De ce migrează primarii? O poveste despre guvernarea-bazar și lipsa de principii

Septimius PÂRVU
Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
De ce migrează primarii? O poveste despre guvernarea bazar și lipsa de principii jpeg

├Än septembrie 2014, ├«nainte de alegerile preziden╚Ťiale, Guvernul a emis o ordonan╚Ť─â de urgen╚Ť─â care permitea ale╚Öilor locali s─â-╚Öi schimbe partidul o singur─â dat─â, ├«ntr-o perioad─â de 45 de zile. Deja celebra OUG 55/2014, ap─ârut─â ├«n Monitorul Oficial sub semn─âturile lui Victor Ponta, Gabriel Oprea ╚Öi Liviu Dragnea, era motivat─â de faptul c─â USL nu mai func╚Ťiona, iar organizarea administra╚Ťiei locale avea de suferit. Efectele au fost foarte vizibile: una dintre cele mai mari migra╚Ťii politice, cu 552 de primari, aproape o cincime din total, ╚Öi peste 4.800 de consilieri locali ╚Öi jude╚Ťeni care au ├«naintat astfel de cereri. Majoritatea politicienilor migratori s-au ├«ndreptat c─âtre PSD.

├Än 2017, f─âr─â prea mare grab─â, Parlamentul a respins OUG prin lege, dup─â ce fusese declarat─â neconstitu╚Ťional─â de Curtea Constitu╚Ťional─â. Dar nici nu mai conta, av├«nd ├«n vedere c─â achizi╚Ťiile noi f─âcute de PSD organizaser─â alegerile din toamna anului 2014 ╚Öi chiar alegerile din 2016. ├Än fapt, miza a fost c├«╚Ötigarea preziden╚Ťialelor, pe care Victor Ponta le-a pierdut ├«n cele din urm─â. Dar PSD avea nevoie de primari care s─â aduc─â voturi.

├Än 2016, pre╚Öedintele CJ Cara╚Ö-Severin, liberalul Sorin Frunz─âverde, a fost condamnat definitiv pentru c─â ╚Öi-ar fi folosit func╚Ťia public─â pentru a ob╚Ťine beneficii; ├«n acela╚Öi dosar a fost condamnat ╚Öi fostul vicepre╚Öedinte, Ionesie Ghiorghioni. Poate p─ârea c─â lucrurile nu se leag─â, mai ales c─â vorbim de lideri ai unor partide diferite, care erau ╚Öi teoretic certate la acel moment. Motivul pentru care au fost condamna╚Ťi cei doi este c─â au ├«ncercat s─â determine primari din jude╚Ť s─â aduc─â mai multe voturi pentru candidatul PNL; dac─â partidul nu ar fi c├«╚Ötigat, nici primarii nu ar fi primit bani. Aceste dou─â fragmente explic─â unul dintre principalele motive pentru care ale╚Öii locali schimb─â partidul: au nevoie de fonduri, iar aceste decizii se iau de politicieni de la nivel central sau jude╚Ťean, care pot cere primarilor ajutor electoral (sau de alt─â natur─â) ├«n schimb. Merit─â spus c─â primarii care au migrat c─âtre PSD ├«n 2014 pare c─â au primit mai mul╚Ťi bani ├«n ultimele luni ale anului comparativ cu cei care nu ╚Öi-au schimbat culoarea politic─â.

Cu siguran╚Ť─â, migra╚Ťia politic─â nu este un fenomen nou. Politicienii au schimbat partidul ├«n func╚Ťie de interese ╚Öi ├«n perioada interbelic─â, ╚Öi dup─â anii ╩╝90, ├«n perioada comunist─â nu prea aveai unde s─â te duci. ├Än istoria politic─â recent─â, avem dovezi numeroase de politicieni care fac ping-pong ├«ntre diverse forma╚Ťiuni, ├«n func╚Ťie de interesele de moment. Despre ideologie nu prea are rost s─â vorbim, ├«n condi╚Ťiile ├«n care avem politicieni trecu╚Ťi prin toate partidele, de toate culorile, cu oprire c├«teodat─â ╚Öi pe la sta╚Ťia independen╚Ťei.

Iar cauzele migra╚Ťiei s├«nt diverse. ├Än unele cazuri, avem divergen╚Ťe ideologice sau principiale sau conflicte cu partidul din care fac parte. C├«teodat─â, partidele exclud membri pentru c─â nu mai urmeaz─â linia politic─â. Discut─âm, desigur, ╚Öi despre lips─â de principii ╚Öi integritate. Dar cauzele reale ╚Ťin cel mai mult de accesul la putere ╚Öi la resurse. Scopul unui partid politic este acela de a ob╚Ťine puterea ╚Öi de a-╚Öi propune s─â organizeze guvernarea la nivel central sau local. Pentru asta are nevoie de resurse ╚Öi trebuie s─â pun─â ├«n aplicare promisiunile de campanie ÔÇô de multe ori de╚Öarte ╚Öi f─âr─â acoperire real─â bugetar─â ÔÇô sau s─â ofere beneficii comunit─â╚Ťii pentru a fi ales din nou. Toate partidele politice care au fost la putere ├«n Rom├ónia post-decembrist─â au folosit resursele publice discre╚Ťionar pentru a se men╚Ťine la putere ╚Öi pentru a cump─âra bun─âvoin╚Ťa aleg─âtorilor ╚Öi clien╚Ťilor politici. Dac─â nu e╚Öti la putere, nu ai nici bani.

Iar unul dintre principalele mijloace prin care primarii au fost ╚Ťinu╚Ťi captivi ├«n acest joc al migra╚Ťiei ╚Öi resurselor a fost alocarea de fonduri pentru investi╚Ťii publice ÔÇô drumuri, ╚Öcoli, dispensare, terenuri de sport ÔÇô prin decizii clientelare, care au favorizat ale╚Öii din partidele aflate la putere. Din 2013, acest mecanism s-a numit Programul Na╚Ťional de Dezvoltare Local─â, care a fost l─âudat de premierul Viorica D─âncil─â c─â ar fi scos ╚Ťara din noroi. Dar surse de finan╚Ťare similare au existat ╚Öi ├«nainte, majoritatea fiind reunite sub guvernarea PSD ├«ntr-un singur program dezvoltat ca principala surs─â de fonduri pentru comunit─â╚Ťile locale care nu ar fi reu╚Öit s─â semneze contracte din fonduri europene, fiind un program implementat exclusiv din bani rom├óne╚Öti. ├Än realitate, programele na╚Ťionale de investi╚Ťii au fost caracterizate de lips─â de transparen╚Ť─â, aloc─âri realizate pe criterii neclare, presiuni f─âcute de primari ╚Öi de afaceri╚Öti locali, care au ├«nfundat ├«n unele cazuri ╚Öi mai mult comunit─â╚Ťile ├«n noroi. Programul prin care guvernan╚Ťii au promis proiecte de aproape 50 de miliarde de lei a devenit un amestec de proiecte implementate corect ╚Öi de aloc─âri defectuoase, dublate de achizi╚Ťii aranjate tot de firme conectate politic sau care au dosare penale.

Guvernan╚Ťii au tot promis bani, dar istoria din ultimii ani ne arat─â c─â nu toate fondurile promise au fost disponibile, iar bugetele pentru PNDL au fost suplimentate din Fondul de Rezerv─â (un alt mecanism cu tendin╚Ťe clientelare) sau prin rectific─âri. Per ansamblu, eficien╚Ťa implement─ârii poate fi pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii, av├«nd ├«n vedere c─â potrivit unor date publicate de Ministerul Dezvolt─ârii ├«n anul 2020, din etapa a II-a au fost recep╚Ťionate doar 12% din proiectele propuse spre finan╚Ťare. Mai mult, Curtea de Conturi a atras aten╚Ťia ├«n cel mai recent raport de audit c─â exist─â pe list─â proiecte foarte vechi ╚Öi a sugerat ministerului s─â fac─â ordine ├«n portofoliu. Experien╚Ťa proprie cu aceste date mi-a ar─âtat c─â este foarte greu s─â pui cap la cap lista de proiecte aprobate cu cea de proiecte implementate ╚Öi, ├«n general, orice ╚Ťine de indicatori privind PNDL.

Un calcul f─âcut prin 2010 arat─â c─â trei sferturi din prim─ârii, majoritatea de comune, erau falimentare, adic─â nu puteau colecta bani din taxe ╚Öi impozite locale nici m─âcar pentru a pl─âti angaja╚Ťii proprii. Orice discu╚Ťie despre reorganizare administrativ─â s-a soldat cu un e╚Öec, pentru c─â nici un partid nu vrea s─â piard─â mandate ╚Öi surse de voturi, plus resurse pentru clientela local─â. Alternativa pentru aceste comunit─â╚Ťi r─âm├«ne s─â apeleze la fondurile alocate de Guvern, cu destina╚Ťie specific─â. Cu alte cuvinte, Guvernul determin─â primarii s─â aleag─â partidul care are cele mai mari ╚Öanse la putere ╚Öi s─â candideze din partea acestuia sau s─â ├«╚Öi schimbe mandatul prin mecanisme ilegale, dup─â cum am v─âzut ├«n 2014. Aceste proiecte s├«nt ╚Öi multianuale, deci dac─â un primar nu trage lozul politic c├«╚Ötig─âtor, proiectul poate avea o soart─â mai pu╚Ťin fericit─â.

Subiectul migra╚Ťiei este ├«n general tratat la modul populist ╚Öi partidele se trezesc s─â pun─â tema pe agenda public─â mai ales c├«nd s├«nt ├«n opozi╚Ťie. De altfel, au ╚Öi existat declara╚Ťii politice ├«n acest sens: este ├«n regul─â dac─â plec de la putere pentru opozi╚Ťie, dar nu ╚Öi invers. ├Änaintea alegerilor locale din 2020, pre╚Öedintele Iohannis s-a pronun╚Ťat ├«mpotriva traseismului, dar, ├«n practic─â, PNL a atras vizibil primari ├«n vederea depunerii candidaturilor, f─âr─â prea multe probleme morale. La fel au f─âcut ╚Öi alte partide precum Pro Rom├ónia sau PMP. Miza atragerii primarilor ├«nainte de alegeri este cu at├«t mai mare cu c├«t alegerile parlamentare, poate mult mai importante, s├«nt organizate mereu dup─â cele locale, ceea ce ├«nseamn─â c─â partidul care c├«╚Ötig─â la locale atrage automat sprijin ╚Öi la parlamentare.

Legisla╚Ťia este diferit─â cu privire la diferitele tipuri de politicieni ├«n func╚Ťii publice, fiind permisiv─â cu migra╚Ťia ├«n r├«ndul parlamentarilor, care nu au nici un fel de piedici ├«n a schimba partidul. ├Än schimb, la nivel local, ale╚Öii ├«╚Öi pot pierde mandatul pe cale politic─â: primarii sau pre╚Öedin╚Ťii consiliilor jude╚Ťene prin demisie din partid, iar consilierii locali sau jude╚Ťeni prin pierderea calit─â╚Ťii de membru al partidului pe a c─ârui list─â au fost ale╚Öi. Dar trec├«nd dincolo de lege, schimbarea trebuie s─â vin─â ├«n primul de la partide, care s─â impun─â reguli interne puternice ├«mpotriva migra╚Ťiei constante ╚Öi pe care s─â le pun─â ╚Öi ├«n practic─â, nu doar s─â le afi╚Öeze declarativ ├«nainte de alegeri. Politicile de cadre ale celor mai multe partide nu au fost ╚Öi nu s├«nt tocmai favorabile acestei filozofii. Nici relaxarea legisla╚Ťiei privind ├«nfiin╚Ťarea partidelor nu a ajutat prea mult: chiar dac─â au ap─ârut multe partide noi dup─â 2015, politicienii roiesc tot ├«n jurul partidelor mari, care le ofer─â acces sigur la putere.

Tr─âg├«nd totu╚Öi o linie, nu putem ignora faptul c─â migra╚Ťia unor primari este justificat─â ├«n m─âsura ├«n care poate deveni singura cale de a asigura fonduri pentru dezvoltarea comunit─â╚Ťii. Principalii vinova╚Ťi pentru aceast─â situa╚Ťie s├«nt guvernele care au ├«ntre╚Ťinut guvernarea de tip bazar, bazat─â pe negocieri ╚Öi prietenii, lips─â de predictibilitate ╚Öi de eficien╚Ť─â ╚Öi au func╚Ťionat dup─â un slogan pe care l-au folosit cu m├«ndrie unii lideri populi╚Öti din America Latin─â: pentru prieteni totul, pentru du╚Ömani legea. Un prim pas ar fi ca programele na╚Ťionale de investi╚Ťii s─â fie consolidate, transparentizate ╚Öi f─âcute accesibile tuturor comunit─â╚Ťilor, indiferent de culoarea politic─â. De exemplu, ├«n 2007, un primar de la putere lua de trei ori mai mul╚Ťi bani dec├«t unul din opozi╚Ťie, iar ├«ntre 2012 ╚Öi 2016 de dou─â ori mai mult. Desigur c─â asta nu ar rezolva problema p├«n─â la cap─ât, ├«ntruc├«t caracterul clientelar al guvern─ârii nu st─â doar ├«ntr-un criteriu de alocare a banilor, dar ar fi un ├«nceput excelent.

Septimius P├órvu este expert ├«n sisteme electorale ╚Öi buna guvernare. Citi╚Ťi mai multe despre migra╚Ťia primarilor pe www.expertforum.ro/primari-migratori ╚Öi www.expertforum.ro/harta-clientelism.

E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
p 14 jpg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.