Damele prostituate

Ionela BĂLUŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"...pe 16 septembrie din ordinul Prim─âriei onorabila comisie mi'a ├«nchis casa lu├«ndu'mi cheile, l─âs├«ndu'm─â cu copila mea sub cer [...] Acest fapt barbar, violator legilor ┼či Constitu┼úiunii ┼ó─ârii mele este constatat de Primul Procuror ┼či care este fructul asocia┼úiunilor nedrepte ┼či neconstante ale Doctorului Comisii de Ro┼ču cu care am fost ├«n discu┼úiuni ┼či certuri mai mult timp acus├«ndu'm─â c─â ├«n casa mea se petreceau fapte nepl─âcute, care acusa┼úii nu au fost ┼či nu s├«nt constatate de nimeni ci numai idei, inven┼úiuni ale numi┼úilor medici. S├«nt s─ârac─â, dob├«ndeam ca macerl├â┬í nutrimentul meu ┼či al copilului ┼či totodat─â am fost supus─â legilor ┼ú─ârei mele dar invidia acelui medic [...] f─âr─â a fi nimic constatat, s├«nt proprit─â ami avea profesiunea cu care m─â nutream. ├Änalte domn, ave┼úi pietatea de a ferici o infortunat─â ca mine, ordona┼úi a fi liber─â ├«n profesiunea mea c─âci D. Medic nu este just [...]." A┼ča ├«ncepe unul dintre dosarele din arhivele ministerului de Interne din 1873, iar fragmentul este extras din scrisoarea unei ┼úiitoare de cas─â de prostitu┼úie, p─âstrat─â ├«n acela┼či fond arhivistic. Surprinz─âtoare ┼či ├«n acela┼či timp pre┼úioas─â, aceast─â scrisoare adresat─â ├«n 1868 ministrului de Interne, de Elena Protopopescu. M─ârturie pre┼úioas─â, pentru c─â ne ofer─â un tablou exact al actorilor implica┼úi ├«n supravegherea prostitu┼úiei: reglementarea prostitu┼úiei, inspirat─â de modelul occidental, este o preocupare tot mai vizibil─â a elitelor conduc─âtoare din a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea rom├ónesc. Medicii devin un fel de autoritate moral─â care este legitimat─â de competen┼úa ┼čtiin┼úific─â; ei s├«nt ├«ns─ârcina┼úi cu controlul sistematic al prostituatelor, fiind ajuta┼úi de reprezentan┼úi ai administra┼úiei locale ┼či, ├«n aplicarea deciziilor, de c─âtre poli┼úie. De altfel, primele proiecte de creare a unor spitale de boli venerice, respectiv de supraveghere a prostitu┼úiei, apar┼úin medicilor (Cuciuran ├«n Moldova, ├«n 1849, ┼či Iacob Felix ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, ├«n 1862). Regulamentele de supraveghere a prostitu┼úiei se multiplic─â ┼či devin tot mai am─ânun┼úite ├«n ultimele decenii ale secolului, fiind reluate ┼či ├«n condicu┼úa pe care fiecare prostituat─â sau cas─â de prostitu┼úie trebuia s─â o aib─â. Care s├«nt punctele principale ale acestor regulamente? Organizarea administrativ─â, precizarea institu┼úiilor care trebuie s─â se ocupe de aceast─â "problem─â" ┼či prerogativele fiec─âreia, taxele, clasificarea prostituatelor ┼či a caselor de toleran┼ú─â, amenzile. ├Änscrierea tuturor femeilor prostituate ├«n registre speciale (av├«nd ca rubrici obligatorii: numele, prenumele, v├«rsta, profesia, domiciliul) este un imperativ esen┼úial, lupta cu prostitu┼úia clandestin─â fiind o tem─â recurent─â ├«n literatura medical─â. Astfel, trebuie ├«nscrise toate femeile care vin ┼či declar─â c─â practic─â aceast─â profesie, dar ┼či toate femeile de peste 12 ani care vor avea o atitudine provocatoare pe strad─â sau care s├«nt ┼čtiute ca fiind prostituate, care s├«nt acuzate ├«n pl├«ngeri sau denun┼úate de c─âtre comisarii de divor┼ú. Totu┼či, reglementarea pare s─â aib─â ┼či aspecte pozitive, deoarece aceste regulamente dau ├«n acela┼či timp dreptul prostituatelor s─â conteste eventualele decizii abuzive. Femeile publice vor fi ├«mp─âr┼úite ├«n patru clase, c─ârora li se aplic─â taxe diferite: clasa I - femeile publice care locuiesc singure ┼či prefer─â vizita medical─â la domiciliu, vor pl─âti 36 de lei pe lun─â; clasa a II-a - femeile publice care locuiesc ├«ntr-o cas─â public─â de categoria ├«nt├«i (bordel) sau frecventeaz─â o cas─â public─â de categoria a doua (cas─â de ├«nt├«lniri) ┼či vor face vizita medical─â acolo, pl─âtesc 20 de lei pe lun─â; clasa a III-a - femeile publice care frecventeaz─â o singur─â cas─â, dar locuiesc singure ┼či merg la spital pentru vizita medical─â, nu pl─âtesc nici o tax─â; clasa a IV-a - femeile publice care locuiesc ├«ntr-o cas─â public─â patronat─â de o femeie ┼či merg la spital pentru vizita medical─â, nu pl─âtesc nici o tax─â. S├«nt prev─âzute dou─â vizite medicale pe s─âpt─âm├«n─â; primarul trebuie s─â stabileasc─â un orar, de comun acord cu medicii ora┼čului, acesta urm├«nd s─â fie comunicat prostituatelor. Principalul scop al acestor vizite este evident depistarea bolilor venerice, iar regulamentul descrie ├«n mod destul de am─ânun┼úit cum trebuie f─âcut examenul medical, preciz├«nd foarte exact toate p─âr┼úile anatomice care trebuie observate. At├«t femeile publice, c├«t ┼či matroanele caselor de prostitu┼úie nu au voie s─â p─âr─âseasc─â ora┼čul ├«n care au fost ├«nscrise, f─âr─â s─â-l anun┼úe pe comisarul poli┼úiei sanitare. Amplasamentul caselor de prostitu┼úie face obiectul unor preciz─âri suplimentare: dac─â ├«n 1862, se men┼úioneaz─â doar c─â acestea nu trebuie s─â se afle ├«n apropierea unei biserici sau a unei institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt, spre sf├«r┼čitul secolului restric┼úiile se ├«nmul┼úesc. Astfel, casele de prostitu┼úie trebuie "strict separate de alte cl─âdiri", nu trebuie s─â fie amplasate pe str─âzi principale, iar pl├«ngerile vecinilor pot duce la suspendarea acestora. C├«t despre prostituate, se constat─â o grij─â tot mai mare de a le separa de "femeile cumsecade", de a le circumscrie ├«n spa┼úii care s─â nu interfereze cu cele ale burgheziei respectabile: ele nu au voie s─â z─âboveasc─â prin restaurante, cafenele, gr─âdini publice, s─â mearg─â la teatru, la circ sau la alte spectacole, nu au voie s─â se plimbe pe bulevardul Universit─â┼úii, pe Calea Victoriei ├«ntre Lipscani ┼či strada Umbrii sau pe ┼čoseaua Kiseleff, mai ales la ora la care aceste locuri s├«nt frecventate de public. Orice ├«nc─âlcare a acestor reguli se soldeaz─â cu amenzi sau ├«nchisoare, iar pentru aplicarea lor medicul poate face apel la serviciul jandarmilor. Modificarea regulamentelor - care merge aproape ├«ntotdeauna ├«n sensul ├«n─âspririi lor - se face mai ales ├«n urma confrunt─ârii cu situa┼úii reale pentru care regulamentele ├«n vigoare nu s├«nt suficiente. De exemplu, prefectul de Giurgiu ├«i propune ministrului noi "Instruc┼úii pentru regularea femeilor publice dintr-acest ora┼č" deoarece: "Mul┼úimea streinilor ┼či a Matrodzilor de diferite na┼úii ce frecventeaz─â acest ora┼č f─âc├«nd de mai multe ori neor├«nduieli pe la femeile publice ┼či ├«ncuib├«nd diferite boale sifilitice din care cauz─â solda┼úi ├«n garnizoan─â s─â ├«mboln─âvesc". M─ârturia de la care am plecat este nu numai pre┼úioas─â, dar ┼či surprinz─âtoare, deoarece ea arat─â c─â prostituatele au intrat relativ repede ├«n jocul autorit─â┼úilor ┼či au ├«nv─â┼úat s─â exploateze logica ├«ndatoriri-drepturi. Elena Protopopescu evoc─â, ├«n sprijinul cererii sale, "legile acestei ┼ú─âri", pe care ea le-a respectat, ├«n timp ce medicul le-a violat, dup─â spusele sale. ├Än plus, ea mobilizeaz─â c├«teva cli┼čee din ideologia epocii care erau foarte des invocate c├«nd se vorbea despre rolul ┼či locul femeii: s─âr─âcia a obligat-o s─â practice aceast─â profesie, care ├«i permitea s─â-┼či ├«ntre┼úin─â copilul, maternitatea fiind pus─â ca argument central. Iar Marghioala S─âuleasa, o alt─â prostituat─â, ├«i scrie ministrului pentru a-┼či cere drepturile care i se cuvin ├«n urma respect─ârii legilor ┼ú─ârii; ea se pl├«nge c─â prefectul, trec├«nd peste decizia ministrului, i-a pus la poart─â "caraul─â de sergen┼úi pentru a nu fi frequentat─â casa mea de nimeni nici dziua, nici ch├ęru s├ęra, cu care acesta m─â face a pierde ce am pl─âtit..." Cum s-au rezolvat aceste pl├«ngeri nu ne mai spun arhivele, dar existen┼úa lor e foarte folositoare pentru o incursiune ├«n universul prostitu┼úiei din societatea rom├óneasc─â a secolului al XIX-lea... Ionela B─éLU┼ó─é

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.