Cum st─âm cu esportu' toa'r─â┼či?

Silviu LUPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 159 din 23 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

C├«nd scriu aceste r├«nduri, tocmai s-a ├«ncheiat o s─âpt─âm├«n─â nea┼čteptat de bun─â pentru "exportul" de prozatori. O editur─â din Hexagon a pl─âtit, pentru licen┼úa de traducere a ultimului roman al lui Florin L─âz─ârescu, o sum─â egal─â cu cea pe care o editur─â rom├óneasc─â o pl─âte┼čte pentru cei mai de top autori din literatura universal─â. Edituri din Fran┼úa ┼či Austria au solicitat drepturi de traducere pentru romanele lui Dan Lungu, am ├«ncheiat contracte pentru Doina Ru┼čti ┼či Cecilia ┼×tef─ânescu, ale c─âror c─âr┼úi vor fi publicate ├«n limba bulgar─â, ├«n vreme ce un alt traduc─âtor din aceea┼či ┼úar─â ┼či-a manifestat op┼úiunea pentru Cezar Paul-B─âdescu ┼či Nora Iuga (autoare solicitat─â ┼či ├«n Germania sau Slovenia). ├Än fine, oferte a primit Filip Florian de la prestigioasa editur─â german─â Suhrkamp, dar ┼či de peste Ocean, Harcourt Trade Publishing ar─ât├«ndu-┼či disponibilitatea pentru achizi┼úionarea drepturilor de traducere, ├«n toate limbile, a romanului Degete mici, fapt ce reprezint─â o premier─â la noi, l─âs├«ndu-ne s─â sper─âm c─â pia┼úa de carte american─â nu e de nep─âtruns ┼či c─â prozei rom├óne┼čti nu-i s├«nt h─âr─âzite doar editurile selecte, dar mici. Important e s─â existe perseveren┼ú─â ├«n promovare, agen┼úi literari profesioni┼čti ┼či, desigur, s─â avem c─âr┼úi care s─â trezeasc─â interesul. Iat─â de ce, dac─â acum doi ani credeam c─â am fi o Slobozie cultural─â a Europei, ast─âzi am devenit mai optimist, v─âz├«nd c─â trenul s-a urnit din loc, m─âcar cu c├«┼úiva kilometri. "Noul val" al literaturii, at├«t de contestat de unii, pare s─â-┼či arate creasta, chiar dac─â nu a devenit, cum am dori, un tsunami. Trebuie s─â avem r─âbdare, s─â renun┼ú─âm la a ne raporta obsesiv la Premiul Nobel, fiindc─â, p├«n─â a ob┼úine un asemenea trofeu, mai avem oarece lucruri m─ârunte (dar plicticoase) de f─âcut acas─â. Cum ar fi acela c─â trebuie s─â ├«nv─â┼ú─âm s─â ne promov─âm literatura ├«n str─âin─âtate. Socoteala de-acas─â nu se potrive┼čte cu cea din t├«rg O editoare din Polonia, Beata Stas├é┬┤inska, pe care am ├«nt├«lnit-o ├«mpreun─â cu Mircea Mih─âie┼č anul trecut la Frankfurt, constata c─â, ├«n vreme ce WAB traduce mul┼úi autori din Bulgaria, Cehia sau Croa┼úia, ├«i lipseau autorii rom├óni din portofoliu. Motivele - spunea - ar fi: lipsa informa┼úiilor despre literatura contemporan─â ┼či despre pia┼úa de carte din Rom├ónia, lipsa traduc─âtorilor ┼či a referen┼úilor. Observa┼úii similare f─âcuse ┼či Jean Mattern, directorul Colec┼úiei "Du monde entier" de la Gallimard, editorul Gabrielei Adame┼čteanu. Anul trecut, la Neptun, Mattern p─ârea nedumerit cu privire la modul lipsit de pragmatism prin care promov─âm opere literare cu ┼čanse reduse de "export" (┼či c├«┼úi bani nu cheltuiesc institu┼úiile noastre culturale cu asemenea "manifest─âri" ├«n str─âin─âtate, menite, mai cur├«nd, a promova turismul autohton cultural?). ├Än plus, spunea "gallimardul", ├«i este dificil s─â se orienteze ├«n fa┼úa unei oferte f─âcute "├«n bloc", ├«n dauna a dou─â-trei nume de autori contemporani cu ┼čanse maxime de a fi tradu┼či. Dar cine s─â stabileasc─â acele nume? Din capul locului, m─ârturisesc c─â nu am un r─âspuns. ├Än nici un caz ├«ns─â, nu agreez selec┼úiile f─âcute de institu┼úiile statului, chiar atunci c├«nd fac apel la jurii independente. La noi, juriile au devenit cu adev─ârat o problem─â. Scandalul izbucnit recent ├«n cinematografie arat─â clar c─â, dac─â e┼čti apreciat ├«n str─âin─âtate, vei fi descalificat de juriul de acas─â, ┼či invers. Romanul ├Äntoarcerea huliganului, al lui Norman Manea, cea mai bun─â carte str─âin─â ├«n Fran┼úa anului 2006, a fost ocolit de toate premiile autohtone. Un respectabil critic declara de cur├«nd c─â n-a auzit de Florin L─âz─ârescu, autor care, peste doar o lun─â, avea s─â c├«┼čtige un important premiu est-european, iar un altul afirma c─â s-a plictisit, de ani buni, s─â mai citeasc─â literatur─â contemporan─â. De prisos s─â mai spun: ambii critici au f─âcut parte din diverse jurii ┼či vor juriza ├«n continuare! Despre Zece pentru Rom├ónia nu v─âd ce ar mai fi de spus. P─âguboase s├«nt ┼či "sentin┼úele" cu iz personal pe care unii "critici" de ocazie sau realizatori ad-hoc de talk-show-uri le exprim─â cu privire la proza contemporan─â, ori cei care confund─â "exportul" cu finan┼ú─ârile pe care diverse institu┼úii bugetare le acord─â, falsific├«nd realitatea. Apar anchete ridicole ├«n care, pe aceea┼či pagin─â, o carte este catalogat─â fie drept cea mai bun─â, fie, c├«┼úiva cvadra┼úi mai jos, drept cea mai... proast─â carte a anului. Cu asemenea juriz─âri ┼či cu un spirit critic consternant, c├«nd nu e de-a dreptul partizan, ┼čansa de a oferi str─âinilor m├«na┼úi de cele mai bune inten┼úii o imagine c├«t de c├«t real─â despre ce se petrece ├«n literatura (cinematografia etc.) contemporan─â rom├óneasc─â este egal─â cu a celui ce ar paria pe victoria echipei Frontiera Curtici ├«ntr-un eventual meci cu A.S. Roma. "Intern" vs "export"? Din fericire, "exportul" literaturii rom├óne nu depinde de capriciile unor jurii sau de institu┼úiile noastre culturale (unele, excesiv de politizate), ci, ├«n primul r├«nd, de "produc┼úia" autohton─â ├«ns─â┼či. Nu ├«nt├«mpl─âtor ├«ntrebarea cea mai frecvent─â pe care editorii din str─âin─âtate mi-o pun despre un autor rom├ón este "c├«te exemplare s-au v├«ndut?". Ocup├«ndu-ne excesiv ┼či hipnotiza┼úi de "exportul" de cultur─â, risc─âm s─â uit─âm de cititorul de acas─â, diminu├«ndu-ne astfel, ┼či mai mult, ┼čansele de a p─âtrunde ├«n lume. C─âci undeva cercul se ├«nchide: succesul ├«n ┼úar─â poate da na┼čtere unuia interna┼úional, iar succesul interna┼úional cre┼čte v├«nz─ârile ├«n ┼úar─â. Lucrurile par a fi situate pe un cerc vicios care trebuie totu┼či ├«ntrerupt. De┼či cultura global─â pare s─â p├«ndeasc─â de dup─â col┼ú, am avea motive ├«ntemeiate s─â sus┼úinem c─â principalul "consumator" a ceea ce se public─â ast─âzi la noi trebuie s─â fie cititorul autohton. Cu pu┼úine excep┼úii, literatura rom├ón─â se na┼čte, aici, ├«n matricea ei fireasc─â. Mici trucuri arhicunoscute ┼či mereu am├«nate Ar trebui s─â sprijinim mai eficient formarea unei noi genera┼úii de traduc─âtori din rom├ón─â ├«n alte limbi, al c─âror num─âr, ├«n lume, este ast─âzi cu totul insuficient. Promovarea literaturii nu se poate realiza f─âr─â promovarea limbii rom├óne, f─âr─â un program na┼úional serios. Nu ┼čtiu cine ┼či cum sprijin─â lectoratele de limb─â rom├ón─â din str─âin─âtate, dar cred c─â s├«nt departe de a se bucura de importan┼úa pe care o merit─â. S─â ├«nv─â┼ú─âm cum s─â ne promov─âm eficient prozatorii ┼či s─â-i sprijinim pentru a deveni cunoscu┼úi, ca individualit─â┼úi, ├«n lume. Programul "Les belles ├ętrang

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.