De ce este imposibilă planificarea în socialism?

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
De ce este imposibilă planificarea în socialism? jpeg

Pentru a ├«n┼úelege mai bine lumea ├«n care tr─âim, trebuie s─â ne imagin─âm o situa┼úie ├«n care ne plimb─âm lini┼čti┼úi, seara, dup─â o zi istovitoare de munc─â ┼či, la un moment dat, vedem ├«n fa┼úa noastr─â, c─âzut─â pe strad─â, o bancnot─â de o anumit─â valoare. Gestul obi┼čnuit al unui om obi┼čnuit este acela de a se apleca ┼či a lua banii, pentru a-i pune frumos ├«n buzunarul propriu. ┼×ansa, probabilitatea statistic─â, pe care banii respectivi o au, aceea de a r─âm├«ne prea mult timp pe strad─â, este una infim─â. Oamenii devin aten┼úi la bani ┼či reac┼úioneaz─â a┼ča pentru c─â nu s├«nt p─âr─âsi┼úi niciodat─â de preocuparea pentru via┼úa lor, pentru traiul lor ┼či pentru finalit─â┼úile c─ârora, mai mult sau mai pu┼úin con┼čtient, cu to┼úii le s├«ntem supu┼či, ┼či anume pl─âcerea ┼či fericirea. Omul este o fiin┼ú─â ra┼úional─â, ├«n ├«n┼úelesul termenului oferit de Descartes. ├Än folclorul nostru, se vehiculeaz─â chiar ideea conform c─âreia cel care a descoperit banii este un norocos ┼či nu-┼či poate abandona norocul pe strad─â. Putem imagina o lume ├«n care g─âsitorul bancnotei s─â nu o ridice de pe strad─â? Nu, pentru c─â atunci lumea respectiv─â ar fi ├«n pericol de dispari┼úie. Un individ uman apatic, indiferent la stimulii despre care vorbeam este un individ mort sau pe cale de dispari┼úie. Specia uman─â merge ├«nainte sub impulsul natural al acumul─ârii. Acumularea ┼či expansiunea s├«nt legi ale economiei, ├«n consonan┼ú─â chiar cu legile lumii fizice. Nu putem imagina o natur─â uman─â stagnant─â sau chiar ├«n regres. De altfel, ┼čtim cu to┼úii c─â lipsa de energie, indiferen┼úa ┼či apatia s├«nt chiar semnele unor boli dintre cele mai grave. Cu at├«t mai mult, putem imagina o lume ├«n care g─âsitorul sumei de bani o las─â pe loc, fiind sigur c─â ea nu va fi ├«nsu┼čit─â de nimeni, ┼či merge la o institu┼úie a statului pentru a o ruga s─â ridice de pe strad─â ÔÇ×bunul comunÔÇť, al tuturor, care este bancnota respectiv─â? Noi nu putem imagina un asemenea comportament, dar al┼úii au f─âcut-o. Acesta este socialismul. O lume care a crezut c─â poate ├«nlocui omul cu un ÔÇ×om nouÔÇť, indiferent ┼či ira┼úional, ale c─ârui manifest─âri nu mai s├«nt acelea┼či, dictate de natur─â ┼či de acumul─ârile de mii ┼či mii de ani. Socialismul a crezut c─â-l poate deposeda pe om de cele dou─â dimensiuni fundamentale ale sale, de proprietate (ÔÇ×a aveaÔÇť) ┼či de credin┼úa ├«n Dumnezeu (ÔÇ×a fiÔÇť).

Pierz├«nd pariul cu ra┼úionalitatea, socialismul l-a pierdut ┼či pe cel cu economia ┼či cu planificarea. Planificarea ├«nseamn─â calcul economic ┼či matematic, cifre, aten┼úie ┼či interes maxim, personal, pentru activitatea respectiv─â. Baza oric─ârei planific─âri o reprezint─â pre┼úul ┼či cuantificarea valorii prin pre┼ú. Or, ├«n socialism, pre┼úul nu reprezenta un semnal corect ┼či permanent al actelor ┼či faptelor economice, fiind stabilit, pe cale administrativ─â, de c─âtre stat. Socialismul este un sistem social bazat pe controlul ÔÇ×public asupra mijloacelor de produc┼úie ┼či pe conducerea tuturor proceselor de produc┼úie ┼či distribu┼úie de c─âtre o autoritate central─â de planificare.ÔÇť (Ludwig von Mises, Socialismul. O analiz─â economic─â ┼či sociologic─â, www.mises.ro, p. 347) Contradic┼úiile tipice, dintre care cea mai important─â era legat─â de calculul economic ┼či de posibilitatea de a produce profituri, nu au fost niciodat─â rezolvate, pentru c─â nici nu aveau cum, ┼či socialismul a sf├«r┼čit ├«n haos ┼či foamete. Socialismul este o utopie izvor├«t─â din utopii. Prin utopie ├«n┼úelegem aici ÔÇ×descrierea unei societ─â┼úi ideale f─âr─â indicarea mijloacelor de realizareÔÇť (Claude Dani├Ęle Echaudemaison ÔÇô co., Dic┼úionar de economie ┼či ┼čtiin┼úe sociale, Editura Niculescu, Bucure┼čti, 2012, pp. 94-95). Azi poate p─ârea incredibil, dar a existat o lume ├«n care cineva ┼či-a imaginat c─â statul ÔÇô birocra┼úia ÔÇô poate ┼čti mai bine dec├«t noi ce tip de past─â de din┼úi am prefera, care este culoarea costumelor noastre de haine ┼či dac─â o anumit─â linie de fabrica┼úie a pantofilor trebuie sau nu modernizat─â.

Socialismul nu a operat niciodat─â cu no┼úiuni legate de consumator sau cu gusturi ale acestuia, pentru c─â planificatorul ÔÇ×┼čtiaÔÇť mai bine dec├«t noi ce ne dorim. Banii erau o simpl─â conven┼úie ├«ntre stat ┼či salariat ┼či nimeni nu sim┼úea nevoia s─â gestioneze o corela┼úie ├«ntre cantitatea de bani ┼či cantitatea de m─ârfuri din magazine, adic─â s─â ofere buc─â┼úilor de h├«rtie respective, ┼či atributul esen┼úial al puterii de cump─ârare. Toat─â lumea ajunsese s─â de┼úin─â economii nu pentru c─â salariile erau foarte mari, ci pentru c─â, pur ┼či simplu, magazinele fiind goale, banii nu foloseau la nimic. ├Än context, trebuie s─â spunem c─â legile economice ├«┼či f─âceau datoria, ┼či un pachet de ┼úig─âri bune ajunsese la 100 de lei, iar o pereche de blugi aproape la 2000 de lei. Economia are legile sale implacabile, a c─âror ac┼úiune nu i-a iertat pe ÔÇ×tovar─â┼čiÔÇť.

├Än ├«ntreaga lor oper─â istoric─â, teoreticienii socialismului vorbesc despre revolu┼úie, urmat─â de dictatura proletariatului, dar nu ofer─â solu┼úii de management economic ┼či cu at├«t mai pu┼úin de planificare efectiv─â. Totul trebuia s─â fie la stat ┼či condus de c─âtre stat. Nu este de mirare c─â socialismul a fost mereu o lume a moralei evitate, individul deposedat de atributele sale fundamentale fiind indiferent fa┼ú─â de sine ┼či fa┼ú─â de ceilal┼úi. Mereu altcineva era responsabil pentru volumul produc┼úiei, mereu altcineva trebuia s─â ne dea case, ma┼čini sau m├«ncare ├«n frigidere. Deresponsabilizarea individului fa┼ú─â de destinul s─âu a fost marea problem─â economic─â ┼či moral─â. Cum s─â construie┼čti o lume cu oameni care, indiferent de volumul ┼či calitatea muncii prestate, tr─âiesc la fel, f─âr─â speran┼úa unei schimb─âri ├«n bine? Lenin emite, la un moment dat, o inten┼úie de a pune ├«n acord socialismul cu gestiunea superioar─â a mijloacelor ┼či factorilor de produc┼úie. Aceasta ├«ns─â str─âluce┼čte prin mediocritate. ├Än acela┼či timp, recunoa┼čte superioritatea managementului economic de tip capitalist. ÔÇ×L├«ng─â voi vor fi capitali┼čti ÔÇô l├«ng─â voi vor fi capitali┼čti str─âini, concesionari ┼či arenda┼či, ei v─â vor smulge beneficii de sute de procente, ei se vor ├«mbog─â┼úi l├«ng─â voi. N-au dec├«t s─â se ├«mbog─â┼úeasc─â, voi ├«ns─â s─â ├«nv─â┼úa┼úi de la ei s─â gospod─âri┼úi, c─âci numai atunci ve┼úi ┼čti s─â construi┼úi republica comunist─â.ÔÇť (V.I. lenin, Noua politic─â economic─â. Sarcinile comitetelor pentru educa┼úie politic─â, Editura de Stat pentru Literatur─â Politic─â, Bucure┼čti, 1954, p. 18) ┼×i aici a func┼úionat o utopie. Socialismul nu putea ┼či nu avea cum s─â ├«nve┼úe de la capitalism, iar conduc─âtorii sociali┼čti de fabrici nu puteau asigura o gestiune economic─â superioar─â, din simplul motiv c─â aceste fabrici nu erau ale lor. Republica comunist─â, de care vorbe┼čte Lenin, nu a fost construit─â niciodat─â, nu pentru c─â cineva ar fi gre┼čit construc┼úia, ci pentru c─â ├«nsu┼či proiectul a fost gre┼čit, a fost o utopie.

Un handicap insurmontabil al socialismului, ├«n ceea ce prive┼čte posibilit─â┼úile sale de planificare, ├«l reprezint─â, a┼ča cum spuneam, imposibilitatea calculului economic, ├«n lipsa func┼úion─ârii pre┼úurilor ca sistem de semnalizare a st─ârii economiei reale. Pentru c─â pre┼úurile trebuie s─â fie fixe, ajust─ârile cererii agregate ┼či ale ofertei agregate se produc pe cale birocratic─â, ┼či nu instantaneu, a┼ča cum se ├«nt├«mpl─â ├«n condi┼úii de libertate a pie┼úei. Indiferent de modelele matematice aplicate, planificatorii sociali┼čti nu au ┼čtiut niciodat─â ce se afl─â cu adev─ârat ├«n interiorul economiei pe care-┼či imaginau c─â o pot conduce din birouri. Argumentul fundamental ├«n sprijinul acestei afirma┼úii este dat de ├«nt├«rzierea cu care aveau acces la informa┼úie. Cu alte cuvinte, c├«nd se ajungea ├«n faza de decizie, sistemul asupra c─âruia se decidea ├«┼či modificase de mult coordonatele de mi┼čcare. Decizia t├«rzie nu f─âcea dec├«t s─â produc─â erori ┼či mai mari ┼či s─â perturbe ┼či mai mult un sistem ce p─ârea s─â nu r─âspund─â niciodat─â la impulsuri. De aici mirarea perpetu─â a celor care luau decizii, dar ┼či a celor care trebuiau s─â le duc─â la ├«ndeplinire. Socialismul p─ârea, din aceast─â cauz─â, o lume absurd─â, imposibil de condus. A ap─ârut chiar o industrie a bancurilor imbecile care satirizau ├«n mod st├«ngaci lipsa de rentabilitate ┼či cheltuirea arbitrar─â a factorilor de produc┼úie. ├Än realitate, pu┼úini erau cei care ┼čtiau cu adev─ârat c─â planificarea economiei p├«n─â ├«n cele mai mici detalii nu era defectuoas─â, ci chiar imposibil─â. Probabil c─â ┼či din aceast─â cauz─â birocra┼úii erau ur├«┼úi, satiriza┼úi ┼či prost pl─âti┼úi. Ei erau invita┼úi s─â coboare ├«n realitate, s─â mearg─â pe teren, ca ┼či cum sintezele ┼či deciziile economice se pot lua individual, pe spe┼úe, pe ore ┼či date de mers ale unei economii. Se risipeau resurse, ├«n timp ce tovar─â┼čii nu mai conteneau cu autocritica. A fi planificator ├«n socialism era o munc─â titanic─â, ce presupunea mereu folosin┼úa pixului ├«n ajustarea cifrelor, pentru c─â niciodat─â realitatea economic─â nu se supunea deciziei politice ┼či administrative. Economia era una de penurie, nu pentru c─â nu existau fabrici ┼či uzine sau resurse, ci pentru c─â nimeni nu ┼čtia niciodat─â cu exactitate c├«t ┼či cum trebuie s─â produc─â. Mises arat─â, pe bun─â dreptate, c─â ÔÇ×fiecare pas ce ne ├«ndep─ârteaz─â de proprietatea privat─â asupra mijloacelor de produc┼úie ┼či de utilizarea banilor, ne ├«ndep─ârteaz─â deopotriv─â de economia ra┼úional─â.ÔÇť (ÔÇ×Calculul economic ├«n societatea socialist─âÔÇť, www.mises.ro)

Dorel Dumitru Chiri┼úescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. ├Än 2010, a publicat cartea A treia Rom─â. Despre capitalism, America ┼či criza din 2007, Editura Academic─â ÔÇ×Br├óncu┼čiÔÇť.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.