De-a telenovela-gaia...

Irina TUDOR DUMITRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 83 din 18 Aug 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Totul a început, în mintea mea, cu Sclava Isaura. Era pe vremea cînd învăţasem bulgăreşte din mers, pentru că Ceauşescu avea grijă să nu devenim robii micului ecran. Nici nu te dumireai bine ce-a mai făcut "marele om" că se şi dădea "stingerea". Ei bine, pe vremea aceea, stăteam ciorchine în faţa televizorului încercînd să deducem, că de înţeles era mai greu, chinurile prin care trecea biata Isaura. Au urmat evenimentele din decembrie, iar locul Isaurei a fost luat de şedinţele CPUN, de ceaţa din Piaţa Victoriei şi de minerii-grădinari. Cînd ne-am mai liniştit, au apărut din nou: Maria, Kasandra, Jose Armando şi cîţi alţii. Prin '98, am intrat, pe la 4 după-amiaza, în holul unui hotel destul de pretenţios din Mamaia. Era o linişte de mormînt, cu toate că holul era plin ochi de lume. Abia după cîteva secunde mi-am dat seama ce se întîmpla: personal şi turişti, într-o comuniune sufletească rar posibilă în România, lăcrimau din cauza chinurilor sufleteşti prin care trecea o jună blondă, care se uita fix, cu ochi de - mă scuzaţi, dar asta a fost percepţia mea - viţică pusă prea devreme la jug, spre spatele unui domn pe care nu am apucat să-l văd. Am dat să vorbesc cu recepţionera, dar am renunţat. Atmosfera mi se părea halucinantă, un fel de tîmpire în masă, pe care, uite, Ceauşescu nu s-a gîndit s-o încerce, şi bine că nu s-a gîndit că cine ştie cînd mai ajungeam să schimbăm şi puţinul pe care l-am schimbat. Era imposibil ca televiziunile româneşti, din ce în ce mai multe şi în din ce în ce mai mare căutare de rating, să nu încerce să profite de această mană cerească de audienţă: telenovela. Şi, mergînd pe ideea "dacă ei pot, eu de ce să fiu mai prost şi să nu fac?", au apărut de ceva timp, telenovelele româneşti. După părerea mea, la fel, dacă nu chiar mai fade, mai prost jucate, mai lipsite de orice chichirez ca cele sud-americane. După părerea unor vecine şi chiar a unor doamne respectabile din familie, mult mai interesante, pentru că sînt despre noi, ăştia de pe-aici, de prin spaţiul carpato-danubiano-pontic. Şi cum Ioana Benedek, româncuţă de-a noastră, a făcut carieră şi mulţi-mulţi bani în telenovela sud-americană, fără prea multă şcoală şi fără prea mult efort, conform aceluiaşi sistem, "dacă ea poate, eu de ce să fiu mai proastă şi să nu fac?", vedete mai mici sau mai mari, fete frumoase sau doar telegenice, băieţi în căutarea unui post sigur de actor sau doar a unei rampe de lansare se înghesuie la casting -urile pentru producţiile autohtone de gen. Ce dacă o serie anunţată pentru cîţiva ani ţine, din lipsă de bani, publicitate, audienţă sau alte lipsuri, doar cîteva luni? Ce dacă un actor bun precum Alexandru Papadopol, premiat pe la festivalurile serioase, ajunge să fie recunoscut mai mult pentru privirea lăcrămoasă (acum îmi dau seama că noţiunea de telenovelă nu se poate asocia decît cu noţiunea de ochi în lacrimi, ai protagoniştilor şi ai telespectatorilor deopotrivă) din Numai iubirea, decît pentru rolul din Marfa şi banii al lui Cristi Puiu? Ce dacă Oana Zăvoranu, jucîndu-se practic pe ea însăşi în Numai iubirea, a decis că e o femeie de talent şi acum cîntă, dansează şi vorbeşte, încercînd să pară o Thalia a României, dar nereuşind să fie decît calul de bătaie al Cîrcotaşilor? Ce dacă, tot în Numai iubirea, Corina Dănilă era falsă şi cînd spunea o propoziţie scurtă, de genul "Nu e aici!", iar lumea a uitat de mult că a jucat chiar bine în Crucea de piatră a lui Blaier? Ce dacă, spre deosebire de consacraţii actori sud-americani din şi mai consacratele telenovele de pe acolo, care sînt recunoscuţi pe aproape toate străzile din lume, ai noştri trec aproape neobservaţi? Producătorii se înghesuie să mai lanseze o telenovelă, actorii se înghesuie să participe la casting-uri şi toată lumea e fericită: facem o treabă ca să ne aflăm în treabă şi să nu zică mapamondu' că noi nu sîntem în stare. Reţeta unui sitcom este relativ simplă: o mînă de actori haioşi, de preferinţă buni, o temă dată, de obicei viaţa de zi cu zi a unui grup, cu glumele ei bune şi proaste, şi un scenariu cît mai "săltăreţ". Am văzut Seinfeld, apoi Prietenii tăi, apoi Familia Bundy, am văzut cîteva chiar bune. Pînă cînd, la un moment dat, s-a petrecut inevitabilul: au apărut primele sitcom-uri româneşti. Dar nu dintr-o dată, ci mai pe ocolite. Antrenamentul s-a făcut cu Chestiunea zilei, a lui Florin Călinescu. Apoi, urmărind reţeta de sitcom, s-au bifat punctele. Avem umor? Avem, că doar sîntem români. Avem întîmplări haioase? Ba bine că nu, că doar sîntem români. Avem scenarişti buni? Doar sîntem români... Două din trei tot e bine, aşa că trupa lui Călinescu a pornit la drum. Cînd să facă primul pas însă, trupa s-a spart în trei-patru sau cîte or mai fi, aşa că au pornit la trei-patru drumuri, adică sitcom-uri. Ba Trăsniţi în NATO, ba La bloc, ba Voluntari TV şi, de curînd, 5 fraţi Julea. Din păcate, la toate rîde mai mult banda decît telespectatorul, dar asta pentru că, probabil, telespectatorii noştri nu şi-au şters încă lacrimile după telenovela de mai sus.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.