Cum se întorc ierarhiile cînd ţi-e lumea (postmodernă) mai dragă

16 octombrie 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Num─ârul de fa┼ú─â s-a copt la foc mic. A existat, "la baz─â", o preocupare veche (mai veche dec├«t Dilema zis─â ┼či veche!) a responsabilului acestui num─âr pentru rela┼úia actual─â dintre Democra┼úie ┼či Cultur─â. (Sau, dup─â alte trenduri de g├«ndire, dintre Democra┼úie & cultur─â - cu varianta, simetric─â ┼či elitist─â: democra┼úie et Cultur─â). Postmodernitatea (ca simpl─â fatalitate cronologic-istoric─â) nu are nici o vin─â c─â raportul acesta este ├«nclinat ├«n favoarea democra┼úiei; postmodernismul (ca valorizare a respectivei "fatalit─â┼úi"), da. El a absolutizat relativismele, d├«nd liber democra┼úiei p─ârerilor s─â n─âp─âdeasc─â turnul culturii. Cine nu se pricepe comenteaz─â (pardon: comment-eaz─â, majoritatea acestor p─âreri buruienind ├«n spa┼úiul virtual). Ideea c─â, da, cultura este "pentru to┼úi", dar c─â nu to┼úi au aceea┼či ├«ndrept─â┼úire s─â fac─â ierarhii - sau, mai r─âu: c─â nu au ├«ndrept─â┼úirea s─â pun─â dinamit─â la temelia ierarhiilor din simplul motiv c─â nu s├«nt ┼či ale lor! - este o idee tot mai pl─âp├«nd─â: cine o afirm─â se expune antipatiilor col┼úuroase ale celor care nu (mai) admit "lec┼úii" (lec┼úiile s├«nt ceva uncool!). Numai c─â exist─â un paradox (din alte unghiuri, chiar o aporie)... Dac─â postmodernismul este sinonim cu relativismul, el ar trebui s─â admit─â - pe cale de consecin┼ú─â - propria-i relativitate. Mai mult: ar trebui s─â admit─â c─â relativitatea ├«ns─â┼či nu trebuie s─â fie monolitic─â, dict├«nd un comportament uniform peste tot, indiferent de context. Ar trebui (sau, dac─â "a trebui" este un infinitiv prea tare, atunci ar fi de dorit) ca relativismul s─â constate aplicabilitatea sa ├«n anumite zone (politica ┼či socialul, de-un exemplu), refuz├«nd flexibil (┼či "pozitiv-discriminator"!) s─â intervin─â indistinct ├«n zone specifice (cultura, de-un alt exemplu). Dac─â relativismul - ├«n fine - postuleaz─â marginalizarea Culturii ├«nalte paralel cu "ocuparea centrului" de c─âtre cultura joas─â, ar fi de dorit ca ├«nse┼či aceste no┼úiuni s─â sufere o relativizare pe m─âsur─â: ├«n fond, "sus" sau "jos" ("centru" sau "margine") s├«nt indicatori ei ├«n┼či┼či relativi ├«n func┼úie de context ┼či de pozi┼úia privitorului ├«n raport cu acel context ┼č.a.m.d.... Pe scurt: ar fi de dorit ca democra┼úia s─â se ocupe de ce ┼čtie mai bine, l─âs├«nd "m─ârginimea" culturii s─â se ocupe de ce ┼čtie cel mai bine. O form─â de subsidiaritate. A existat, apoi, "scandalul poneiului roz", care a scos ├«n fa┼ú─â - pe micul (c├«t de "micul"!) ecran - toate disfunc┼úionalit─â┼úile acestei paradigme. Am v─âzut oameni care n-au pus ├«n via┼úa lor piciorul ├«n expozi┼úii, ┼či pentru care "arta plastic─â" ├«nseamn─â (├«n cel mai bun caz) o reproducere a Carului cu boi ├«n sufrageria proprie, coment├«nd cu aplomb un demers artistic (evident c─â nu i-au spus a┼ča, ci "o mizerie") pentru care nu aveau nici preg─âtirea s─â-l ├«n┼úeleag─â, nici disponibilitatea s─â-l perceap─â explicat de cei care-l ├«n┼úeleg. Totul - ├«n numele unei "democra┼úii a p─ârerilor" care s├«nt, nu-i a┼ča, libere. Inclusiv de informa┼úie ┼či responsabilit─â┼úi. Or, a avea dreptul la o p─ârere nu ├«nseamn─â - automat - dreptatea acelei p─âreri: poate fi o p─ârere autentic─â, dar fundamental fals─â. Sau intelectualmente precar─â. Pe scurt: o p─ârere proast─â. A existat pe urm─â, nea┼čteptat, un articol lung (publicat ├«n dou─â p─âr┼úi ├«n revista Observator cultural) al criticului literar Paul Cernat, care tr─âgea un semnal de alarm─â ├«n privin┼úa mizelor (mici) ale literaturii rom├óne actuale. Constat├«nd complacerea acesteia ├«ntr-un orizont jos, f─âr─â aurora capodoperei drept ┼úint─â, criticul acro┼ča ┼či antama - involuntar poate, dar inevitabil - o tem─â latent─â: ierarhiile... Cum era de a┼čteptat de ast─â dat─â, criticii criticului nu au ├«nt├«rziat s─â apar─â: ace┼čtia i-au repro┼čat autorului - de pe pozi┼úiile unui relativism destul de maniheist p├«n─â la urm─â, ┼či cu ochiul fixat pe ce poate fi mai fluctuant: "legea pie┼úei" - cantonarea ├«ntr-un canon (fire┼čte) "dep─â┼čit", etalarea unui elitism pass├ę imun la argumente "democratice", minimalizarea minimalismului (= lol) ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, neaderen┼úa la un Zeitgeist decretat ca "evanghelie" inatacabil─â: evanghelia Consumului. A existat, ├«n fine, decernarea Premiului Nobel pentru literatur─â - momentul anual c├«nd toat─â suflarea democratic─â, literarofil─â sau nu, simte c─â este de datoria sa s─â-┼či fac─â public─â p─ârerea. Absolut previzibil, acuzele la adresa "mediocrit─â┼úii" scriitorului laureat (J.M.G. Le Cl├ęzio) au constituit regula, comitetului Nobel i-au fost puse ├«n c├«rc─â toate p─âcatele (reale sau imaginare), teoria conspira┼úiei mondiale (sec┼úiunea literatur─â) a fost reactivat─â cu s├«rg ┼či, una peste alta, mai toat─â lumea s-a pronun┼úat - pro sau contra - re: Le Cl├ęzio (necitirea operei acestuia fiind un argument ├«n plus!), re: premiul Nobel, re: "┼čuntarea Rom├óniei" (├«nc─â o dat─â!), re: orice... Concluzia nu poate fi dec├«t una singur─â: chiar ┼či atunci c├«nd canoanele/ierarhiile (adic─â simbolurile/florile ofilite ale unei paradigme pernicioase) s├«nt date afar─â pe u┼č─â, prin nu-se-┼čtie-ce contra-efect ciudat (o fi tocmai "Zeitgeist"-ul?) ele revin bine-mersi ┼či cioc─âne s─ân─âtoase ├«n geam. C─â se numesc, atunci, "topuri", liste de "├«mi place/nu-mi place", rating-uri sau cote (ale arti┼čtilor vii & mor┼úi) este mai pu┼úin important. Dar este, oricum, un semn (reconfortant) c─â nici m─âcar relativismul valorilor nu poate renun┼úa, cu totul ┼či definitiv, la ideea de valoare; pur ┼či simplu, ├«i g─âse┼čte un alt loc "├«n schem─â". Unul mic ("valoare de consum"), pe m─âsura vremurilor pe care le tr─âim... Altfel spus: goni┼úi Ierarhia, ea se ├«ntoarce trop─âind. Dar este rezonabil, oare, s─â-nlocuie┼čti autoritatea specialistului cu post-autoritatea nespecialistului? (a. l. ┼č.)

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.