Cuvinte frumoase, pentru lucruri simple </br> - interviu cu Varujan PAMBUCCIAN, menbru în Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor -

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În general căutăm cuvinte frumoase pentru lucrurile simple. Hai să le spunem în cuvinte simple: vorbim de acces la o reţea de comunicaţii şi acces la conţinut. Ambele au şi o acoperire în politici publice. Deoarece accesul la reţeaua de comunicaţii are sens economic pentru un operator în zonele care îi furnizează acestuia o sursă de cîştig rezonabil. Există însă foarte multe zone, în orice ţară, nu doar în România, unde costurile pe care le oferă un operator nu sînt justificate. Şi aici intervine politica publică a statului respectiv: dacă acesta consideră că accesul la o reţea de comunicaţii este o chestiune importantă pentru dezvoltarea lui. În sensul acesta, state diferite au abordat strategii foarte diferite. Sînt zone unde operatorilor li se subvenţionează accesul direct, altele în care utilizatorului i se facilitează, printr-o subvenţie, accesul respectiv; şi situaţii, precum în cazul UE, cînd există un fond special, Fondul de serviciu universal, care exact asta oferă: o compensaţie bănească operatorului, care să-l aducă din situaţia de pierdere de bani într-una de echilibru în zonele cu potenţial economic scăzut. Şi în România există fondul acesta, este în grija ANCOM-ului (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), un fond la care au contribuit toţi operatorii (lună de lună au cotizat o anumită sumă) şi care ar trebui folosit pentru a asigura acest tip de acces. A fost utilizat doar într-o mică măsură, dar nu cred că a avut un efect semnificativ în ceea ce priveşte accesul zonelor defavorizate, din perspectiva comunicaţiilor la o reţea. Sînt o gramadă de localităţi în care ANCOM a construit telecentre. Din punctul meu de vedere, telecentrele nu sînt soluţia cea mai fericită. Soluţia fericită este cea în care fiecare utilizator final are acces singur, la el acasă... Care este situaţia accesului la Internet în România? În România, în momentul de faţă, accesul la Internet este destul de semnificativ. Cam 50% din populaţie are acces în mod curent. Din păcate, vorbim de 50% din cei situaţi în general în (marile) oraşe, mult mai puţin în zona rurală. Aceasta a fost neglijată, pe de o parte, pentru că, din punctul de vedere al unui operator, costurile sînt mai mari decît veniturile; pe de alta, din cauza banilor puţini pentru politicile publice în domeniu. Dar în privinţa accesului la conţinut? În momentul în care ai asigurat accesul la Internet, ai asigurat şi accesul la oricare tip de conţinut. În domeniul conţinutului, s-au făcut cîteva lucruri. Primul ţine de plata taxelor şi impozitelor locale: din nefericire, un mecanism foarte greoi. Al doilea " de preschimbarea permiselor auto. Pentru populaţie, cam acestea sînt serviciile oferite clar şi cu oarecare istorie în spate. Dacă ne referim la agenţii economici, probabil că România deţine una dintre cele mai avansate metode de a participa la achiziţiile publice: portalul e-licitaţie, care a fost făcut de mult şi foarte bine: cu economii semnificative în achiziţiile publice şi suscitînd interes şi din partea altor ţări, care au dorit să-l preia de la noi. Un alt serviciu public oferit de mult şi foarte bine este cel de asistare a profesorului în timpul orei: serviciul educaţional informatizat pe care-l oferă Ministerul Educaţiei în foarte multe dintre şcolile din România. Care sînt cauzele numărului mic de servicii publice oferite populaţiei pe Internet? Există două chestiuni care nu au fost rezolvate. Prima ţine de faptul că, în orice fel de relaţie oficială pe care un individ sau o firmă o are cu statul, entitatea respectivă trebuie să semneze ceva. Trebuie să se identifice într-un mod nerepudiabil: dacă cumva există un proces în instanţă generat de un anumit document, omul acela să nu poată spune "aceasta nu e semnătura mea". Lucrul acesta este generat de Legea Semnăturii electronice, în funcţiune de foarte mult timp în România. Tot de foarte mult timp am făcut o lege prin care puneam ceva foarte util în cartea de identitate a cetăţenilor Rom

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

incepe scoala jpg
Reguli noi pentru elevi în noul an școlar. Ce se schimbă?
Cu doar câteva zile înainte de începerea școlii, elevii și părinții încă nu știu exact la ce schimbări să se aștepte în noul an școlar. Bursele se schimbă, elevii de clasa a IX-a încep fără manuale tipărite, iar profesorii vor avea noi reguli de evaluare.
troli rusi online shutterstock 2134212337 jpg
Proiectele strategice ale României, atacate din umbră: „Nu este o speculație”
Proiectele strategice de miliarde ale României sunt atacate tot mai des, iar acțiunile vin de regulă din două părți. Experții consultați de „Adevărul” explică de ce sunt vizate obiective din domeniul energetic și al inteligenței artificiale.
Bani jpg
Câți bani îți trebuie ca să fii considerat „bogat” în București: întrebarea care a împărțit internetul în două
O întrebare aparent simplă apărută pe comunitatea românească de pe Reddit a deschis o cutie a Pandorei privind puterea reală de cumpărare din Capitală. Utilizatorii au fost provocați să estimeze ce venit lunar net, în euro, transformă o persoană fără credite într-un om înstărit.
FOTO Thea Frodin jpg
De la Hollywood la US Open. La 11 ani o interpreta pe Serena Williams, acum a jucat cu Rybakina pe tablou
În urmă cu șase ani lovea mingea în fața camerelor de filmat, încercând să copieze cât mai fidel stilul Serenei Williams. Acum, la numai 17 ani, Thea Frodin a ajuns să joace cu adevărat pe una dintre cele mai mari scene ale tenisului mondial. Ea a fost eliminată de Rybakina.
adevarul travel forum png
Turismul în noua economie globală: Cum poți participa la evenimentul organizat de „Adevărul”
„Adevărul” organizează marți, 29 septembrie, un eveniment privind impactului transformărilor economice globale asupra industriei turismului. Conferința este dedicată companiilor care activează în domeniu.
Katie Price  foto   Profimedia jpg
„M-a păcălit!” O vedetă și-a părăsit soțul după ce-a aflat că nu era multimilionar. N-avea decât 2 euro în cont!
O poveste de dragoste care a ținut prima pagină atabloidelor britanice luni de zile s-a transformat într-un divorț spectaculos. Iar banii au fost motivul despărțirii. Sau lipsa lor...
image png
Povestea turistului german care străbate Europa fără bani de transport. Prin ce orașe din România a trecut
Aventurierul german Max Roving continuă misiunea sa neobișnuită: să traverseze Europa fără să cheltuiască niciun ban pe transport. După ce a pornit din Munții Tatra, în sudul Poloniei, a trecut prin Slovacia și Ungaria, iar acum a ajuns în România.
Augsburg gara jpg
Explozie într-o gară din Germania: doi adolescenți au fost răniți. Poliția investighează cauza
O explozie produsă miercuri în zona gării centrale din Augsburg, în sudul Germaniei, a declanșat o amplă intervenție a poliției. Două persoane au fost rănite, iar autoritățile încearcă să stabilească ce a provocat deflagrația.
Posta romana jpg
Acord între Poșta Română și Temu. O nouă rețea de livrare pentru comercianții români
Poşta Română a semnat un memorandum de înţelegere cu platforma Temu, în ceea ce priveşte serviciile logistice pentru comercianţii români, a anunţat operatorul naţional de servicii poştale.