Dac-o mai fi ceva de spus despre dacii civilizatori, atunci nu din muzee o să aflaţi

Drago┼č NEAMU
Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
Dac o mai fi ceva de spus despre dacii civilizatori, atunci nu din muzee o să aflaţi jpeg

Aventurile lui Habarnam,

Tot ce ar fi putut fi cu adev─ârat important pentru mine, dup─â o asemenea sentin┼ú─â istoric─â, nu s-a ├«nt├«mplat. Nu s-a ├«nt├«mplat s─â v─âd o mobilizare de amploare a comunit─â┼úii credibile a dacologilor, iat─â, serios compromis─â, ┼či nici a muzeelor de istorie, care s─â explice foarte clar ┼či argumentat ├«n ce m─âsur─â lucrurile au stat ├«ntocmai precum cele afirmate de c─âtre confidentul Papei. O astfel de t─âcere, dincolo de faptul c─â este una complice, confirm─â o realitate care nu a fost niciodat─â expus─â public sau care a trecut neobservat─â. Muzeele de istorie din Rom├ónia ┼či arheologii s─âi, amesteca┼úi la gr─âmad─â ├«n marea mas─â de muzeografi, nu au abordat niciodat─â ├«n cheie curatorial─â temele controversate ale momentului ┼či ale istoriei ├«n general. Muzeele nu ┼či-au exprimat prin expozi┼úii tematice bine personalizate ┼či coerent structurate vizual ┼či narativ un punct de vedere ┼čtiin┼úific ┼či istoric care s─â fie tradus pentru min┼úile derutate ale noastre, ale tuturor, acum, c├«nd s├«ntem bombarda┼úi cu tot felul de idei legate de originile noastre ┼či despre voca┼úia mesianic─â a str─âbunilor no┼čtri. Misiunea ┼či ├«nclina┼úia contemporan─â a muzeelor de istorie este tocmai aceea de a prelua marile teme ┼či nelini┼čti ale societ─â┼úii pentru a le explica, uneori terapeutic, pe ├«n┼úelesul publicului interesat ┼či confuz. Terorismul, globalizarea, consumismul, imigra┼úia, acum dacomania, nimic din aceste teme ale umanit─â┼úii nu a fost planificat ┼či dezb─âtut ├«n expozi┼úiile muzeelor de istorie. Acestea ar face astfel un mare serviciu turismului cultural, pentru c─â i-ar servi curiozit─â┼úii ┼či sentimentului de aventur─â specifice fiin┼úei umane o experien┼ú─â memorabil─â prin vizitarea siturilor arheologice ┼či a locurilor care au generat aceste fenomene sau isterii contemporane. Este ┼či cazul acestei adev─ârate dacomanii care ne-a cuprins cu fierbin┼úeal─â de ceva ani. 

┼×antierele de arheologie stau ├«nchise, arheologii lucreaz─â cu spatula ├«n lumea lor, se mai contrazic ├«ntre ei pe la sesiunile de comunic─âri ┼čtiin┼úifice pe care numai ei le ├«n┼úeleg, ┼či nimic nu ajunge la noi, ceilal┼úi, nici o l─âmurire, nici o poveste despre un obiect iconic al culturii dacice (dac─â o fi existat vreuna), nici o invita┼úie la a experimenta sau a-┼úi da o p─ârere, nimic. Romanitatea este exaltat─â ├«ns─â ├«n toate detaliile sale, iar mai nou apar ├«n sf├«r┼čit acele proiecte cu adev─ârat interesante de reconstituire

a unor elemente de arhitectur─â militar─â ┼či domestic─â roman─â, de reanimare a vie┼úii cotidiene a garnizoanelor romane, a marilor b─ât─âlii, a tehnicilor de lupt─â, a metalurgiei ┼či a costumului, acolo unde dacii s├«nt personajele oarecum secundare, victimele care ajut─â la scoaterea ├«n eviden┼ú─â a gloriei vechii Rome. 

├Än Alba Iulia, Deva, Zal─âu ┼či Cluj-Napoca, siturile romane se deschid mul┼úimii, fac parade ┼či te invit─â s─â retr─âie┼čti cu pasiune ┼či onoare militar─â momentele-cheie ale luptelor ┼či ale contactelor civiliza┼úionale dintre daci ┼či romani, ├«n timp ce siturile dacice din Mun┼úii Or─â┼čtie sau din Dacia liber─â de odinioar─â s├«nt inerte, ve┼čnic cercetate, de multe ori vandalizate, inclusiv ideologic, de acei ÔÇ×dacologiÔÇť care au luat de bune teoriile despre energiile biomagnetice emanate de cet─â┼úile dacice, despre comorile ┼či simbolurile dacilor, crea┼úii ale unor min┼úi str─âlucite ┼či profunde care nu au avut ├«ns─â ┼čansa s─â-┼či afirme universalismul. Dac─â tot i-am ajutat pe romani s─â ├«┼či ├«ncropeasc─â o limb─â, haide┼úi s─â ar─ât─âm Europei ┼či lumii ├«ntregi de ce aici ┼či nu ├«n alt─â parte, de ce dacii ┼či nu galii. 

British Museum cu siguran┼ú─â nu ar fi ratat o astfel de tem─â controversat─â ┼či ┼či-ar fi sacrificat jum─âtate din bugetul anual pentru o mare expozi┼úie

, cu o ├«ntreag─â aventur─â de cercetare ┼či de documentare ├«n spate, iar financiar vorbind, capitalul generat ar fi acoperit ├«n totalitate ├«ntreaga investi┼úie de resurse. Capitalul cultural rezultat de pe urma unei astfel de expozi┼úii ar fi avut multe urm─âri pozitive, pentru c─â muzeul este un spa┼úiu al ├«nv─â┼ú─ârii ┼či al tran┼č─ârii unor controverse istorice puternice, dar ┼či o invita┼úie pentru a vizita o ┼úar─â, mai mult dec├«t orice brand construit ├«n laboratoarele cele mai avizate. O expozi┼úie celebr─â, cu o puternic─â tent─â comic─â, despre Irlanda ├«n zece obiecte, a determinat o jum─âtate dintre irlandezi s─â-┼či reseteze ideile ┼či prejudec─â┼úile legate de propria lor cultur─â, ├«ntr-un mod ce se impunea. Perspectiva propus─â din punct de vedere curatorial, de┼či comic─â, nu schimba cu nimic seriozitatea con┼úinutului istoric extrem de atent configurat ┼či prietenos livrat publicului, a┼ča, cam pe ├«n┼úelesul tuturor.

Muzeele de istorie din Rom├ónia ar trebui s─â profite de pe urma acestui fenomen creat ┼či s─â invite o astfel de tem─â dincolo de curtea lor, acolo unde a ├«nc─âput doar ├«ntr-un t├«rg ideal pentru cercet─ârile din registrul psihopatologic, despre care s-a vorbit c├«t de c├«t ├«n mediile de socializare ┼či ├«n presa online. Muzeele trebuie s─â invite tema dacilor ├«n s─âlile de muzee, acolo unde s─â ne arate, prin compara┼úie, termeni ┼či origini ale limbilor, rela┼úiile de rudenie dintre ele, s─â aib─â curajul de a emite o opinie personal─â pe care s─â o sus┼úin─â prin documente ┼či imagini, unde se poate. Nu e nimic mai necesar ┼či mai seduc─âtor acum dec├«t s─â afl─âm o dat─â pentru totdeauna ce limb─â vorbeau popula┼úiile dup─â retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei ┼či ce facem cu br├«nza ┼či viezurele, dac─â se confirm─â cele mai noi teorii. Muzeele nu trebuie s─â fie selective ┼či au obliga┼úia s─â analizeze toate p─ârerile, fie ┼či pe cele deplasate, at├«ta timp c├«t acestea au un poten┼úial de alienare a societ─â┼úii ce nu mai poate fi ignorat. Expozi┼úiile ar trebui s─â ne ofere repere ┼či construc┼úii filozofice prin compara┼úie, astfel vom ├«n┼úelege diferen┼úele de evolu┼úie ┼či de g├«ndire dintre daci, romani, greci ┼či alte neamuri antice. De ce ┼čtim at├«t de pu┼úine lucruri despre Zalmoxis? Ce spune asta despre daci? Arheologii ├«┼či pierd timpul cu discu┼úii f─âr─â final, la o pauz─â ┼čezut─â pe martorul de s─âp─âtur─â, de┼či spun at├«t de multe lucruri interesante ┼či fascinante care, din p─âcate, nu s├«nt adunate ┼či livrate prin expozi┼úii sau prin vizite organizate la siturile arheologice. 

Mai nou, afl─âm despre piedicile birocratice puse muzeelor interesate de reconstituirile

ale unor monumente antice din false motive legislative privind protec┼úia patrimoniului. Direc┼úiile jude┼úene de cultur─â au ├«nceput s─â interpreteze legea mai restrictiv ┼či mai personal dec├«t auditorii Ministerului de Finan┼úe, ne├«n┼úeleg├«nd c─â nimic nu ├«ngr─âde┼čte posibilitatea unor astfel de reconstituiri care pot ajuta mult mai mult la salvarea ┼či conservarea vestigiilor arheologice, pot pune infinit mai bine ├«n valoare patrimoniul existent. Inutil s─â spunem c─â exist─â nenum─ârate exemple de acest tip ├«n Europa. 

Lumea are datoria s─â afle c─â muzeele ar putea face mult mai multe lucruri pentru cunoa┼čterea adev─ârului istoric dac─â nu ar fi oprite din elanul lor profesional de tot felul de birocra┼úi ┼či oameni cu mai pu┼úin─â aplecare spre lucrurile care conteaz─â cu adev─ârat ├«n valorificarea patrimoniului cultural, dar ├«n acela┼či timp trebuie s─â punem mai mult─â presiune pe muzeele de istorie care ├«nc─â nu ├«n┼úeleg c├«t de important este pentru misiunea lor s─â nu lase s─â treac─â cu indiferen┼ú─â pe l├«ng─â ele acele teme provocatoare care ne definesc ca neam ┼či ne ofer─â coeficientul de valoare istoric─â pe care ├«l merit─âm cu adev─ârat ├«n clasamentul civiliza┼úiilor. Altfel, vom tr─âi momente din ce ├«n ce mai n─âstru┼čnice, precum cel despre care am aflat de cur├«nd ┼či la care au fost martori o serie de domni ┼či doamne care au participat la vernisarea unei expozi┼úii serioase despre aurul ┼či argintul antic al Rom├óniei. La acest vernisaj a luat cuv├«ntul un important demnitar din cadrul Ministerului Culturii, care ar fi afirmat c─â lipsa reprezent─ârii traduc─âtorului pe Columna lui Traian ar fi o dovad─â incontestabil─â a faptului c─â dacii ┼či romanii vorbeau aceea┼či limb─â. Asta da, o veste! 

Drago┼č Neamu este manager cultural, director executiv al Re┼úelei Na┼úionale a Muzeelor din Rom├ónia. 

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.