De ce pentru <i>ei</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 146 din 10 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S-au introdus în 1992, ca "măsuri afirmative", dar sînt încă departe de a fi privite cu seninătate. Locurile pentru romi, de la facultăţile de stat, au ridicat - şi continuă să o facă - tensiuni arteriale şi de o parte, şi de cealaltă. Majoritatea reproşează, în primul rînd, limitarea posibilităţilor elevilor ne-romi la admitere, blamînd "tratament preferenţial" de dragul UE şi al corectitudinii politice. De cealaltă parte însă... Angelica Candoi , studentă în anul II la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, provine dintr-o familie săracă de romi, cu patru copii. "Mama mea, Florica, e îngrijitoare la o fabrică, iar tatăl, Titi, e pensionat pe caz de boală." Fratele ei a terminat ASE-ul, sora mai mare e în ultimul an la Psihologie, iar cea mică în liceu, în clasa a X-a. "După cum vedeţi, din oameni simpli, cu studii minime şi situaţie financiară precară, am reuşit cît de cît în viaţă." Angelica a concurat pe locurile alocate romilor "pentru a arăta că şi ţiganii sînt deştepţi şi că pot face orice meserie din lume, oricît de grea ar fi". Examenul de admitere s-a desfăşurat normal, "nu m-au dus în altă încăpere, nu l-am luat pentru că aş fi rom şi nici nu s-au comportat într-un mod necivilizat cu mine, cînd au aflat că sînt de etnie romă". Colegii? "Deşi ştiu că sînt ţigancă, nu şi-au schimbat comportamentul, nu vorbesc urît despre mine, din contră, mă admiră pentru că, deşi sînt săracă, sînt printre primii. Aici toată lumea e tratată la fel, toţi avem dreptul la burse, la bibliotecă, la calculatoare etc." Chiar dacă nu s-a simţit niciodată discriminată şi, deşi în facultate nu a avut nici un fel de probleme, mentalitatea generală acuză totuşi "tratament preferenţial". "Ştiu că sîntem încă priviţi cu suspiciune, dar dacă o să perseverăm şi o să încercăm să ne schimbăm, sînt sigură că şi lucrurile se vor schimba. Locurile reprezintă un pas foarte important în ceea ce priveşte acordarea şansei de a arăta lumii că sîntem şi noi deştepţi, că putem şi noi să facem tot ce fac ei; sînt o şansă la educaţie, la studiu." Florin Talapan este student în anul IV, la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. "Mulţi consideră că e o crimă să se acorde locuri speciale romilor, dar dacă ne gîndim... SUA, Finlanda, Ungaria, toate acordă aceste locuri speciale, iar societatea înţelege că minoritarii au nevoie de ele pentru modelele pe care le creează în comunitate. Oamenii cred că romii veniţi pe aceste locuri o duc foarte bine şi că trec precum gîsca prin apă, alegîndu-se la sfîrşit doar cu o diplomă. Trebuie înţeles că la examen, în faţa profesorului, nu mai contează dacă eşti rom sau majoritar, la taxă sau la buget... acolo trebuie să fii pregătit." Crina Morteanu a beneficiat şi ea la admitere de locurile pentru romi. Despre măsurile afirmative, îmi spune că în primul rînd i-au schimbat viaţa, iar locurile acestea sînt "o oportunitate pentru a ajuta comunitatea din care provin." A candidat pe locurile pentru romi pentru că în perioada "vacanţei", adică după terminarea clasei a XII-a, cînd majoritatea elevilor stau cu burta pe carte, Crina a trebuit să se angajeze, nemaiavînd timp să înveţe în ritmul în care ar fi trebuit să o facă. Aflînd de aceste locuri, s-a înscris, a dat examenul şi a intrat. "Măsurile afirmative mi se par un adevărat sprijin pentru tinerii romi, din partea societăţii române. Chiar dacă iniţial poate te gîndeşti că facultatea nu e de tine, locurile pentru romi te încurajează să încerci, iar rezultatele sînt dintre cele mai bune." Ştefan Marius Irinel , masterand la Politici Sociale Europene a absolvit Asistenţa Socială, admis fiind tot pe locurile pentru romi. "E total neadevărat ce se spune în legătură cu Ťtratamentul preferenţial». Ideea de bază a acestor locuri e aceea a şanselor egale, de promovare a elitelor, segment fără de care dezvoltarea şi afirmarea unei societăţi ar fi imposibilă. Nu se poate vorbi de Ťgratuitate», ci de egalitatea şanselor între majoritate, o categorie socială care beneficiază din start de toate prerogativele dezvoltării intelectuale şi sociale, şi etnicii romi, care deocamdată nu au acces la toate aceste resurse." Pînă la urmă, motivul principal al măsurilor afirmative nu e neapărat o măsură de asistenţă socială. "Sînt absolut de acord că România trebuie să aibă grijă de toţi cetăţenii aflaţi în dificultate, însă motivul principal pentru aceste locuri este formarea elitelor şi exclude din start abordarea măsurilor afirmative ca măsură de asistenţă socială, ele ţinînd mai mult de o politică socială prin care vrei să creezi un echilibru la nivel de forţe."

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.