De ce nu sînt credibile rapoartele sociale?
Un studiu realizat de CSR-România arată că de 93% dintre oamenii de afaceri chestionaţi consideră că organizaţiile pentru care lucrează ar trebui să investească în probleme comunitare. Însă 35% dintre respondenţi mărturisesc că firma lor nu evaluează programele de investiţii sociale. Principalele metode de evaluare a investiţiilor sociale sînt, în ordinea importanţei, bugetul investit (70%), articole de presă (55,6%) şi raportări ale ONG-urilor partenere în proiecte sociale (48%). Domeniile de investiţii sociale preferate de companii sînt: training şi oportunităţi de dezvoltare profesională pentru angajaţi (94%), educaţie (70%), condiţii de muncă pentru angajaţi (69%), cultură şi artă (63%). Studiul calitativ relevă cîteva tipuri de atitudine cu privire la programele de responsabilitate socială promovate de companiile din România. Şi cîteva răspunsuri la întrebarea: „De ce nu sînt credibile rapoartele sociale?“.
● „Au tendinţa de a exagera rezultatele, sînt nejustificat de optimiste şi urmăresc aproape exclusiv atragerea beneficiilor de imagine.“ (anonim)
● „Poate că lipseşte experienţa redactării de rapoarte de CSR, poate că nu este suficient conştientizată necesitatea măsurării efectelor unor acţiuni de CSR.“ (Anca Crahmaliuc, Marketing Manager, SIVECO România)
● „La noi, CSR înseamnă filantropie şi atît. Raportul nu este decît una din multele forme pe care le prinde un program de CSR. Cînd nu ai încredere în conţinut, nu ai încredere nici în formă. E mult de corectat la noi cu privire la CSR.“ (Eliza Rogalski, PR Manager TEMPO)
● „Orice raport de activitate are o notă pozitivă şi tot ce se prezintă publicului trebuie să fie poleit. Dacă e vorba de un raport social dat publicităţii de o companie românească, informaţiile transmise trebuie privite cu suspiciunea de rigoare. Românii nu sînt generoşi cînd nu-i vede nimeni.“ (Liliana Enache, General Manager, INTERTEK Labtest Romania)
● „Lipsa unei tradiţii în CSR-ul românesc poate determina existenţa unei stări de neîncredere cu privire la investiţiile companiilor în astfel de programe. În plus, există o întreagă serie de companii care construiesc programe de CSR tocmai pentru că nu-şi pot face publicitate în alt mod, din cauza restricţiilor legislative.“ (Florentin Scarlat, Corporate Affairs Manager, Ozone Laboratories)
● „Trebuie eliminat tonul publicitar, pentru că aceste rapoarte nu sînt un instrument de marketing. Folosirea lor în scop publicitar le scade din valoare, publicul acordîndu-le mai puţină atenţie.“ (Adela Pascu, Secretar General, BRD)
● „Conceptul de CSR este la început de drum în România şi, de aceea, poate nu foarte bine înţeles. Este confundat de foarte multe ori cu acţiuni punctuale, donaţii etc., distincte de ceea ce ar trebui să reprezinte – programe de anvergură, responsabile, cu obiective planificate. De aici poate şi lipsa de credibilitate. În plus, transparenţa şi credibilitatea sînt interdependente.“ (Alina Bratu, PR Manager, Tuborg)
(După cercetarea „Transparenţă şi credibilitate în practicile de responsabilitate socială“ publicat în ianuarie 2010 de www.csr-romania.ro)