Cuvinte frumoase, pentru lucruri simple </br> - interviu cu Varujan PAMBUCCIAN, menbru în Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor -

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În general căutăm cuvinte frumoase pentru lucrurile simple. Hai să le spunem în cuvinte simple: vorbim de acces la o reţea de comunicaţii şi acces la conţinut. Ambele au şi o acoperire în politici publice. Deoarece accesul la reţeaua de comunicaţii are sens economic pentru un operator în zonele care îi furnizează acestuia o sursă de cîştig rezonabil. Există însă foarte multe zone, în orice ţară, nu doar în România, unde costurile pe care le oferă un operator nu sînt justificate. Şi aici intervine politica publică a statului respectiv: dacă acesta consideră că accesul la o reţea de comunicaţii este o chestiune importantă pentru dezvoltarea lui. În sensul acesta, state diferite au abordat strategii foarte diferite. Sînt zone unde operatorilor li se subvenţionează accesul direct, altele în care utilizatorului i se facilitează, printr-o subvenţie, accesul respectiv; şi situaţii, precum în cazul UE, cînd există un fond special, Fondul de serviciu universal, care exact asta oferă: o compensaţie bănească operatorului, care să-l aducă din situaţia de pierdere de bani într-una de echilibru în zonele cu potenţial economic scăzut. Şi în România există fondul acesta, este în grija ANCOM-ului (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), un fond la care au contribuit toţi operatorii (lună de lună au cotizat o anumită sumă) şi care ar trebui folosit pentru a asigura acest tip de acces. A fost utilizat doar într-o mică măsură, dar nu cred că a avut un efect semnificativ în ceea ce priveşte accesul zonelor defavorizate, din perspectiva comunicaţiilor la o reţea. Sînt o gramadă de localităţi în care ANCOM a construit telecentre. Din punctul meu de vedere, telecentrele nu sînt soluţia cea mai fericită. Soluţia fericită este cea în care fiecare utilizator final are acces singur, la el acasă... Care este situaţia accesului la Internet în România? În România, în momentul de faţă, accesul la Internet este destul de semnificativ. Cam 50% din populaţie are acces în mod curent. Din păcate, vorbim de 50% din cei situaţi în general în (marile) oraşe, mult mai puţin în zona rurală. Aceasta a fost neglijată, pe de o parte, pentru că, din punctul de vedere al unui operator, costurile sînt mai mari decît veniturile; pe de alta, din cauza banilor puţini pentru politicile publice în domeniu. Dar în privinţa accesului la conţinut? În momentul în care ai asigurat accesul la Internet, ai asigurat şi accesul la oricare tip de conţinut. În domeniul conţinutului, s-au făcut cîteva lucruri. Primul ţine de plata taxelor şi impozitelor locale: din nefericire, un mecanism foarte greoi. Al doilea " de preschimbarea permiselor auto. Pentru populaţie, cam acestea sînt serviciile oferite clar şi cu oarecare istorie în spate. Dacă ne referim la agenţii economici, probabil că România deţine una dintre cele mai avansate metode de a participa la achiziţiile publice: portalul e-licitaţie, care a fost făcut de mult şi foarte bine: cu economii semnificative în achiziţiile publice şi suscitînd interes şi din partea altor ţări, care au dorit să-l preia de la noi. Un alt serviciu public oferit de mult şi foarte bine este cel de asistare a profesorului în timpul orei: serviciul educaţional informatizat pe care-l oferă Ministerul Educaţiei în foarte multe dintre şcolile din România. Care sînt cauzele numărului mic de servicii publice oferite populaţiei pe Internet? Există două chestiuni care nu au fost rezolvate. Prima ţine de faptul că, în orice fel de relaţie oficială pe care un individ sau o firmă o are cu statul, entitatea respectivă trebuie să semneze ceva. Trebuie să se identifice într-un mod nerepudiabil: dacă cumva există un proces în instanţă generat de un anumit document, omul acela să nu poată spune "aceasta nu e semnătura mea". Lucrul acesta este generat de Legea Semnăturii electronice, în funcţiune de foarte mult timp în România. Tot de foarte mult timp am făcut o lege prin care puneam ceva foarte util în cartea de identitate a cetăţenilor Rom

Mîntuirea biogeografică jpeg
Azi, cu gîndul la mîine
Preocuparea pentru sustenabilitate are, în tot cazul, o natură problematizantă, interogativă, deschisă, care nu poate decît să placă „omului cu dileme”.
Green office space jpg
Despre sustenabilitate, azi
Consumul sustenabil nu presupune, implicit, o renunțare la consum, ci presupune, mai degrabă, o schimbare a comportamentului consumatorilor
p 14 Uzina electrica Filaret WC jpg
Electrificarea Bucureștiului
Orașul București a fost iluminat succesiv cu: lumînări de seu, păcură, uleiuri grele, petrol și electricitate.
Construction workers raising power lines   DPLA   fd565d9aa7d12ccb81f4f2000982d48a jpg
Uzina de Lumină – o istorie de peste un secol
Drept urmare, Uzina de Lumină a continuat să funcționeze doar ocazional, în caz de avarii în sistem, pînă în 1973, cînd, după 74 ani, și-a încheiat definitiv funcționarea.
p 10 jpg
În numele generațiilor viitoare
Cum privim spre generațiile viitoare?
p 12 WC jpg
Monahismul. Sustenabilitatea perenă
Tensiunile legate de ceea ce numim acum sustenabilitate și reziliență au existat dintotdeauna, fără îndoială.
p 11 BW jpg
Sfîrșitul războiului cu natura
Tăiem păduri în timp ce aducem în țară și îngropăm sau ardem mii și mii de tone de deșeuri.
marius jpg
Ecranul vieții noastre
Era anul 1923 cînd un imigrant rus, pe nume Vladimir K. Zworykin (1888-1982), angajat al unui centru de cercetare american din Pittsburg, a patentat iconoscopul, prima cameră de televiziune electronică.
p 10 Truta WC jpg
Mica/marea istorie a TVR
Un tezaur fabulos, aș zice, o adevărată mină de aur pentru cineva care s-ar încumeta să scrie o istorie extinsă a televiziunii din România.
p 11 Preutu jpg
„Televiziunea nu trebuie concurată, trebuie folosită”
Cultul personalității liderului se resimțea și în cele două ore de program TV difuzate zilnic.
Family watching television 1958 cropped2 jpg
p 13 Negrici jpg
Ecranism și ecranoză
Din nou, patologia ecranozei. Se întrevede oare vreun leac pentru această psihoză de masă?
p 14 Ofrim jpg
Cutia cu spirite
La începuturile cinematografiei, spectatorii nu suportau să vadă prim-planuri cu fețe de oameni, cu mîini sau picioare.
p 15 Wikimedia Commons jpg
Artă cu telecomandă sau jocurile imaginii
Arta strînge în jurul ei, dar o face pe teritoriul ei, în condițiile ei. Pentru lucrarea de artă fundalul e muzeul, galeria, biserica, cerul liber; pentru televizor, e propria ta amprentă, intimă și unică.
E cool să postești jpeg
O oglindă, niște cioburi
Pe de altă parte, blamînd lipsa de valori și societatea pervertită, nu vorbim și despre o comoditate a pesimismului?
p 10 WC jpg
Pe vremea mea, valoarea n-avea număr!
Valoarea mea s-a redus deodată la impactul asupra „bateriei“ corpului unui om.
p 11 jpg
„Privatizarea” valorilor: o narațiune despre falșii campioni ai bunului-simț
Mulți cred că generația mea e anomică. Nu e adevărat, și pe noi ne ajută istoria, în felul nostru.
p 12 Ofelia Popii in Faust adevarul ro jpg
„Nu mai avem actorii de altădată.” Avem alții!
O să ajungeți la concluzia mea: nu mai avem actorii de altădată, avem alții!
Photograph of young people working inside of an office, Clarkesville, Habersham County, Georgia, 1950   DPLA   0bad432e7cd39b19c5d20e318441d7f2 004 jpeg
Despre aparenta lipsă a valorilor
Nu (prea) știm cum va arăta sistemul de valori al lumii de mîine. E însă bine de știut că va fi altfel.
p 14 WC jpg
Privește cerul!
Acolo, în cerul inimii, merită să fie rînduiți eroii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Dorințe, vocații, voințe și realități
În orice caz, una dintre concluzii ar fi și că întotdeauna e bine să fii foarte atent la ceea ce-ți dorești.
p 10 Facultatea de Drept WC jpg
Vocație
Uneori, așa e, prea tîrziu. Dar este vorba, pînă la urmă, de misterul vieții, de farmecul ei, ar zice unii, de pariul care este ea însăși, ar zice alții. E viața.
p 11 Cabana Podragu WC jpg
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare?
Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? Gunoier. Trebuie să recunosc că rima cu rentier.
p 12 sus jpg
Apele care dorm. Despre conversie-reconversie profesională şi nu numai
Evident, mi-am pus ȋntrebarea ce s-ar fi ȋntîmplat cu mine, cu cariera şi destinul meu dacă rămîneam inginer.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.