Dacă legea nu poate fi ilegală...

Raluca STAN
1 decembrie 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E grav dacă un principiu democratic nu este înţeles. Este însă şi mai grav dacă este prost înţeles şi prost aplicat. De exemplu, prezumţia de nevinovăţie. Acest principiu fundamental spune că orice om trebuie considerat nevinovat, pînă cînd, printr-un proces formal, se stabileşte contrariul. Această ultimă condiţie, definitorie pentru principiu, impune şi limitele aplicării lui. Persoanele ale căror acte nu pot fi judecate - spre exemplu judecătorii BEC sau ai Curţii Constituţionale - nu pot invoca prezumţia de nevinovăţie pentru a-şi apăra o conduită suspectă. Din contră, aceeaşi normă democratică impune acestora să se afle nu doar deasupra oricărei vinovăţii, ci deasupra oricărei suspiciuni. Şi principiul legalităţii este fundamental pentru un Stat de drept. Acest principiu spune că un act nu poate fi incriminat dacă nu există în prealabil o lege clară care să-l interzică. Sau, în altă formulare, ceea ce nu e explicit interzis este implicit permis. Se aplică acest principiu şi demnitarilor? Să analizăm următorul exemplu ipotetic. Guvernul emite o ordonanţă care scuteşte de taxe vamale un anumit produs. Un comerciant, avizat în prealabil, importă rapid o cantitate mare a produsului respectiv, beneficiind din plin de mărinimia guvernamentală. Apoi ordonanţa este retrasă, înainte să apuce şi concurenţa să profite de ea. Cred că e evident pentru oricine că avem aici o problemă şi că miniştrii care au semnat ordonanţa au procedat incorect. Dar incorect nu înseamnă neapărat şi ilegal. Mai mult, în cazul acesta ilegalitatea este exclusă, căci o ordonanţă are valoarea unei legi, iar o lege nu poate fi ilegală. Exemplul demonstrează un adevăr simplu: dacă aplicăm principiul "tot ce nu este expli-cit interzis este implicit permis" acelor persoane care stabilesc ce este explicit interzis, atunci acestora le este implicit permis orice. Iar asta nu e singura problemă. Să presupunem, de dragul argumentului, că putem folosi legea pentru a trata acest caz. Ce facem? Simplu. Declarăm ilegală scutirea respectivă, impunem daune şi punem vinovaţii sub acuzare. Simplu, dar greşit. Principiul legalităţii spune că, pentru a putea fi aplicată, legea trebuie să preceadă actul. Implicaţia acestui fapt este că o lege trebuie să fie generică şi bine determinată. Trebuie să definească, în mod clar şi general, acele acte pe care le interzice; nu să incrimineze, post factum, un caz specific. În aceste condiţii, ce putem face? Ce ar trebui să interzicem prin lege? Acordarea de scutiri? Sau, poate, retragerea lor? Legiferarea, în general? Nu, e clar că această caleeste greşită. Ar trebui să extindem interdicţiile legale pînă la punctul în care guvernarea în sine ar deveni imposibilă. De fapt, aici e cheia problemei. Actul guvernării presupune acordarea unei libertăţi de decizie semnificative persoanelor care îndeplinesc înalte demnităţi în Stat (prin definiţie, puterea politică). Pentru a nu fi folosită incorect, această libertate trebuie echilibrată pe baza unui control. Controlul legal este necesar, desigur, şi în acest caz, dar este departe de a fi suficient. Normele democratice obligă acest control să fie limitat şi rigid, pentru a proteja individul obişnuit de abuzurile Statului. Iar asta îl face insuficient cînd vine vorba de actele celor care conduc Statul. Avem nevoie de un tip de control specific pentru acest domeniu, mai flexibil şi mai eficace. Acesta este controlul politic. Acum, şi acest concept este, din nefericire, prost înţeles. Ca orice altă expresie care conţine termenul "politic" este privită cu ostilitate şi tratată ca sursă de probleme. Ceea ce nu e doar incorect, ci şi paradoxal, de vreme ce problemele apar mai degrabă ca urmare a absenţei acestui control. Căci acesta presupune existenţa unor norme şi a unor mecanisme care să le impună respectarea. E meritul dlui Tăriceanu că a lămurit, din nou, situaţia în care ne aflăm. Premierul a susţinut că intervenţia sa secretă pe lîngă procurorul general, pentru un scop de interes privat, este normală. Reprezentanţii noştri în Parlament i-au tratat declaraţia apatic sau aprobator. Ceea ce demonstrează că, la ora actuală, aceste mecanisme specifice sînt inexistente sau nefuncţionale, iar normele sînt, în cel mai bun caz, neclare. Dilema veche îşi propune, în acest număr, să le clarifice. (Miron Damian) P.S. Miron Damian este un cetăţean care comentează politica pe Internet sub pseudonimul "Doc", scrie scrisori la Cotidianul, fiind un abonat permanent la spaţiul de sîmbătă pentru cititori, scrie primarului din Sibiu să îi facă pistă pentru biciclete şi uneori îmi scrie mie mesaje în care spune că îmi cam lipseşte logica. Între noi, dilematicii, fie vorba, comentează mai aplicat şi mai raţional politica decît 90% dintre colegii mei de la facultatea de atotştiutori în materie. Discutînd despre acest "Manual pentru miniştri", la care şi-a adus contribuţia voluntară, mi-a trimis o serie de argumente pentru a înţelege de ce e bine să existe aşa ceva. Era şi timpul ca un dilematic din afara celor din redacţie să scrie un "Argument". Aşa încît i-am cedat acest loc. (C. G.)

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

Razboi in Ucraina FOTO Ministerul ucrainean al Apărării jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Zelenski cere mai multe arme pentru a respinge agresiunea rusă: ONG din Kiev, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace
Este a 225-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski le-a cerut vineri liderilor europeni să ofere mai multe arme țării sale pentru a respinge agresiunea rusă.
Karine Jean Pierre FOTO EPA EFE jpg
Casa Albă, clarificări despre „Apocalipsa nucleară“ despre care a vorbit Biden
''Nu avem motive să ne ajustăm propria postură nucleară strategică, mai ales că nu avem indicii că Rusia se pregăteşte să folosească în mod iminent arme nucleare'', a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a preşedintelui american Joe Biden, relatează AFP.
Sinagoga din Cetate FOTO Ștefan Both
Călătorie în opt sinagogi din vestul țării. Poveștile a trei generații de evrei VIDEO
Poveștile a opt sinagogi din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad au fost incluse într-o platformă digitală unică în România. Sinagogile pot fi vizitate de acum online, de oriunde din lume.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.