De ce prețurile vor continua să crească?

Christian NASULEA
Publicat în Dilema Veche nr. 1027 din 14 decembrie – 20 decembrie 2023
image

În perioada ianuarie 2022 – octombrie 2023, prețurile în România au crescut în medie cu 20,3%. Unele prețuri, cum ar fi cele pentru îngrășăminte chimice, ca să luam un exemplu oarecare, au crescut în aceeași perioadă și cu 46%.

Cînd întrebăm de ce cresc prețurile sîntem obișnuiți să primim răspunsuri cu tentă contabilă: cresc prețurile pentru că s-a scumpit gazul, s-a scumpit curentul, s-a scumpit mîna de lucru. O scumpire a unor factori de producție duce la creșterea prețurilor produselor finite. Deși aceste explicații nu sînt lipsite de adevăr, parcă nu putem să plecăm pe deplin mulțumiți cu astfel de răspunsuri. Este ca și cum ni s-ar spune „au crescut prețurile pentru că au crescut prețurile”. Totuși, creșterea trebuie să pornească de undeva sau trebuie să existe niște factori care să determine prețurile să crească mai mult sau mai puțin, mai repede sau mai încet.

Un mecanism de bază pe care trebuie să îl înțelegem este cel al masei monetare. În orice moment, în timp și în spațiu, există un raport între cantitatea de bani aflată în circulație și cantitatea de produse și servicii pe care acești bani caută să o cumpere. Ne putem imagina o balanță în care avem pe un taler toate produsele și serviciile disponibile pe piață și pe celălalt totalitatea banilor „activi”, care caută să fie cheltuiți. 

Cantitatea de bani activi poate crește din diverse motive. În economie ne place să simplificăm explicația tuturor acestor fenomene spunînd pur și simplu că politica monetară a Băncii Naționale încurajează sau descurajează fie economisirea, fie creditarea. Astfel, motivul general pentru creșterea prețurilor este creșterea cantității totale de bani aflați în circulație, ca urmare a reglării dobînzii de referință de către Banca Națională. Acest lucru are în subsidiar mai multe componente, care sînt lesne de înțeles atunci cînd luăm în considerare efectul scăderii dobînzii de referință: dorința de economisire a populației scade, activînd mai mulți bani care anterior stăteau puși deoparte și nu căutau să fie schimbați pentru produse și servicii; de asemenea, cetățenii, firmele sau autoritățile publice sînt mai înclinate să se împrumute pentru finanțarea diverselor proiecte. Deși generalizarea inițială este utilă, detaliile sînt la fel de importante, pentru că aceste fluctuații nu sînt mereu simetrice, iar reducerea economisirii nu se traduce automat într-o creștere echivalentă a creditării, dimpotrivă.

În aceste condiții, un fenomen destul de ușor de anticipat este cel al spiralei prețurilor și salariilor. Atunci cînd prețurile cresc, angajații cer salarii mai mari. Salariile mai mari duc la creșterea cantității de bani activi de pe piață, deci la creșterea prețurilor. Spirala poate fi oprită prin identificarea și eliminarea cauzei inițiale care a dus la începerea creșterii prețurilor sau prin măsuri care să compenseze efectele acesteia.

O notă aparte trebuie făcută referitor la cauzele episodului inflaționist prin care trece România în prezent, ce poate fi ușor elucidat utilizînd aceeași metaforă a balanței. În perioada pandemiei de COVID-19, activitatea economică a fost restrînsă, ducînd la reducerea cantității de produse și servicii disponibile. Acest fapt, de unul singur, avea să ducă inevitabil la creșterea prețurilor. În perioada aceleiași pandemii, au fost introduși bani suplimentari pe piață, din nevoia statului de a compensa agenții economici și cetățenii pentru închiderea activității economice. Exact așa cum explicam mai sus, creșterea masei monetare, nedublată de o creștere a productivității economiei, duce la creșteri de prețuri. 

Situația economică a României a fost afectată negativ și de condițiile externe. Încetinirea activității economice la nivel mondial și creșterea costurilor cu energia de pe piața europeană au pus presiune suplimentară asupra prețurilor de la noi din țară. În plus, statul român a crescut taxele, stimulînd astfel prețurile să crească și mai mult.

Nu toate costurile sînt însă de natură pur monetară. Agenții economici cresc prețurile atunci cînd sînt nevoiți să urmeze proceduri birocratice mai complicate sau atunci cînd trebuie să acționeze în condiții de incertitudine crescută. Timpul costă bani, riscul asumat trebuie luat în considerare ca element de cost, iar un stat care ia măsuri care duc la amplificarea birocrației și a incertitudinii obligă agenții economici să crească prețurile. Avem, iată, suficiente exemple de factori care au contribuit la creșterea prețurilor, care țin foarte puțin de politica monetară a Băncii Naționale. 

De ce cresc însă prețurile chiar și într-o situație normală, nemarcată de pandemii și războaie? Pentru că doctrina economică pe baza căreia acționează majoritatea băncilor centrale este una care pune accentul pe stabilitate monetară și pe predictibilitate. Consensul între specialiști este că rata ideală a inflației ar trebui să fie predictibilă și un pic mai mare decît zero. În condiții normale, productivitatea economiei crește, deci cantitatea de produse și servicii disponibile crește la rîndul său, lucru care de sine stătător ar duce la deflație, scăderea prețurilor și la creșterea puterii de cumpărare. În aceste condiții ideale, băncile centrale trebuie să aibă grijă doar să încurajeze creditarea suficient de mult încît masa monetară să crească un pic mai repede decît crește productivitatea economiei.

O inflație mică și predictibilă este acceptabilă pentru firme, care pun foarte mare preț pe predictibilitate, și dorită de stat, care se folosește de inflație pentru a mai transfera cîteva procente din productivitatea sectorului privat către acoperirea costurilor din sectorul public. Aceste două motive din urmă explică, într-o manieră simplificată, de ce, pe termen lung, prețurile nu vor face altceva decît să crească.

Christian Nasulea este profesor la Facultatea de Managementul Afacerilor din cadrul ASE București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.