Cupluri ┼či culturi

Rodica ZANE
Publicat în Dilema Veche nr. 130 din 20 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pluralul d─â peisajului antropologic al cuplului o diversitate n─âucitoare pentru cel neavizat. Spa┼úiul ┼či timpul s├«nt factori de varia┼úie care dezvolt─â combina┼úii spectaculoase ├«ntre individ, cu particularit─â┼úile lui de gen, sexualitate, consangvinitate sau afinitate, ┼či locuire, grup, munc─â, transmiterea bunurilor, pozi┼úie social─â. Nici o regul─â nu st─â ├«n picioare ├«n fa┼úa at├«tor solu┼úii de codificare a rela┼úiei dintre b─ârbat ┼či femeie. Stabilitatea este c─âutat─â ┼či tr─âit─â ├«n moduri diferite. Dac─â pentru un european monogamia este m─âsura ei, ├«n alte p─âr┼úi, poligamia privilegiaz─â unul dintre genuri: masculinul, ├«n poliginie (la musulmani sau la comunit─â┼úi din Africa ┼či Oceania), femininul, ├«n poliandrie (societ─â┼úi din India ┼či Tibet, din Africa). Prin c─âs─âtorie, cuplul construie┼čte ┼či stabilizeaz─â grupul uman, fund├«nd o cultur─â "conjugal─â" care regleaz─â raporturile dintre so┼úi ┼či cu grupurile de rudenie. Dar de la constituire p├«n─â la c─âs─âtorie, cuplul poate parcurge trasee diverse, ├«n func┼úie de culturile care ├«l modeleaz─â. Societ─â┼úile tradi┼úionale ├«l prind ├«ntr-o re┼úea de reglement─âri care asigur─â perpetuarea unei solu┼úii validate. C─âutarea ┼či alegerea partenerului s├«nt ac┼úiuni institu┼úionalizate, cu caracter public, prin participarea pe┼úitorilor, "func┼úionari" ai comunit─â┼úii abilita┼úi ├«n acest scop. Nici una dintre "st─ârile" cuplului nu este l─âsat─â la voia ├«nt├«mpl─ârii. Tinerii ├«┼či cunosc bine condi┼úia ┼či s├«nt preg─âti┼úi pentru a parcurge acest traseu. Codific─ârile culturale implic─â vestimenta┼úia, aspectul capului ┼či al p─ârului, modul de a petrece timpul ┼či un adev─ârat calendar al condi┼úiei premaritale exprimat ├«n obiceiuri. La rom├óni, anul este o unitate de timp care con┼úine ┼či o ritmic─â a cuplului. Iarna, cu ajutorul altei institu┼úii importante, ceata de feciori, grup de autoritate ritual─â, se asigur─â resursele feminine ale cuplului: ├«n timpul s─ârb─âtorilor de Cr─âciun, fetele "de m─âritat" s├«nt "jucate" pentru prima dat─â, consacrare ├«ndeplinit─â de un anume fecior, numit "fetelar". Tot ├«n acest interval, o serie de acte care se asociaz─â cu ceata de feciori ┼či obiceiul colindatului anun┼ú─â c─âs─âtoria unor cupluri deja constituite. "Semne" de toate felurile ├«nso┼úesc perechea ┼či o fac recognoscibil─â. Reculul este aproape imposibil. Bine├«n┼úeles c─â nu s├«nt excluse e┼čecul ┼či abaterea. Selec┼úia acestor marcaje, unele locale, altele mai pu┼úin func┼úionale ├«n prezent sau redimensionate, surprinde raportul cuplului cu grupul. Individul care ├«┼či caut─â perechea intr─â obligatoriu ┼či ├«n "jocul" precis al comunit─â┼úii, cuplul parcurge, p├«n─â la c─âs─âtorie, trepte prestabilite de legalizare. Societ─â┼úile posttradi┼úionale au schimbat rela┼úia cuplului ┼či a individului cu comunitatea. Diversitatea individual─â a negociat avantajos dreptul la diferen┼ú─â ┼či la exprimare, iar cuplul a c├«┼čtigat mai mult─â libertate ├«n raport cu legalitatea sau cutuma. Institu┼úia c─âs─âtoriei nu se mai profileaz─â at├«t de autoritar ├«n traseul cuplului, st─ârile "intermediare" cap─ât─â statut de alternativ─â. Europa a legiferat, ├«n multe ┼ú─âri, uniunea consensual─â ("pactul civil de solidaritate", de exemplu, adoptat ├«n Fran┼úa, ├«n 1999). Se poate vorbi ┼či despre un caz rom├ónesc al cuplului? Observa┼úia unui specialist, Jack Goody, privind existen┼úa a dou─â variabile care produc discontinuit─â┼úi ├«n peisajul familiei - cea economic─â ┼či cea religioas─â - suport─â nuan┼ú─âri ├«n contextul rom├ónesc contemporan. Statisticile vorbesc despre rata mare a cuplului "liber" ├«n Rom├ónia de ast─âzi (├«n 2002, recens─âm├«ntul popula┼úiei a ├«nregistrat 828.000 de persoane). Sociologii explic─â fenomenul prin dificult─â┼úile - cu prec─âdere economice - ├«nt├«mpinate mai ales de tineri. Ar fi de luat ├«n calcul ├«ns─â ┼či o serie de avantaje ale convie┼úuirii consensuale, fa┼ú─â de "poverile" c─âs─âtoriei. Nu ├«n ultimul r├«nd, aceast─â solu┼úie poate fi consecin┼úa unui e┼čec marital anterior sau a unei traume a copil─âriei (divor┼úul sau ne├«n┼úelegerile p─ârin┼úilor). Dar statutul uniunii consensuale la rom├óni, mai ales pentru tineri, este, totu┼či, doar o solu┼úie de moment, "de compromis", nu at├«t pentru c─â dincolo de pragul reziden┼úial se afl─â ├«nc─â "gura lumii" ┼či - deloc de neglijat - ochiul ei, ci pentru c─â religia trece printr-un evident interval activ, cununia sus┼úin├«nd prestigiul c─âs─âtoriei. Se poate spune c─â, din acest punct de vedere, ruralul ┼či urbanul s├«nt comparabile, intrarea ├«n biseric─â ┼či cununarea "├«n fa┼úa lui Dumnezeu" reprezent├«nd elementul de maxim─â valorizare a cuplului. Probabil aceluia┼či prestigiu rec├«┼čtigat al Bisericii i se datoreaz─â ┼či interesul pentru n─â┼čie, institu┼úie cu tradi┼úie substan┼úial─â, considerat─â concurent─â cu rela┼úia sangvin─â. Disponibilitatea mediului urban pentru n─â┼čie are, ├«ns─â, azi un suport important ├«n cre┼čterea ┼čanselor de bun─âstare ale indivizilor: mul┼úi dintre cei care ┼či-au ├«mbun─ât─â┼úit statutul financiar ┼či social consider─â c─â ├«i pot mul┼úumi lui Dumnezeu prin acest act. Cuplul la rom├óni nu se ├«mparte la doi: tradi┼úional ┼či modern, rural ┼či urban, ├«n familie extins─â sau ├«n familie nuclear─â, ┼ú─âr─ânesc sau industrial; ├«ntre aceste extreme, localul ┼či globalul "combin─â" copios. Fenomenul numit de speciali┼čti familie "neclar─â", "postmodern─â", care const─â ├«n desfacerea unui cuplu ┼či a unei c─âs─âtorii, urmat─â de o "reconstituire" cu alt partener, este reperabil ┼či ├«n societatea rom├óneasc─â. Cuplul ├«┼či pierde "universalitatea" pentru c─â preten┼úiile individuale cresc odat─â cu independen┼úa financiar─â ┼či cu durata de via┼ú─â. Dar ├«n peisajul autohton, dinamismul conjugal este ├«nc─â serios fr├«nat de idealul unei familii nucleare continue, activ chiar ┼či ├«n cazul unor p─ârin┼úi tineri, care nu mai au via┼ú─â de cuplu, dar r─âm├«n ├«mpreun─â pentru copii. Presiunea acestui ideal nu se explic─â numai prin accesul limitat la resurse financiare al partenerilor. O cauz─â profund─â este determinat─â de men┼úinerea leg─âturii dintre familia nuclear─â ┼či cea extins─â. Rar se ├«nt├«mpl─â ca un cuplu nou constituit s─â nu se raporteze intens la cele dou─â familii din care provine ┼či s─â nu ├«ntre┼úin─â rela┼úii cu acestea. Se poate spune c─â, pentru fiecare dintre noi, fotografia de nunt─â a p─ârin┼úilor continu─â s─â ocupe un loc important, impun├«nd modelul ei. Nu e de mirare, dac─â analiz─âm ┼či mi┼čcarea complementar─â, care const─â ├«n participarea familiei ┼či a colectivit─â┼úii la integrarea cuplului nou constituit. Dou─â institu┼úii conlucreaz─â ├«n acest scop: nunta ┼či cununia religioas─â. Terenul rom├ónesc al nun┼úii este foarte spectaculos. Nunta de la ┼úar─â nu este la fel peste tot, de┼či ea ├«ntre┼úine rela┼úii fidele cu tradi┼úia. Ora┼čul mare e mai uniform, dar marginea, suburbia, cartierul - pu┼úin cercetate, de altfel - pot oferi variante foarte interesante. Originalul este ├«ns─â reminiscent ├«n orice variant─â. Pu┼úine s├«nt nun┼úile la care nu "se fur─â mireasa", la care na┼ča nu "├«mbrobode┼čte" noua nevast─â sau la care nu se rostesc formulele conotate sexual despre na┼č ┼či fin─â, mai ales, dar ┼či despre na┼č─â ┼či fin. Este un scenariu minimal, solidar at├«t cu satul, c├«t ┼či cu ora┼čul, "a┼ča se face". S├«nt c├«teva elemente din vechi coduri care ├«ncifreaz─â povestea cuplului ┼či pe care obiceiurile rom├óne┼čti le-au p─âstrat ├«n sintagme mai ample sau mai concentrate. R─âpirea femeii, schimbarea "dramatic─â" a condi┼úiei ei, importan┼úa ini┼úierii ei sexuale s├«nt corespondentele de semnifica┼úie care supravie┼úuiesc ├«n aceste obiceiuri. Dar unde este mirele? De┼či ini┼úial cei doi erau egal neproteja┼úi ├«n fa┼úa acestei "treceri", iar ceilal┼úi din familie, din neam, din grup interac┼úionau pentru a-i ajuta, cu timpul elementele de cod s-au reorganizat ┼či au privilegiat femininul. Oare pentru c─â schimbarea este mai "grea" pentru fat─â, consecin┼ú─â a diferen┼úei de "gen"? Sau pentru c─â statutul ei reproductiv o face mai "important─â" ├«n acest moment? Sau pentru c─â statutul sexual al celor doi a evoluat divergent, femininul fiind supus restric┼úiilor de puritate p├«n─â t├«rziu? S├«nt doar c├«teva ipoteze care pot fi luate ├«n calcul pentru a ├«n┼úelege de ce visul de a fi mireas─â are (├«nc─â) un rol important ├«n direc┼úionarea cuplului c─âtre c─âs─âtorie.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.