Curaj

Salman RUSHDIE
Publicat în Dilema Veche nr. 980 din 19 ianuarie – 25 ianuarie 2023
© Cato Lein
© Cato Lein

În aceste vremuri confuze, ne vine mai uşor să admirăm curajul fizic decît pe cel moral, curajul vieţii intelectuale sau al personalităţilor publice... În zilele noastre, curajul politic e aproape întotdeauna ambiguu. Şi mai ciudat e că am devenit suspicioşi faţă de cei care iau atitudine faţă de abuzurile de putere sau dogmatism. 

N‑a fost întotdeauna aşa. Scriitorii şi intelectualii care s‑au opus comunismului – Aleksandr Soljeniţîn, Andrei  Saharov, Anna Ahmatova, Nadejda Mandelştam şi ceilalţi – au fost apreciaţi pe scară largă pentru gesturile lor. Literatura în samizdat, diseminată de reţele subterane fragile, a fost apreciată pentru că spunea adevărul şi denunţa minciunile oficiale ale statului sovietic. Poetul Osip Mandelştam a fost foarte admirat pentru „Epigrama pentru Stalin” scrisă în 1933, în care l‑a descris pe temutul lider fără teamă, transformîndu‑i mustaţa în „gîndaci” şi adăugînd: „Şi‑i lucesc a năpastă carîmbii”. A fost o poezie curajoasă, care a dus la arestarea lui Mandelştam, apoi la moartea lui într‑un lagăr de muncă sovietic.

Acuzaţiile de „subversiune” aduse lui Liu Xiaobo şi de presupusă evaziune fiscală aduse lui Ai Weiwei sînt încercări deliberate de a ascunde publicului curajul lor şi de a‑i prezenta în schimb ca pe nişte infractori. Dar nu e în nici un caz doar o problemă chinezească. Influenţa Bisericii Ortodoxe Ruse e atît de mare încît membrele formaţiei Pussy Riot ajunse la închisoare sînt percepute peste tot în Rusia ca nişte scandalagioaice imorale după celebrul lor protest pe proprietatea bisericii. Mesajul pe care încercau să‑l exprime – conducerea Bisericii Ortodoxe e mult prea apropiată de Putin ca să nu nască îngrijorări – n‑a ajuns la numeroşii lor detractori, iar gestul lor nu e considerat curajos, ci deplasat. 

În 2006, scriitorul italian Roberto Saviano a publicat Gomorra, o expunere detaliată a modului în care funcţionează Camorra, „Mafia” din Napoli. Din acel moment, autorul e în pericol de moarte, dar a continuat să lucreze în ciuda privaţiunilor îngrozitoare şi a riscurilor din viaţa de zi cu zi. Saviano a primit nenumărate laude pentru asta, dar aşa cum el însuşi observă, unele cercuri ale puterii italiene fac eforturi susţinute pentru a‑l discredita. Silvio Berlusconi l‑a dezavuat pe cînd era încă prim‑ministru şi mulţi alţi miniştri şi comentatori l‑au acuzat de lipsă de patriotism. Nici măcar Saviano nu e imun la noul antieroism. Un politician de dreapta, fostul ministru de interne Matteo Salvini, l‑a atacat în mod repetat...

Scriitorii şi intelectualii Iluminismului francez au contestat şi ei ortodoxismul religios din epoca respectivă, creînd astfel conceptul modern de gîndire liberă. Îi considerăm pe Voltaire, Diderot, Rousseau şi ceilalţi nişte eroi intelectuali. Din păcate, în lumea musulmană puţini ar spune acelaşi lucru... Iar această idee nouă – că scriitorii, academicienii şi artiştii care se ridică împotriva ortodoxismului sau a bigotismului se fac vinovaţi de tulburarea spiritelor – se răspîndeşte rapid chiar şi în ţări ca India, care pe vremuri se făleau cu libertăţile lor. 

Recent, marele maestru al picturii indiene M.F. Husain a fost nevoit să plece în exil, unde a şi murit, pentru că o pictase pe zeiţa hindusă Sarasvati nud (chiar dacă la orice examinare, oricît de superficială, a sculpturilor străvechi cu Sarasvati, se observă că zeiţa e de multe ori tot dezbrăcată, chiar dacă e împodobită cu bijuterii şi ornamente). Such a Long Journey,mult lăudatul roman al lui Rohinton Mistry, a fost scos din planul de învăţămînt al Universităţii din Bombay după ce mai mulţi extremişti locali i‑au criticat conţinutul. La Festivalul Literar din Jaipur, universitarul Ashis Nandy a fost atacat pentru opiniile sale neortodoxe despre corupţia castelor inferioare. Filmul lui Kamal Haasan Vishwaroopam a fost cenzurat din cauza obiecţiilor aduse de musulmani. 

Şi în toate aceste cazuri, poziţia oficială – susţinută de mulţi comentatori, ca şi de un segment substanţial al opiniei publice – a fost, în esenţă, că artiştii şi universitarii s‑au băgat singuri în bucluc. 

Nici America nu e imună la această tendinţă... Ia noi, cei care credem în dreptul artiştilor, intelectualilor şi al cetăţenilor obişnuiţi indignaţi de a forţa graniţele, de a risca şi, uneori, de a schimba perspectiva asupra lumii, sîntem sub asediu. Nu ne rămîne decît să continuăm să susţinem importanţa acestui fel de curaj şi să încercăm să ne asigurăm că aceşti oameni persecutaţi – Ai Weiwei, Pussy Riot, Roberto Saviano, Hamza Kashgari şi mulţi alţii – sînt văzuţi aşa cum sînt: bărbaţi şi femei care luptă în prima linie pentru libertate. Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.

(din volumul Limbaje ale adevărului, traducere de Iulia Gorzo, Editura Polirom, 2022)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.