Dacă e joi, e docu' la TVR1

Dana DEAC
Publicat în Dilema Veche nr. 188 din 13 Sep 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mai sînt cîteva zile şi grila de toamnă a TVR 1 intră în casele contribuabililor. Emoţiile sînt mari ca înaintea unei premiere. Am avut la îndemînă rezultatele unui sondaj comandat în vară pentru sezonul care va începe. Trebuia să sondăm opinia publică înainte de toate. În construcţia grilei am ţinut cont atît de preferinţele românilor, de raportul costuri/rating pentru fiecare emisiune, de bugetul organizaţiei, cît şi de dorinţa de a aduce publicistica în prime time, ceea ce e o întreprindere curajoasă, spun unii. Documentare la televiziunea publică s-au mai finanţat şi s-au mai văzut dimineaţa devreme sau noaptea tîrziu. Ceea ce propunem, începînd din octombrie, este crearea unei "tele-dependenţe" de filmul documentar, a unui reflex de consum. Dacă e joi seara, la ora 21, atunci e documentar la TVR 1. Şi nu oricare. Mi-aş fi dorit să deschidem sezonul cu An Inconvenient Truth al lui Al Gore şi Davis Guggenheim pentru că axul tuturor documentarelor pe care le vom prezenta va fi adevărul incomod despre democraţie, despre lumea în care trăim, despre istoria recentă, despre noi. Într-un format agreabil tuturor, dar mai ales tinerilor, vizionarea unui "caz" va fi urmată de o dezbatere cu public pe care o va modera un jurnalist cunoscut în Franţa, şi de acum şi la noi, Nicolas Don. Vor fi producţii europene, americane, dar mai ales româneşti. Într-o perioadă grea din punct de vedere financiar pentru televiziunea publică, am socotit că nu are preţ dezvăluirea unor adevăruri dureroase ale istoriei noastre recente şi astfel am alocat o sumă considerabilă unui proiect realizat în exclusivitate. În colaborare cu Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului, TVR 1 produce o serie de şase documentare despre dosare ale Securităţii. Autoarea acestei serii este Lucia Hossu-Longin care revine cu aceste şase "Reconstituiri" ca o continuare a seriei Memorialul durerii. Vor fi dezbateri aprinse, sînt convinsă, pentru că dosarele pe care le dramatizează Lucia Hossu Longin sînt inedite, unele dintre ele chiar incendiare pentru unii dintre contemporanii noştri. Formatul de joi seară, cu titlul De ce democraţia?, porneşte la TVR 1 de la o serie de zece documentare realizate de EBU (un fel de Uniune Europeană a televiziunilor publice). Seria are premiera mondială în luna octombrie şi se va difuza atît în România, cît şi în alte 32 de ţări din întreaga lume. Pe lîngă aceasta, în formatul de la TVR 1 vor fi difuzate şi documentare produse "în casă". Este o ambiţie ce onorează orice serviciu public de televiziune. Cred că este timpul să se ia o decizie definitivă pentru finanţarea constantă a unui program public în ceea ce priveşte documentarul de televiziune. Şi asta în condiţiile în care în lume acest gen a trecut de pe marele pe micul ecran şi apoi a acaparat atenţia şi voturile membrilor juriilor la marile festivaluri de film. Nu mă refer doar la controversatul Michael Moore, ci şi la ceea ce este o specie la modă - fake-documentary. Celebrul Borat a descoperit adevărata Americă, dar şi o parte din România noastră folosind o astfel de abordare. Apreciată este astăzi şi specia mock-documentary, din care fac parte atît filmele cu familia Simpson, cît şi recentele "parodieri ale culturii Ecstasy" (Rolling, 2007). De altfel, stilul de filmare în cadru real a dat naştere unui nou mod de exprimare în cinematografia contemporană. Un argument în plus pentru finanţarea documentarului românesc. Nu pentru că este o modă în lumea artistică, ci pentru că este o modalitate de cunoaştere a lumii, un fel de "brici al lui Occam". De ce ne plac documentarele? Pentru că vrem să vedem cum au trăit sau trăiesc alţii, ce s-a întîmplat într-o epocă istorică, într-o comunitate umană, într-un spaţiu geografic, în lumea noastră sau aiurea, pentru că vrem să vedem "realul" în simplitatea lui. Această formă de voyeurism presupune o investiţie substanţială din partea documentaristului care trebuie să urmărească ani buni un subiect. O televiziune publică trebuie să aibă răbdarea şi resursele necesare unei astfel de întreprinderi, spre deosebire de televiziunea comercială care are ca scop cîştigarea unui profit imediat. Cu toate acestea, în Marea Britanie, Channel Four (canal TV privat) produce documentare care fac o concurenţă acerbă celebrului program BBC "Panorama", ambele televiziuni difuzîndu-le în prime time. Iată cît de serioase şi de apreciate de public sînt astfel de programe, ceea ce cred că se poate întîmpla şi la noi începînd din luna octombrie a acestui an. Există totuşi o incertitudine în ceea ce priveşte continuitatea decizională. Spun asta pentru că aş vrea să cred că după ce nu voi mai fi directorul canalului TVR 1, joia vor continua să fie difuzate documentare incomode în prime time, în mare parte, dacă nu în totalitate, produse "în casă", adică la TVR. Îmi mai este teamă şi de judecata contabilă conform căreia o astfel de producţie este scumpă, mult mai scumpă decît un serial american. Sînt voci care susţin că, dacă vrei documentare, nu ai decît să te uiţi la Discovery sau la alt canal de nişă pentru că "ai noştri" oricum nu sînt în stare să facă ce fac "ăia". Ar putea fi adevărat numai dacă ar continua aceeaşi stare de fapt şi televiziunea publică nu ar investi în propria naţiune, adică nu ar fi liberă.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.