De ce cite┼čte Cititorul?

28 septembrie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cele dou─â principale discursuri publice despre literatur─â, la noi, s├«nt deopotriv─â catastrofice. Dup─â unul, nimeni nu mai cite┼čte, nici m─âcar profesorii de literatur─â sau studen┼úii de la Litere. Dup─â cel─âlalt, tr─âim ├«ntr-un sistem cultural generalist, dominat de literatur─â ┼či de fatalele ei aporii. Dup─â ambele, travers─âm o epoc─â de cras─â incultur─â, de decaden┼ú─â voioas─â, incon┼čtient─â ┼či relativizant─â. ┼×i primul, ┼či cel de-al doilea discurs - fiecare cu bibliografia, ethosul ┼či ├«ndrept─â┼úirea lui - trec cu vederea armada cititorilor, invincibila armad─â de cititori mul┼úi ┼či m─ârun┼úi care-┼či g─âsesc - numai ei ┼čtiu cum - timp de citit, de cump─ârat c─âr┼úi sau de stat ├«n bibliotec─â. C─âci, dac─â r─âm├«ne mereu ceva uimitor, nea┼čteptat ┼či imprevizibil ├«n cititul c─âr┼úilor, acest lucru ┼úine mai degrab─â de ├«nt├«lnirea unui anumit cititor cu o anumit─â carte, ├«n afara agendelor, programelor, "comunit─â┼úilor de gust" ┼či interese. ├Än fond ├«ns─â, de ce citesc ace┼čti oameni? E destul de clar de ce cite┼čte - mult, direc┼úionat, obsesiv - un scriitor. Nu trebuie s─â te opinte┼čti prea tare ca s─â-┼úi dai seama de ce cite┼čte - sistematic, axiologic, canonic, interpret├«nd - un critic de profesie sau un teoretician literar. Dar de ce cite┼čte Cititorul? - iat─â o tautologie la care s-a r─âspuns deja ├«n vreo mie de feluri ┼či care r─âm├«ne, ├«n continuare, mai misterioas─â dec├«t cea simetric─â: De ce scrie Scriitorul? Poate c─â citim ca s─â ne instruim, s─â ne facem o cultur─â solid─â sau pur ┼či simplu de pl─âcere, cum credea un moralist francez; poate c─â citim ca s─â tr─âim nenum─ârate vie┼úi imposibile altfel sau ca s─â ├«nt├«lnim oameni mai interesan┼úi dec├«t am cunoa┼čte vreodat─â, cum spunea un filozof spaniol; sau poate citim doar ca s─â schimb─âm cunoa┼čterea ├«n emo┼úie, cum scria un scriitor englez. Poate c─â ne punem copiii s─â citeasc─â literatur─â de mici ca s─â ├«nve┼úe, cu riscuri minime, ce e bine ┼či ce nu, ca s─â-i form─âm umanice┼čte, s─â-i obi┼čnuim cu frumosul ┼či cu "monumentul literaturii" ├«n care "toate ┼čtiin┼úele s├«nt prezente", cum zicea Barthes ├«ntr-o lec┼úie de literatur─â. Sau poate c─â am ajuns s─â citim ┼či s─â recitim pentru c─â - dincolo de func┼úiile literaturii ┼či de scopul ei ├«n sine - cititul a devenit o dependen┼ú─â definitiv instalat─â, o a doua piele, un cod - mereu modificat - de intrare ├«n alte lumi. ┼×i totu┼či, dac─â e s─â-i credem pe marii vicio┼či ai literaturii, cei nevoi┼úi, ├«n final, s─â se "lase" de literatur─â (├«ntr-un fel Don Quijote, Madame Bovary, Pierre Menard, ├«n alt fel Rimbaud, Kafka, Virginia Woolf sau Paul Celan), suprema fascina┼úie a literaturii vine din continua, multicolora, multisonora semnalare a nimicului. Literatura nu e nici mai mult, nici mai pu┼úin dec├«t imaginarea, fantazarea, punerea ├«n scen─â a acestui nimic spre care ne ├«ndrept─âm, mai lent sau mai alert, cu to┼úii. Iar literatura vie, cea care se cite┼čte - nu cea institu┼úionalizat─â, a criticii ┼či teoriei "┼čtiin┼úifice" - ne preg─âte┼čte mai bine chiar dec├«t filozofia, pentru "finalul pove┼čtii". E drept, unii prefer─â - din prea multele variante - melodrama, novela, apa de roze. Al┼úii - teza, butaforia sau ideologia. Unii citesc pe s─ârite, iar al┼úii uit─â ce-au citit, de cum ├«nchid cartea. Unii ├«nghit cartea, iar al┼úii o ├«nlocuiesc dup─â zece pagini. Cu to┼úii ├«ns─â ├«┼či pot imagina, la o adic─â, o fastuoas─â Judecat─â de Apoi a cititorilor la care toate aceste (┼či multe alte) p─âcate li se vor ┼čterge numai pentru c─â - vorba Virginiei Woolf - "le-a fost drag s─â citeasc─â". (S. S.)

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.