Dacă Luna nu ar mai fi?

Adrian ȘONKA
Publicat în Dilema Veche nr. 1029 din 28 decembrie – 10 ianuarie 2023
image

Te-ai întrebat vreodată cui îi datorezi existența? Lui mami și lui tati, desigur, celor patru bunici, opt străbunici, dar și potopului de stră-stră-oameni care fără intenție au dus la apariția unui cititor al Dilemei vechi.

Toți acești business-oameni-vînători-culegători și-au desfășurat activitatea pe o planetă situată la distanța potrivită de steaua ei, în jurul căreia se rotește o lună mare. Luna aceasta se numește… Luna, dar noi îi spunem și satelitul natural al Pămîntului. De ce satelit? Pentru că se rotește în jurul Pămîntului. De ce natural? Pentru că nu este făcut de om. În sistemul solar, tot ce este făcut de natură este natural, iar ce este făcut de om este artificial. Asta înseamnă că oamenii sînt artificiali. Eu, tu și toți oamenii sîntem artificiali din punctul de vedere al astrofizicii sistemului solar!

De mult timp, Luna este folosită de oameni pentru a se orienta în timp și spațiu, ca felinar, dar și pentru a ghici viitorul. Acum nu ne mai ajută la orientare în spațiu, fiind înlocuită de GPS. Ca felinar nu mai este bună de zeci de ani pentru că reclamele cu ofertele de la supermarket sînt mai strălucitoare decît ea, iar pentru ghicit viitorul nu a fost bună niciodată.

Dispariția Lunii de pe cer ar fi o pacoste pentru astrologi și o binecuvîntare pentru astronomi. Cine folosește Luna la ghicit va rămîne fără obiectul muncii, precum și fără luna neagră, un obiect inexistent bazat pe orbita Lunii. Fericiți ar fi astronomii, mai ales cei care privesc în adîncimea spațiului, pentru că Luna le strică cerul. 

Luna nu este un obiect care reflectă foarte bine lumina. Ne dă înapoi doar 12% din lumina pe care o primește de la Soare, pare zgîrcită, dar este foarte luminoasă atunci cînd este pe cer. Lumina ei se împrăștie pe cer și face din întunecat gri. Tot ce este gri pe cer dispare pentru că gri pe gri nu se vede, iar astronomii trebuie să aștepte. Cînd e Luna pe cer nu se pot vedea galaxii, nebuloase și obiecte îndepărtate. La fiecare 30 de zile, timp de o săptămînă, lumina Lunii spoiește complet cerul, iar în restul lunii doar anumite părți din cer sînt stricate. Nu poți decît să aștepți să se dea din dreptul steluței tale norocoase, timp în care suspansul ajunge la cote la fel de mari ca atunci cînd aștepți să ți se aprobe contul în SPV. E strigător la cer că astronomii trebuie să aștepte să se dea Luna la o parte!

Destul de multe animale s-ar supăra dacă Luna ar dispărea. Cele care se folosesc noaptea de lumina ei pentru a vîna (adică pentru a omorî alte animale) ar orbecăi pînă la micul dejun și ar trebui să plece dimineața la vînătoare, ca orice om normal. Animalele care sînt mîncare pentru prădători se ascund cînd Luna este strălucitoare pentru a nu fi văzute. Fără Lună ar fi mereu întuneric și ar crede că sînt în siguranță, adică ar fi mîncate de prădătorii care văd bine în întuneric. Se pare că, oricum ai da-o, nu este bine dacă ești compus din mîncare.

Eu cred că animalele care s-ar supăra cel mai tare după dispariția Lunii ar fi coralii, care încep să se înmulțească după prima lună plină din octombrie. Activitatea aceasta se vede și din spațiul cosmic, motiv pentru care îi rog pe oameni să nu se mai uite cu sateliții la ce fac noaptea coralii.

Este clar că lumina Lunii este importantă, la fel ca lipsa ei, și că viața de pe planetă s-a adaptat în așa fel încît să o folosească. Și dacă te surprinde cît de importantă este lumina Lunii, așteaptă să vezi la ce folosește gravitația ei.

Pămîntul ține Luna pe orbită, dar și Luna ne atrage planeta. Se spune că cea mai atractivă forță din Univers este gravitația, fiind clar că Luna și Pămîntul se atrag reciproc.

Forța de atracție a Lunii dă de mîncare multor animale pentru că duce la apariția mareelor, adică la reorganizarea oceanelor. Cele mai maleabile părți ale planetei noastre, mările și oceanele, simt forța de atracție a Lunii și își schimbă forma de două ori pe zi. Apa se mișcă, răscolește adîncurile și aduce mîncare pentru animalele din apă, dar și din afara ei, cele care trăiesc la mal, pe roci, cutii de conserve, ambalaje de plastic și alte obiecte interesante care se găsesc la malul mării. Fără Lună, mareele ar fi aproape inexistente. 

Aceeași forță a Lunii încetinește Pămîntul și ziua devine mai lungă. Forța de atracție a Lunii trage încontinuu oceanele înspre ea, iar acestea au o frecare cu scoarța terestră care duce la încetinirea rotației planetei în jurul axei proprii. Pe cuvîntul meu că este așa. Dacă nu mă crezi, avem dovezi că în trecut eclipsele nu se produceau dacă Pămîntul nu s-ar fi rotit mai repede. Acum să nu îți imaginezi că de mîine ziua va dura 48 de ore și vei avea timp să vezi și mai multe seriale, pentru că efectul este mic. Ziua de azi este mai lungă cu doar 20 de secunde față de cum era acum un milion de ani, iar cea de peste un milion de ani va fi mai lungă decît cea de azi cam cu aceeași valoare. Fără Lună, rotația Pămîntului ar fi rămas la fel de rapidă ca atunci cînd s-a format planeta, nu că am ști cît era. Oare cît am fi stat la serviciu dacă ziua ar fi durat 12 ore?

Toate atracțiile, frecările și rotațiile duc la îndepărtarea Lunii de Pămînt, cu viteza de construcție a autostrăzilor în România, 3,7 cm/an. Pe măsură ce se îndepărtează de noi, orbita ei se mărește și îi ia mai mult să se rotească în jurul nostru, în timp ce Pămîntul încetinește. O să vină un moment cînd o să facem totalul acestor modificări și o să aflăm că Pămîntul va arăta aceeași față Lunii. Atunci Luna se va roti în jurul nostru în același timp în care Pămîntul face o rotație în jurul axei proprii, adică ziua o să dureze cît o lună, cîndva peste 10-100 de miliarde de ani (nu putem calcula foarte exact).

Dacă Luna ar dispărea brusc (sau nu ar exista), cele mai afectate animale ar fi oamenii, și știi de ce? Pentru că le place să trăiască.

Unul din meritele Lunii este că ține Pămîntul stabil. Forța ei de atracție ține axa de rotație stabilă, adică Polul Nord este întotdeauna în același loc pe planetă. Dacă înclinarea axei s-ar modifica, regiuni de pe glob care nu au legătură cu frigul s-ar trezi că sînt în așa fel orientate înspre Soare încît ar primi mai puțină lumină. Anotimpurile ar lua-o razna, iar clima pe glob s-ar modifica foarte mult și foarte des. Asta pățește vecinul nostru Marte, care, ghici ce? Nu are un satelit mare ca Pămîntul.

Inginerii, astronauții și politicienii sînt foarte bucuroși că Luna există.

Luna a fost destinația de vis a omenirii, un simbol al puterii unor state și al inteligenței speciei umane. Principiul este ușor de înțeles: cine pune primul piciorul pe Lună este șeful la spațiu cosmic. El decide ce se întîmplă în spațiu, care sînt regulile și cine are voie să facă matrapazlîcuri spațiale.

Astronauții ajunși pe Lună au mîncat veșnic pizza pe gratis, iar inginerii anonimi care au construit rachetele, modulele și pantofii selenari au fost acoperiți de glorie. Politicienii s-au folosit de Lună pentru a declara că au cucerit Universul, chiar dacă drumul pînă acolo este atît de scurt încît lumina face doar 1,3 secunde. Luna face să pară că sistemul solar este mai mic decît în realitate.

Dacă Luna nu ar exista ne-am fi aventurat mult mai tîrziu în spațiu, pentru că cea mai apropiată planetă pe care doar te sufoci este la zeci de milioane de kilometri. Drumul dus-întors ar dura minimum doi ani și ar fi fost imposibil de realizat cu tehnologia de acum 50 de ani. Fără Lună, astronauții ar fi rămas aproape de Pămînt, în stații spațiale aflate la o distanță la fel de mare precum cea dintre București și Cluj. Exact ceea ce fac ei de 50 de ani…

Luna apare în toate planurile de explorare serioasă a sistemului solar, ca bază de plecare, benzinărie, antrenament și șantier naval. Acolo gravitația e mai mică, iar rachetele sînt mai ușoare și nu trebuie să se încordeze prea tare pentru a scăpa de gravitație. Găsim și hidrogen ca să facem benzină spațială, iar atmosfera lipsă de acolo nu încetinește rachetele. Este locul ideal pentru lansări. Să îi rugăm însă pe bogații care se vor muta acolo să nu lanseze rachetele înspre săracii care am rămas pe Pămînt.

Concluzia este că viața fără Lună este pustiu, la propriu, dar și la figurat.

Adrian Șonka este astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică, Editura Nemira, 2021.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.