le iubesc. Cînd ai copii, te mai gîndeşti şi la ei şi vrei ca ei să ştie care le sînt rădăcinile. Uneori mă mai apucă disperarea pentru că văd cum se mai dărîmă o cărămidă din ce înseamnă România şi în fiecare zi am de ce să mă chinuiesc precum Sisif să o pun la loc.


Andreea Ofiţeru este jurnalistă la Adevărul.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

rusia ue FOTO Shutterstock
UE a adoptat al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Este vizată inclusiv „flota din umbră” a lui Putin
Uniunea Europeană a adoptat marţi cel de-al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care vizează noi petroliere „fantomă” folosite pentru a eluda sancţiunile existente împotriva exporturilor de petrol rusesc, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.
autospeciala politie jpg
Bărbat din Ilfov, ridicat de polițiști după ce a amenințat că va „împușca politicieni” și homosexuali
Individul a scris într-o postare pe Facebook că o „să-i împuște pe oamenii politici” și pe toți homosexualii din România, folosind cuvinte jignitoare la adresa persoanelor LGBTQ+.
Ciocolata Dubai  Sursa foto shutterstock 2515426331 jpg
Români trimiși în judecată în Belgia după ce au furat batoane de ciocolată Dubai de 900 de euro
Doi români au fost trimiși în fața tribunalului din Mechelen, Belgia, după ce ar fi furat 53 de batoane de ciocolată Dubai, în valoare de aproximativ 900 de euro, dintr-un supermarket. Procurorii cer câte un an de închisoare pentru fiecare.
Gigi Becali FOTO Inquam Photos / Stefan Constantin
Becali se bucură că Simon a pierdut alegerile: „A intrat în încurcătura dracilor”. Cum ar fi pierut finanțatorul FCSB un milion de euro din cauza liderului AUR
Deputatul Gigi Becali a declarat la Digi24 că se bucură că a ieșit președinte Nicușor Dan, pentru că oamenii erau speriați alternativa oferită de George Simion.
universitatea ovidius constanta
Congresul Internaţional de Istorie a Presei, ediția a XVIII-a, este găzduit de Universitatea Ovidius din Constanţa
Evenimentul este organizat de Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), împreună cu Universitatea Ovidius, Organizaţia de Management al Destinaţiei Mamaia-Constanţa şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. Tema centrală: „Ideologii în presă. Politici editoriale şi studii de caz”
constantin si elena sfinti png
Sfinții Constantin și Elena 2025. Tradiții și obiceiuri care aduc noroc. Ce nu este bine să faci în această zi
Pe 21 mai, creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați ocrotitorii creștinismului. Această sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendar are o însemnătate aparte, fiind prăznuită anual de peste 1,75 milioane de români care le poartă numele. Data de 21 mai pic
pomi fructiferi sfaturi pomii fructiferi crestere pomi fructiferi plantare sfaturi trucuri scaled jpeg
Cu ce trebuie stropiți pomii fructiferi în luna iunie? E un tratament natural și vechi, dar de ajutor
O scurtă privire în calendar ne va arăta că deja începem să ne îndreptăm cu pași repezi spre începutul verii. Iar în această perioadă din an este foarte important să știm precis cu ce trebuie să stropim pomii fructiferi, dacă vrem să ne bucurăm de o recoltă gustoasă și sănătoasă!
Aragaz gaz gaze naturale FOTO Shutterstock
România, în topul țărilor cu cele mai ieftine gaze din Europa. Unde sunt cele mai mari prețuri
România și Croația oferă cele mai mici prețuri la gazele naturale din Uniunea Europeană, în timp ce Italia și Portugalia conduc topul celor mai scumpe piețe, arată datele Eurostat pentru a doua jumătate a anului 2024.
sorin grindeanu psd jpg
Ce spunea Grindeanu, în urmă cu doi ani, despre funcţia de preşedinte al PSD: „Nu cred că mi se potrivește”
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, ales marţi preşedinte interimar al PSD, în urma demisiei lui Marcel Ciolacu, declara, în urmă cu mai puţin de doi ani, că funcţia de preşedinte PSD nu i se potriveşte.