Cum va arăta economia după COVID-19

Clara VOLINTIRU
14 mai 2020
Cum va arăta economia după COVID 19 jpeg

Ca în Cronica unei morți anunțate, criza economică globală era așteptată de ceva vreme. Modelul economic de dezvoltare rezultat din acordurile Bretton Woods încetează să existe: piețele globale se decuplează și încetinesc semnificativ producția și consumul, în special în marile economii ale lumii. Ca într-un roman polițist, intuiam desfășurarea evenimentelor, fără a cunoaște însă identitatea „criminalului”: pandemia COVID-19.

De ce ne aflăm într-o criză economică?

Criza economică lansată de contextul pandemiei COVID-19 este duală: de producție și de consum. Criza de producție presupune perturbări iminente în lanțurile de producție la nivel global, urmate de o reconfigurare în principalele sectoare afectate (petrol, automobile, bunuri de consum). Favorizate vor fi marile companii, cu lichidități, în timp ce companiile de dimensiuni medii și cu lichidități scăzute pot intra în faliment înainte de sfîrșitul pandemiei. Criza de consum se va desfășura gradual, presupunînd o scădere a capacității de absorbție a unora dintre cele mai mari piețe ale lumii – China, SUA, Germania, Italia, Marea Britanie, din cauza efectelor de sărăcire, atît la nivelul companiilor, cît și la nivelul populației.

Primele state afectate la nivel mondial sînt cele ale căror piețe au un nivel de integrare crescut în economia globală, precum Germania și China, unde exporturile reprezintă aproape jumătate din produsul intern brut. Mai departe, impactul negativ se va propaga asupra principalilor parteneri comerciali ai acestor economii, în manieră proporțională cu dependența comercială – cu cît imporți mai mult și mai puțin diversificat, cu atît riscul de a avea probleme în această perioadă e mai mare. Pe de-o parte, România nu are expunere comercială foarte mare față de China (5,3% din importuri și doar 1% din exporturi) sau SUA (1% din importuri și 1,9% din exporturi). Pe de altă parte, România are o expunere comercială foarte mare față de Germania – principalul său partener comercial (20% din exporturi și 23% din importuri).

Impactul va fi puternic asupra forței de muncă aflate în izolare pentru limitarea pandemiei – aproximativ un sfert din populația globului. La nivel mondial, se estimează că angajații pot înregistra pînă la 3,4 trilioane de dolari venituri pierdute în cursul acestui an. Impactul recesionist pare a fi o scădere de 3% din produsul intern brut la nivel mondial, dar mai mult decît dublu în Europa, cu o scădere de 7,5%.

Cu siguranță, un număr mare de companii vor intra în faliment și mulți oameni își vor pierde locurile de muncă, dar nimeni nu poate evalua cu exactitate impactul crizei economice pînă nu se încheie pandemia. Conform unor estimări recente, pînă la o treime din companiile din România sînt în risc de faliment ca urmare a crizei COVID-19. Variabilele importante pentru estimarea impactului economic sînt durata izolării și ponderea populației inactive. Cu cît acestea sînt mai mari, cu atît impactul economic e mai mare. De exemplu, în România, două luni de inactivitate din partea a 70% din angajați generează un impact negativ de 6% din PIB.

Contextul de viață, școlarizare și muncă din această perioadă va accentua și inegalitățile sociale. Condițiile materiale (acces la Internet, multiple dispozitive electronice în familie, case cu dimensiuni mari, rezerve financiare) vor determina nivelul de perturbare pe care îl vor trăi oamenii în perioada următoare. Măsurile de izolare invalidează multe efecte de compensare ale serviciilor și bunurilor publice dintr-o societate.

Speranța este că va exista un reviriment economic puternic anul viitor, care să medieze efectele negative ale pandemiei de anul acesta. Problema este că, pentru anumite țări și regiuni, șocul va fi prea mare. Pentru economiile mai sărace, bazate pe consum, din Centrul și Estul Europei, ritmul accelerat de creștere economică din ultimii ani era modul prin care puteau recupera decalajele de dezvoltare. La fel ca și inegalitățile sociale, pandemia va accentua inegalitățile regionale din cadrul Uniunii Europene.

Cum gestionăm criza economică?

Contextul actual nu va produce o schimbare fundamentală în sine, ci va impune un ritm mai accelerat pentru tendințe de schimbare deja manifeste. De mult timp se discută despre vulnerabilitățile lanțurilor de producție extinse și ale regimului lohn. O mare companie multinațională poate avea pînă la peste un milion de furnizori la nivel global. Este evident că, în lanțuri de producție de o asemenea amploare, controlul asupra factorilor de risc este foarte scăzut. Devine clar, în contextul actual, că va fi oportună diversificarea furnizorilor, chiar dacă acest lucru va scădea marja profiturilor în viitor.

În ansamblul ei, economia globală va deveni mai fracturată în piețe mai mici. Fiindcă se pierd astfel efectele de cîștig din economiile de scară, e important să se dezvolte noi modele de creștere și dezvoltare economică. Două tendințe manifeste merită menționate în mod special: localizare și etatizare.

Localizarea presupune întărirea circuitelor economice locale dintre producători și consumatori. Practic, beneficiile economice în această situație nu ar mai fi derivate atît de mult din marja de profit, ci din efectele de multiplicare economică. Accentul în acest model cade pe asigurarea vitezei de circulație a banilor. Nu este vorba de o revenire la economia de subzistență, ci se propune o colaborare mai strînsă între companiile multinaționale și furnizori și producători locali ce devin, în acest model, actori de sine stătători în economia locală, responsabili față de comunitatea din care fac parte.

Acest model se înscrie în logica noului contract social propus de marile companii americane încă de anul trecut, asumîndu-și responsabilitatea față de întreaga societate, nu doar față de acționari și marja de profit. Totodată, acest tip de abordare permite orașelor să urmeze o dinamică economică proprie, ce se conturează de ani de zile ca fiind mult mai puternică decît a economiilor naționale.

Etatizarea este tendința statului de a juca un rol mai puternic ca actor economic, nu doar ca furnizor de bunuri și servicii publice. Războaiele comerciale din ultimii ani, în cadrul cărora am văzut instaurarea unei set de măsuri protecționiste în SUA, UE și China, au oprit un ciclu lung de eforturi diplomatice de a liberaliza comerțul internațional. Practic, prin aceste măsuri comerciale a început declinul multilateralismului, pentru prezervarea avantajelor economice naționale. În cadrul crizei actuale vedem limitările acestei abordări, producătorii interni nefiind încă pregătiți să substituie bunurile de import, provenite predominant din China.

Cel mai probabil, tendințele protecționiste vor continua, dublate însă de o politică industrială mult mai bine coordonată în marile economii. Pentru țările mai mici, bunurile vor deveni astfel mai scumpe, ceea ce în sine va accentua declinul consumerismului, adică al creșterii economice bazate pe consum. Pentru țările mai mari (sau cel puțin mai agile din punct de vedere al cheltuielilor bugetare), susținerea inovației și a retehnologizării va asigura un randament economic crescut pe termen lung. Statul antreprenorial va susține și va dezvolta sectoare industriale cu potențial competitiv mare sau sectoare strategice. În contextul pandemiei actuale, se poate ilustra acest model prin reorientarea capacității de producție către specializarea în echipamente medicale.

Criza economică actuală va produce tensiuni puternice: efectele de sărăcire la nivelul populației și decalajele de dezvoltare la nivelul țărilor vor fi amplificate. Vestea bună este că ne gîndim de mult timp la potențiale soluții și, dincolo de noi abordări economice, inovația tehnologică și solidaritatea comunitară s-ar putea să ne ajute să navigăm mult mai ușor spre ieșirea din furtună decît ar sugera experiențele anterioare.

Clara Volintiru este conferențiar la Facultatea de Relații Economice Internaționale (REI) în cadrul Academiei de Studii Economice, București.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

politistii dga au descins in ptf bors pentru perchezitii foto
Cinci agenţi din PTF Borş, judecaţi pentru mită. Unul are averea sub sechestru
Cinci subofiţeri din PTF Borş au fost trimişi în judecată şi sunt acuzaţi că luau mită de la şoferii de TIR, agenţii fiind dovediţi de un investigator sub acoperire care s-a angajat şofer pe camion.
minge de fotbal apus foto shutterstock
Cupa României. FC U Craiova, Gloria Buzău și CSC Dumbrăviţa, calificate în grupe
FC U Craiova şi două formaţii de liga a doua, CSC Dumbrăviţa şi Gloria Buzău, s-au calificat în grupele Cupei României la fotbal.
tineri telefoane pixabay.com
Generaţia Z, dornică de popularitate, dar lipsită de motivaţie STUDIU
Unu din cinci tineri sub 24 de ani își dorește să fie celebru, arată ultimul studiu Insights PulseZ 2022, care a testat stările și comportamentele în mediul online sau de consum ale tinerilor, precum și nevoile, motivațiile personale și preferințele generației Z.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.