Dacă vrei atenție, îmbată-te!

Teodora MINEA
Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Dacă vrei atenție, îmbată te! jpeg

Vi s-a întîmplat recent să vă izbească brusc empatia față de colega cu care vă petreceți jumătate din zi la școală, atît de tare încît să o rugați bizarul lucru de a vă spune ceva despre ea? Orice. Nu știi exact ce vrei, simți doar tensiunea aceea ciudată dintre două persoane care petrec împreună șapte-opt ore pe zi, dar nu știu nimic una despre cealaltă.

Am lansat, fără să ezit, îndrăzneața provocare: „Spune-mi ceva despre tine!“ Mă așteptam să înceapă o conversație plăcută, care să mai destindă puțin atmosfera… Dar a venit zdrobitoarea replică: „Dar eu nu prea vorbesc despre mine“, replică asociată, desigur, cu o privire ușor speriată și suspicioasă. Cred că se întreba de ce ar vrea cineva să afle ceva despre ea așa, din senin. Atunci mi-am dat seama că era, poate, pentru prima dată cînd cineva era interesat de povestea ei, deși eu tot timpul am văzut-o înconjurată de lume. Mi-a zîmbit, apoi a început să mi povestească despre gașca ei. Mi-a zis că nu îi cunoaște de foarte mult timp, dar stă cu ei pentru că sînt mai mulți și pentru că se distrează împreună. Se întîlneau la o bere și vorbeau „despre cine apucau“, dar niciodată despre ei. Mi-a venit imediat în gînd imaginea aceea cu masca Anonymus… Mă gîndeam că mie niciodată nu mi-au plăcut grupurile mari și gălăgioase. Îmi e groază la gîndul că ești, practic, asimilat de grup. Nu mai ai conștiință proprie, nu mai gîndești cu capul tău. Gașca devine o singură entitate, cu un singur puls. E cea mai evidentă formă de spirit gregar. Și toate aceste compromisuri doar pentru a evita singurătatea! Adolescenții se tem cel mai tare de singurătate, pentru că atunci cînd ești singur înțelegi altfel lucrurile, cauți justificări, răspunsuri, răscolești prin toată ființa ta. Cînd ești singur realizezi lucruri pe care, cel mai probabil, nu ai vrea să le știi, dai de întrebări care te obsedează, dar la care îți e teamă să găsești răspunsul. E mai simplu să faci ce face gașca pentru că nu trebuie să (îți) dai explicații.

Nu ai stimă de sine nici cît negrul de sub unghii (alea false, evident)? Perfect! Ești exact ceea ce căutăm noi! Intri în gașcă și ai rezolvat problema. Trebuie doar să faci ceea ce facem noi, și așa te vom băga în seamă. Dacă vrei atenție, îmbată-te! Cu siguranță vei fi atunci în centrul atenției! Vrei și mai multă atenție? Apucă-te de fumat! Vei avea instant mai mulți prieteni. Efect garantat!

Vorbeam cu o prietenă la o cafea într-o zi de vineri. Nu mai povestisem de mult cu ea între patru ochi, plus că auzisem de la cei din jurul ei cum că de o vreme nu se simte bine. Îmi povestea că cei din gașcă au dezamăgit-o. Și avea probleme și cu părinții. Se simțea singură. Pentru mine, acela a fost exact portretul unui adolescent din zilele noastre. Cu blugi albaștri și tricou pe care scrie My last clean T-shirt. Cu mulți „prieteni“, dar care se simte singur. Era portretul unui adolescent care nu este apreciat și care nu știe de ce e în stare. Mi-am amintit că într-o zi, mai demult, am rugat-o să-mi spună ceva despre ea. 

Teodora Minea este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Octavian Goga“ din Sibiu.

Foto: flickr

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Diamante FOTO Shutterstock
Politico: UE va interzice importurile de produse din oțel din Rusia, dar va continua să cumpere diamante
Publicația a anunțat, de asemenea, planuri de a interzice importul de produse cosmetice rusești, deoarece aceste produse „aduc venituri semnificative Rusiei”.
Bogdan Berechet Politia Capitalei 01 foto arhiva personala jpg
Șeful Poliției Capitalei: „Sute de șoferi agresivi au rămas fără permis” INTERVIU EXCLUSIV
Chestorul Bogdan Berechet a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre creșterea alarmantă a numărului de șoferi agresivi sau care conduc drogați. În iulie, pe numele acestora din urmă au fost deschise peste 70 de dosare penale, mai multe decât pentru șoferii băuți.
meteo toamna foto pixabay
Vreme de plajă în ultima zi din septembrie. Ce regiuni vor fi măturate de ploi violente și grindină
Vreme deosebit de caldă se anunță în continuare, însă în vest, nord și centru temperaturile vor fi scăzute. După-amiaza și noaptea, în majoritatea zonelor lovesc ploile și vijeliile.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.