De ce avem nevoie de ideologii salvatoare?

Roxana STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
De ce avem nevoie de ideologii salvatoare? jpeg

E o întrebare pe care nu am putut să nu mi-o adresez uitîndu-mă în jur şi observînd inflaţia de reclame la produse şi servicii care promit că pot rezolva o multitudine de probleme – de la nevoia imperioasă a banilor care vor veni dacă Mercur nu este retrograd, pînă la simptome grave de sănătate care vor dispărea într-un timp bine delimitat. Sînt atît de multe şi dau impresia că, în situaţia în care ne-am „lovi“ de problema respectivă, ne vor putea fi de folos. Ghinion. Cînd descoperi că salariul sau onorariul pentru un contract nu îţi va fi plătit la timp sau cînd îţi cade părul în şuviţe, încît ai impresia că vei rămîne chel în mai puţin de o săptămînă, nici una dintre „salvatoarele“ reţete nu pare să dea rezultate (deşi la horoscop spunea fie că vei primi bani, fie că te vei însănătoşi).

În acelaşi registru, dar mai rafinat, de data aceasta, sîntem întîmpinaţi de construcţii, mai mult sau mai puţin rezonabile, care descriu terapii cu îngeri, exerciţii de respiraţie şi principii orientale cu vechime de peste două mii de ani, care, practicate consecvent, ar putea oferi un mod de viaţă sănătos, echilibrat şi, implicit, salvarea fizică sau spirituală.

Sub o formă sau alta, toate aceste oferte exploatează nevoia universală a omului de a trăi cu iluzia că îşi poate controla viaţa controlîndu-şi mediul extern. Astfel, unii aleg să exercite acest control aparent prin intermediul magicului şi al miraculosului, ascultînd sau citind horoscoape ce invadează ziarele, revistele şi emisiunile TV, ori mergînd la ghicitoare. Alţii apelează la teorii mai vechi sau mai noi fundamentate pe logică sau pe emoţii şi care transmit cu forţă promisiunea că, aplicîndu-le, vor conduce la echilibru perpetuu.

Ambele forme de manifestare umană sînt reminiscenţe ale societăţii preindustriale, în care – din grijă socială faţă de indivizi – existau roluri bine definite, îndeplinite de oameni care aveau menirea de a diminua teama de necunoscut şi de a transmite sentimentul de siguranţă. Conducătorul tribului sau al aşezării îşi asuma responsabil rolul de a proteja comunitatea de atacuri şi de intruziuni. Şamanul, vraciul sau medicul îşi asumau cu expertiză rolul de a-i vindeca pe oamenii bolnavi trupeşte de suferinţa lor. Preoţii sau liderii spirituali îşi îndeplineau cu dedicare rolul de a îngriji sufletele. Oamenii ştiau precis la cine şi cînd să apeleze pentru fiecare nevoie în parte şi se bazau pe cei învestiţi ca atare. Mai mult, se implicau personal atît în apărarea obştii, cît şi în propria vindecare fizică sau spirituală, fiind în comuniune cu ritmurile naturii şi respectînd precepte religioase străvechi.

S-a reuşit astfel performanţa ca totul să nu mai însemne nimic, iar fiecare om să ştie că, deşi există legi, ele nu i se aplică decît arbitrar; iar dacă va beneficia de oarecari drepturi sau de sprijin social, aceasta va fi doar o întîmplare, un noroc personal. De aceea, fiecare dintre noi crede că trebuie să se salveze individual, să îşi rezolve singur problemele – dacă se poate ocolind cît de mult posibil instituţiile statului care aduc orice în viaţa noastră, numai siguranţă şi predictibilitate nu.

Trăind atît de profund sentimentul de însingurare, iar societatea fiind incapabilă să îndepărteze această teamă de necunoscut, ajungem să testăm reţete miraculoase ce ne înconjoară la tot pasul: magie, vrăjitorie, horoscoape, terapii alternative (e adevărat că aş încerca orice terapie alternativă înainte de a intra într-un spital de stat), sisteme educaţionale alternative celor tradiţionale (inclusiv educaţia pentru adulţi: yoga, ayurveda şi alte forme de dezvoltare personală), în speranţa că vom descoperi repere, valori şi cadre ce ne pot motiva să mergem mai departe, să ne rezolvăm problemele, să ne găsim împlinirea. Îi căutăm pe experţii care să ne spună cum să procedăm ca nişte salvatori, nu ca nişte antrenori ai forţei noastre interioare. Abordăm utilizarea acestor reţete în mod pasiv, plătind un preţ – de obicei în bani – pentru ca cineva să ne spună ce să facem. Ne liniştim aflînd că ne-am îmbolnăvit pentru că aşa era scris în stele. Ne atingem targetul de vînzări pentru că am participat la un curs în care am învăţat „reţeta“ interacţiunii cu omul aflat în suferinţă.

Dacă ne-am privi şi am sonda cu mai multă atenţie, am descoperi că sîntem sursa primordială a imprevizbilului, dar şi depozitari ai unor resurse reale (nu magice şi nici salvatoare) de a acţiona previzibil prin cuvinte şi fapte pentru noi înşine, dar şi pentru ceilalţi. Am aflat că, atîta timp cît sîntem purtători ai divinităţii, dar şi deţinători ai liberului arbitru, conţinem prin excelenţă abilitatea de a ne accepta propriile limite. În atare condiţii nu putem fi salvaţi de nimeni şi de nimic. Este nevoie doar de o decizie conştientă de a ne asuma responsabilitatea propriei fiinţări –cu bune şi cu rele – şi de încrederea că avem repere suficiente în interiorul nostru, care să ne ajute să distingem ceea ce ne face bine de ceea ce ne face rău. Pornind de aici, putem adăuga progresului nostru uman valori, credinţe şi alte repere exterioare ce s-ar putea constitui într-un sprijin real al creşterii Şi vindecării noastre fizice, psihice sau spirituale.

Roxana Stoica este psihosociolog, formator, psihoterapeut şi psihodramatist.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

1669494557875057 1XMKigNP jpg
Argentina-Mexic. Foștii campioni mondiali au jucat prost, dar au avut un jucător Messianic
Selecţionata Argentinei rămâne în cursă pentru optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal din Qatar, după ce a învins echipa Mexicului cu scorul de 2-0 (0-0), sâmbătă seara, pe Lusail Stadium din Al Daayen, în Grupa C.
Bataie intre suporteri jpg
Bătaie între fanii englezi și cei galezi. Pumni, picioare și scaune folosite în ciocnire VIDEO
Două grupuri de fani, unul din Anglia, celălalt din Țara Galilor, după cum arată tricourilor pe care le purtau, s-au luat la bătaie în stațiunea spaniolă Tenerife. Meciul dintre cele două naționale va avea loc marți.
smurd masina foto shutterstock
Un șofer de 82 de ani a omorât doi pietoni, după ce, în urmă cu puțin timp, accidentase un biciclist
Un grav accident rutier a avut loc sâmbătă seara în Argeș. Doi pietoni accidentați pe DN7 au murit. Tragedia a fost provocată de un șofer în vârstă de 82 de ani, la scurt timp după ce mai provocase un accident.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.