Cum să privim diferenţele teritoriale în Europa

Beatrice von HIRSCHHAUSEN
Publicat în Dilema Veche nr. 162 din 16 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Problema frontierelor Europei, ├«n general, ┼či a celor din Europa, ├«n special, este str├«ns legat─â de diferen┼úele geografice. A identifica o frontier─â ├«nseamn─â a identifica o linie de discontinuitate ├«ntre arii geografice vecine, ├«ns─â definite ca diferite. Acesta e un lucru u┼čor c├«nd e vorba de o frontier─â politic─â deja stabilit─â. Este mult mai dificil ├«ns─â, c├«nd e vorba de trasarea unei linii ├«ntre dou─â grupe de state. Dar e la fel de dificil atunci c├«nd trebuie definite frontiere interne ├«ntre arii culturale, etnice sau economice, pe scurt, ├«ntre arii geografice diferite. ├Äncerc s─â ar─ât aici, ├«n primul r├«nd, c─â s├«ntem nepreg─âti┼úi s─â conceptualiz─âm aceste diferen┼úe ┼či, ├«n al doilea r├«nd, c─â ar fi bine ┼či indicat s─â imagin─âm "instrumente" mai bune. ┼×tiin┼úele umane ┼či sociale au r─âmas mult─â vreme prost echipate pentru a g├«ndi diferen┼úele geografice ┼×tiin┼úele umane ┼či sociale au g├«ndit diferen┼úele teritoriale ├«n conformitate cu dou─â scheme principale: prima este o schem─â de tip excep┼úionalist, axat─â ├«n mod obi┼čnuit pe diferen┼úele na┼úionale, ┼či conform c─âreia fiecare Stat-na┼úiune este ├«nr─âd─âcinat ├«n singularitatea sa, ignor├«nd, ├«n cel mai bun caz, singularit─â┼úile vecinilor s─âi ┼či, ├«n cel mai r─âu caz, opun├«ndu-i-se ├«n termeni contrastivi. Aceea┼či schem─â poate s─â devin─â viabil─â ┼či ├«n interiorul statului, ├«n scopul sesiz─ârii diferen┼úelor infra-na┼úionale ┼či al identific─ârii regiunilor, "┼ú─ârilor", "Kulturlandschaften" etc. Conform acestei scheme excep┼úionaliste, problema diferen┼úei dintre dou─â entit─â┼úi este pus─â a priori ┼či serve┼čte drept fir ro┼ču analizei efectuate. Se ajunge astfel la a descrie singularit─â┼úi. La polul opus, ┼čtiin┼úele umane ┼či sociale au creat o a doua schem─â, pe care am numi-o tipologic─â, fundamentat─â de aceast─â dat─â pe reductibilitatea diferen┼úelor. ├Än acest caz, cercet─âtorii nu mai s├«nt interesa┼úi de excep┼úionalitatea entit─â┼úilor observate, ci de variabilitatea acestora. Se procedeaz─â la o reduc┼úie a realului ┼či a complexit─â┼úii sale. Diferen┼úele s├«nt g├«ndite ├«n termeni de varia┼úie/varietate, ┼či astfel devine posibil─â trecerea de la un tip la altul. Aceast─â a doua schem─â st─â la baza paradigmei func┼úionaliste. Nu trebuie c─âutat prea ad├«nc pentru a sesiza fragilitatea celor dou─â scheme: ele s├«nt pu┼úin adecvate reflec┼úiilor asupra diferen┼úelor teritoriale. De altfel, criticile ce le-au fost adresate au fost numeroase. Critica schemei excep┼úionaliste s-a cristalizat deja foarte bine. Dou─â s├«nt direc┼úiile din care au venit aceste critici: prima este aceea a analizei prejudec─â┼úilor/presupozi┼úiilor din spatele demersurilor ┼či a analizei instrumentaliz─ârii acestor prejudec─â┼úi. De la "comunit─â┼úile imaginare" ale lui Benedict Anderson p├«n─â la Lucia Boia, o ├«ntreag─â serie de studii au ar─âtat foarte clar ceea ce a fost construit ┼či instrumentalizat prin ideologiile na┼úionale. A doua direc┼úie a ap─ârut din zona studiile comparative, care au ar─âtat importan┼úa permeabilit─â┼úii frontierelor. S-a demonstrat imposibilitatea de a ├«nghe┼úa diferen┼úa ├«n singularitatea sa ireductibil─â ┼či importan┼úa proceselor de hibridare, de ├«mprumut, de interac┼úiune. Critica schemei tipologice este mai recent─â ┼či f─âr─â ├«ndoial─â mai dificil─â. Ea pune la ├«ndoial─â "marile discursuri" care au ghidat, ├«n ultimele secole, lectura lumii moderne. Tendin┼úa contemporan─â de renun┼úare la un fir istoric unic a re├«nnoit interesul pentru excep┼úii, pentru abaterile de la norm─â, pentru marginalitate etc. Diferen┼úa este dintr-odat─â ├«nvestit─â cu capacitate de inven┼úie, de creare a ineditului. Guy Jucquois vorbe┼čte de "o nou─â sfidare", pe fondul diminu─ârii eficacit─â┼úii sistemului clasic, ├«n care "distan┼úa mental─â ┼či moral─â ┼čse m─âsurau┼ú cu acela┼či etalon at├«t ├«n domeniul cronologiei, c├«t ┼či ├«n cel al geografiei (...)". A g├«ndi diferen┼úele plec├«nd de la istoricitatea faptelor sociale Raportul ┼čtiin┼úelor sociale fa┼ú─â de problematica diferen┼úelor geografice s-a modificat ┼či s-a re├«nnoit profund ├«n ultima vreme. Re├«nnoirea a avut dou─â cauze: prima deriv─â dintr-un motiv pragmatic, ┼či anume acela c─â asist─âm la o luare la cuno┼čtin┼ú─â a diferen┼úelor. Pr─âbu┼čirea comunismului ┼či l─ârgirea Uniunii Europene iau o importan┼ú─â din ce ├«n ce mai mare ├«n cadrul acestui proces. Pe m─âsur─â ce Uniunea se l─ârge┼čte ┼či, ├«n consecin┼ú─â, este din ce ├«n ce mai ├«ntins─â, ea devine ┼či din ce ├«n ce mai eterogen─â ┼či se love┼čte, din ce ├«n ce mai des, de for┼úa diferen┼úelor geografice. A doua cauz─â este de ordin epistemologic, cu r─âd─âcini ├«n ├«ndoiala fa┼ú─â de convergen┼úa evolu┼úiilor, fa┼ú─â de credin┼úa ├«ntr-un fir istoric unic ┼či, mai general, fa┼ú─â de ne├«ncrederea ├«n paradigma evolu┼úionist─â a modernit─â┼úii. Acest context intelectual ofer─â poate posibilitatea de a g├«ndi diferen┼úele geografice din perspectiva celor dou─â componente - spa┼úial─â ┼či cultural─â - ┼či a dublului lor context: local ┼či global. S─â lu─âm drept exemplu dezbaterea dintre istorici referitoare la microstoria sau "re├«ntoarcerea povestirii", deoarece este foarte semnificativ─â pentru aceast─â dinamic─â. Cit├«ndu-l pe Jacques Revel, microstoria a pus foarte serios ├«n discu┼úie presupozi┼úiile "continuit─â┼úii socialului", care ar func┼úiona de la local p├«n─â la global, presupozi┼úii care permiteau aplicarea acelora┼či categorii de analize la toate nivelele. Microstoria a pus deci ├«n discu┼úie presupozi┼úia continuit─â┼úii socialului ┼či a inversat analiza proceselor complexe "de jos ├«n sus". Aceast─â schimbare de paradigm─â relanseaz─â anchetele calitative efectuate la o scar─â micro. Diferen┼úele ├«ntre cazurile studiate apar ca rezultat al diversit─â┼úii unor parcursuri istorice unice. Schimbarea de paradigm─â provoac─â de asemenea o modificare a statutului compara┼úiei. ├Än schema tipologic─â func┼úionalist─â, compara┼úia se impunea ├«n mod natural, ca un proces intelectual de reducere la un numitor comun de comparat. Pun├«nd ├«n prezent accentul pe excep┼úie, pe abaterea de la norm─â, pe specific, noile demersuri trebuie s─â dezvolte o nou─â metod─â, pentru a c├«┼čtiga ├«n generalitate, ┼či trebuie s─â reg─âseasc─â mijloacele de a lega traiectoriile specifice generalului. ├Än ce m─â prive┼čte, cred c─â exist─â o pist─â care r─âm├«ne insuficient explorat─â. Aceast─â pist─â trece printr-o reflec┼úie asupra articul─ârii ├«ntre sc─ârile/nivelele geografice, cu focalizarea aten┼úiei asupra sc─ârilor intermediare, situate ├«ntre nivelul local al configura┼úiilor sociale (├«n sensul dat de Elias) ┼či nivelul global de construc┼úie a specificit─â┼úilor, a "diferen┼úelor" na┼úionale. Acest lucru presupune reluarea ┼či aprofundarea aportului cercet─ârilor geografice.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.