De ce nu iau românii Premiul Nobel - interviu cu Alina MUNGIU-PIPPIDI, preşedintă S.A.R. -

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Problema integrităţii publice se pune doar unde sînt bani publici. Din punctul meu de vedere, dacă se găsesc amatori care să dea bani pe diplome fără valoare, de la privat, şi alţii care să îi angajeze cu asemenea diplome, treaba lor. Noi ne ocupăm de integritate, de care nu se ocupă nimeni, şi e treaba ARACIS să practice controale de calitate şi să asigure standarde academice unitare. Integritatea şi calitatea sînt doar parţial corelate, pentru că există universităţi noi, cu oameni tineri, destul de "curate", dar care încă nu au lucrări de mare anvergură. Opinia publică, studenţimea, profesorimea, rectorii... sînt dispuşi să ia în seamă acest top? Aţi mizat pe un impact? Impact este. Chiar în timpul procesului de evaluare am văzut progres, multe universităţi începînd să se poarte mai transparent. Cei care au ieşit bine se bucură, cei care au ieşit prost strigă că sîntem impostori. Am afişat chestionarul şi coaliţia a votat unanim rezultatele. În ce o priveşte pe doamna ministru Andronescu, în mod cît se poate de academic şi-a dat cu părerea înainte de a fi citit studiul, şi s-a plîns că Politehnica a luat doar trei stele. Dar chiar în universităţile care au ieşit prost sper că există oameni care vor să se schimbe situaţia şi cred că acei oameni au acum o armă în plus contra discreţiei administrative şi corupţiei care îi înconjoară. Dacă asemenea antreprenori locali nu există, dacă există o complicitate generală şi toată lumea profită din lipsa de standarde (nimeni nu publică lucrări de calitate, toţi plagiem şi ne ducem la ore doar cînd avem chef), atunci ne-am pierdut vremea. Dar eu nu cred. Există oameni de valoare în universităţile noastre şi istoria e de partea lor, dar e o mare bătălie de dus, ca numărul lor să crească şi pentru a instituţionaliza normalitatea. Rezultatele evidenţiază faptul că nici o universitate nu a reuşit să obţină punctaj maxim. Ce înseamnă acest lucru în România, dar şi în context european? Nu e o întîmplare că nu sîntem în Top 500 şi nu avem nici un Premiu Nobel. Pe vremuri, credeam că fiecare dintre cei care învaţă într-o ţară în curs de dezvoltare are de ales între a fi primul om care ia Premiul Nobel din ţara lui, sau primul om cu carte care pune umărul să cureţe gunoiul. M-am lămurit: nu e nici o alegere la mijloc, poţi lua Premiul Nobel numai dacă te muţi într-o universitate occidentală, altfel vei fi îngropat în gunoi literalmente. Ca să ajungem la Premiul Nobel pentru economie, ar trebui să începem prin a avea măcar o lucrare ISI pe an publicată de ASE, nu? Şi dacă acela care reuşeşte să o publice îşi petrece viaţa ca lector ţinînd douăzeci de ore pe săptămînă sau e făcut să-şi ia bagajele şi să plece, şansele scad simţitor. Aici e legătura între calitatea academică şi felul în care funcţionează universităţile, şi la asta se uită metodologia construită de mine, la transparenţă, corectitudine, obiectivitate administrativă. Premiul pe care l-aţi acordat pentru normalitate poate fi un stimulent real pentru celelalte universităţi? Eu cred că da. Cercetarea noastră arată că omul face locul. Universităţi cu tradiţie au ieşit prost, pentru că au ajuns pe mîna unora care preferă să facă afaceri imobiliare, mai curînd decît cercetare pe terenul dedicat acestui scop. Curtea de Conturi sau chiar OLAF au găsit nereguli la o mulţime de universităţi. Dar altele par să funcţioneze. Universitatea din Iaşi, de exemplu, are reguli foarte clare privind plagiatul, sau interdicţii privitoare la predarea în universităţi particulare, care ar trebui imediat generalizate, fie prin emulaţie de alte universităţi, fie prin politica ministerului. Asta e cel mai simplu, să pui pe cei care stau prost să copieze pe cei care stau bine, dacă nici asta nu face dna Andronescu înseamnă că voinţa politică este zero. Nu e vorba să ne comparăm cu Oxford, ci cu Europa de Est, care are universităţi în Top 500, să cerem un minim standard tuturor, să controlăm abuzurile care au loc sub steagul autonomiei universitare. Şi în alte ţări europene există probleme, dar nu veţi găsi nicăieri o universitate care are numai familii în componenţă sau zero lucrări internaţionale pe şcoală doctorală. Asemenea universităţi ar fi închise imediat. Fondurile mai mari ar rezolva ceva? După părerea mea, întîi trebuie rezolvate problemele de reformă şi integritate, ca să ne alegem cu ceva din bani. Dacă luăm granturile CNCSIS pe ultimii doi ani, vom găsi o corelaţie între facultăţile corupte şi mari sume alocate care nu se regăsesc în vreo publicaţie notabilă, de exemplu la medicină sau sociologie. Banca Mondială a dat în trecut împrumuturi mari, pe care le mai plătim şi azi, dar care nu au dus la creşterea calităţii academice, să ne spună soţii Zamfir sau Cristian Preda cîte publicaţii ISI au rezultat din milioanele luate de la Bancă. Nu are sens să subvenţionăm impostura academică şi relele practici, în continuare. Dacă tot rămîne regula şi nu putem face mare lucru contra lor, măcar să fie ieftine, nu scumpe. Veţi reface acest top la anul? Da. Dar în loc să ne uităm la zece ani de istorie, cum am făcut acum, scăzînd din punctajul general penalităţi pentru lucruri foarte grave (diplome false, anchete etc.), ne vom uita pur şi simplu la cum s-au implementat recomandările evaluatorilor. Dacă sînt implementate, sînt mari şanse ca universităţile să îşi îmbunătăţească scorul. Dacă Universitatea Bucureşti, de exemplu, va avea acelaşi site Internet ca acum, de pe care lipsesc lucruri fundamentale, va lua acelaşi scor. Un alt exemplu, decanii şi şefii de catedră sînt obligaţi prin lege să îşi afişeze şi declaraţiile de avere şi interese, ceea ce la majoritatea universităţilor nu se întîmplă deocamdată, îi aşteptăm pînă la anul să intre în legalitate.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.