De ce folosiţi motive tradiţionale?

● BEAN, subcarpati.com

Bunica m-a pus în legătură cu muzica folclorică, mai ales că mă ruga să dau mai încet casetele cu rap, îmi cerea să am respect şi mă îndemna să ascult muzica noastră. Am speculat lipsa de sunet autentic şi frumos, am speculat lipsa de promovare a folclorului şi rezultatele au fost minunate. Ce auzeam la TV nu avea nici o legătură cu ce ascultam odinioară în Dolhasca. Poate asta a fost main drive-ul, motorul începutului, căutarea sunetului pierdut. Între timp am descoperit că şi foclorul are partea sa underground. Îmi place să cred că e stilul natural de a produce muzică. Exact aşa cum face un cioban care găseşte un lemn, îl scobeşte şi începe să cînte la el de dor, de jale, de ce se întîmplă. „Underground folclor“ înseamnă locul în care uiţi tot ce ai învăţat despre folclor şi începi mai mult să simţi. Mă simt aproape de sentimentul pe care îl are oierul acela, şi asta e underground.

● Nicoleta CHIRICA, iutta.ro

Iutta are în portofoliu genţi şi accesorii din piele cu motive de inspiraţie tradiţională, dintr-un motiv destul de simplu de concentrat într-un cuvînt: dor. Brandul reflectă dorul de românesc prin valorificarea folclorului, suplinind nevoia de identitate care caracterizează prezentul. Am început creaţia din dorinţa de a materializa acest dor şi a-i da o formă cît mai coerentă. Simbolurile alese pentru ultima colecţie (intitulată chiar „Dor de românesc“) reflectă tradiţia fiecărei zone din ţară şi exprimă principalele valori ale acesteia, putînd fi regăsite şi în arhitectura veche sau în straiele populare româneşti. Prin reinterpretarea motivelor populare în creaţiile Iutta, dorim aducerea în contemporan a unor surse strămoşeşti de echilibru, autenticitate şi putere.  (foto 1)

● Anca DRAGU, unacaluna.ro

Pictez obiecte din porţelan, seturi pentru servirea ceaiului, a cafelei, platouri, farfurii, casete pentru bijuterii şi bijuterii din porţelan. Porţelanul cu motive româneşti combină obiecte funcţionale, actuale, cu motive româneşti şi nu numai. Pictez colecţii cu teme sau motive care mă inspiră: nori, pădurea, animalele, cerul, oraşul, poveştile, fac toate parte din universul meu. Mi-am propus să încapsulez în porţelan diverse obiecte tradiţionale pe care le iubesc, care fac parte din moştenirea noastră tradiţională şi care pot deveni obiecte de artă decorativă contemporană. Sînt toate obiecte cu poveste, iar provocarea pentru mine a fost să aştern aceste poveşti pe porţelan şi să le redau cu fidelitate prin intermediul culorilor. Prima cană îmbrăcată am pictat-o acum vreo trei ani, cînd mi-am petrectut mai multe săptămîni la ţară, în casa bunicilor soţului meu, într-un sat din Ardeal, la Părău. Am studiat şi am pozat toate iile din lăzile de zestre şi mi-am făcut schiţe. Motivele cusute pe veştmintele româneşti sînt frumoase, unele ii sau compoziţii mi se par perfecte. Echilibrul dintre alb şi culori e desăvîrşit, mi-am dat seama că am ce învăţa din aceste cusături. Le-am reinterpretat şi am transpus pe porţelan „florile de ie“, cum le spun eu. (foto 2)

● Lana DUMITRU, lanaa.ro

În esenţă, ceea ce fac poate fi denumit generic „haină, veştmînt, îmbrăcăminte“, dar eu prefer să îmi descriu creaţiile drept „păreri purtabile“. În 2009, pe cînd motivele populare nu erau „populare“, le-am folosit ca print digital pe hainele din lucrarea mea de licenţă. M-am gîndit cum să transfer o frumuseţe clasică, veche, pe ceva nou, fără să o periclitez sau fără să o copiez, am încercat să ajung la o interpretare contemporană a motivelor etno, prin print digital, prelucrare şi recontextualizare. De la rochia etno, conceptul s-a extins la colecţia „Romanian Apparel“, apoi pe o jachetă Puma by Lana, numită chiar „T7 Etno Shake“, pe prima mea colaborare de design de produs, scaunul Lana pentru Photoliu, în poemul urban „Lana X Britnic“ şi acum reinterpretat în pixeli, cu efecte glitch, în noua colecţie care exprimă cel mai bine era suprasaturată de digital în care trăim. Am vrut să trec această moştenire culturală printr-un filtru contemporan, aşa că etnoul meu e adesea absurd, suprarealist sau amuzant, dar foarte aproape în spirit de naivitatea originalului. (foto 3)

● Mihaela IVANA

Modul în care mă exprim este bijuteria contemporană, o formă încă nouă de bijuterie, care are la bază un concept, fiecare piesă conţinînd o poveste. Piesele pe care le-am realizat sînt: inele, cercei, pandante, coliere, broşe şi butoni de cămaşă, în care am prins, în monturi de argint, pînză cusută cu motive tradiţionale din portul popular al neamului nostru. Prin colecţia „Portul Tradiţiei“, în care am folosit motivele tradiţionale, am dorit să aduc în actualitate tradiţia şi am dorit să ajut la promovarea ei, făcînd-o prezentă. Avem nevoie ca tradiţia să fie vie, pentru a vedea drumul parcurs de strămoşii noştri şi a fi conştienţi de unde venim, cine sîntem şi către ce putem să ne îndreptăm ca popor. (foto 4)

● Vlad MIHAI, cutarica.com

Mă ocup cu ilustraţie şi design grafic. Propriul pseudonim – Cutărică, a plecat de la intenţia de a crea un personaj românesc anonim, un oarecare, ignorînd creatorul pentru a muta atenţia pe creaţie. Logo-ul personal este inspirat din tipografia arhaică românească, aşa că am explorat zona aceasta mai în profunzime şi am descoperit un folclor frumos şi bogat în simboluri. Ca artist vizual, am simţit nevoia să încerc cît mai multe stiluri pentru a găsi ceva care îmi place, ceva în care să mă regăsesc. Înainte să explorez ce e de explorat în sensul acesta, am considerat că trebuie să văd „pe ce stau“, ce e lîngă mine, şi aici mă refer la motivele populare româneşti. (foto 5)

● Dorin NEGRĂU, dorinnegrau.ro

Folosesc motive tradiţionale în creaţiile mele vestimentare pentru că îmi doresc ca identitatea noastră naţională să nu se piardă şi să revină mereu ca o parte din noi în portul contemporan, atît al clienţilor mei din România, dar şi în rîndul celor din străinătate. În creaţiile mele vestimentare nu se va regăsi niciodată o reproducere a acestor elemente, dar cu siguranţă sursă de inspiraţie vor fi motivele şi portul tradiţional românesc de fiecare dată. Iar Ţara Crişurilor va fi izvorul meu nesecat de inspiraţie, dat fiind că e zona mea de baştină.

● Alina TURDEAN, alinaturdean.ro

Pentru mine inspiraţia din tradiţional se aplică asupra unui singur proiect, mai exact lămpile româneşti, o miniserie care cuprinde două corpuri de iluminat: lămpile B şi C, realizate din metal traforat cu motive bucovinene, respective ilfovene. Iar inspiraţia tradiţională în acest caz este strîns legată de oamenii, călătoriile şi zonele care m-au influenţat în descoperirea unei nebănuite doze de interes faţă de propria-mi ţară. (foto 6)

● Alina ZARĂ, mandrachic.blogspot.com

Creăm cîteva colecţii de tricouri speciale, unicat, pe care celebrăm, urban şi contemporan, pînza autentică, semnele, simbolurile şi vorbele româneşti vechi. Avem „Tricoul cu tricolor“, o colecţie care înseamnă printurile a şase dintre cele mai interesante combinaţii de semne vechi din cultura populară de la noi, cu tricolorul, aşa cum se regăseau ele în iile şi ţesăturile sau cusăturile cu care îşi dichiseau trupul şi casa româncele din vremurile vechi. Avem „Tricoul fain“, pe care aplicăm pînze vechi, recuperate din poduri, lăzi de zestre sau colecţii bătrîne şi uitate de lume – într-o adevărată vînătoare de comori (acestea sînt completate de vorbe de duh din folclorul românesc, brodate pe pînză de casă). Avem, de asemenea, pînze pregătite de fetiţele din atelierul nostru-şezătoare, care sînt în plin proces de identificare, împreună cu bătrînele satului şi arhitectul Ioana Corduneanu, a 30 de modele de cusături vechi, pe care le reproduc şi îmbogăţesc cu viziunea şi mînuţele lor, pentru colecţia specială „Tricoul mîndru“. Avem şi „Colţul românesc“, care este o pernă sub formă de triunghi – colţ (reinterpretarea în design modern a unuia dintre cele mai populare simboluri din folclorul românesc: colţii lupului). De ce folosim motive populare? Nu le folosim, le celebrăm urban şi contemporan, pentru că sînt legătura noastră cu rădăcinile, cu sufletul neamului şi pentru că ne ţin treji. Şi mai ales pentru a ne aduce aminte mereu că modernismul nu s-a născut pe loc gol. Pentru a exista, el are nevoie, la bază, de tradiţii. (foto 7)

● Miruna ŞTEFĂNESCU, culture-soup.ro

Am început cu tricouri, un mediu ultrasaturat, tocmai de aceea o provocare pentru noi. Nu credem că facem modă şi nu dorim să ne poziţionăm aşa. Sîntem mai degrabă un studio care experimentează diverse medii ca suport pentru ideile şi mesajul nostru. În momentul de faţă, avem cîteva colecţii de tricouri „Caleidoscop“ şi „UFOlk“, hanorace „Dorel de Viorel“ şi „UFOlk4“, coaster-ele şi un nou produs scos în iarna asta, „şosete UFOlk“. Culture Soup se află şi pe Society 6, unde avem cu totul alt range de obiecte, carcase de laptop sau telefon, ceasuri de perete, feţe de pernă şi tote bags. De ce motive tradiţionale româneşti? Pentru că mereu ne-a plăcut geometrismul sintetizat şi foarte actual al motivelor tradiţionale româneşti. De aceea, acum trei ani am vrut să le aducem în contemporan, fixîndu-le pe alte suporturi şi remixînd anumite elemente în maniera noastră grafică. Este plăcut pentru noi să ne jucăm cu aceste mici piese de ornamentică populară, formînd noi şi noi pattern-uri, reinterpretînd şi recombinînd aceste elemente. Ceea ce ne-a atras în mod deosebit este în mare parte o singură faţetă a artei decorative populare româneşti şi anume arta ţesutului covoarelor. De aici ne-am hrănit imaginaţia pentru realizarea colecţiilor „UFOlk“ şi a ultimei colecţii „Caleidoscop“, cît şi a suporturilor de pahare ce pot fi găsite în secţiunea Deco, pe site-ul nostru. Credem că, în ultimul an, arta decorativă românească şi elementele ei au devenit un izvor de creaţie pentru multă lume, ceea ce nu este ceva negativ, atît timp cît mesajul nu escaladează într-un naţionalism defectuos şi butaforic, iar estetica – într-un kitsch. (foto 8)

● Oana IVAN, urzeala.ro

Urzeală înseamnă un brand de streetwear care foloseşte motive tradiţionale româneşti reinterpretate într-o grafică modernă. Motivele folosite sînt grupate pe categorii de elemente, de la pattern-uri extrase din semne foarte vechi, pînă la instrumente muzicale, obiecte din ceramică, modele sculptate în lemn etc. Produsele noastre înseamnă pînă acum: tricouri, bluze, hanorace, rochii, miniurzeli – adică tricouri pentru copii –, traiste. Modelele sînt produse în serii limitate, undeva între 50-100 de bucăţi per design. (foto 9) 

● Ruxandra SACALIS, ruxisacalis.com

Cultura locală şi materialele tradiţionale au fost sursa de inspiraţie pentru piesele de mobilier pe care le-am creat pînă acum. Mă inspiră obiectele tradiţionale tocmai prin poveştile simple şi frumoase pe care ni le spun. Şi, asemeni poveştilor, cred că materialele şi tehnicile tradiţionale nu ar trebui uitate, ci ar trebui puse în valoare de noi „povestitori”, şi „spuse” mai departe prin mijloace contemporane de expresie. (foto 10)

anchetă realizată de Marius CHIVU