Cum s─â evit─âm

Eugen PAPADIMA
Publicat în Dilema Veche nr. 211 din 1 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cred c─â orice demers care se respect─â, de la coaching, mentoring, consiliere, p├«n─â la psihoterapie ┼či psihanaliz─â, ├«┼či propune o schimbare benefic─â a modalit─â┼úilor de sim┼úire, g├«ndire ┼či comportament ale clientului/pacientului. Deosebirile importante dintre aceste demersuri apar din perspectiva naturii schimb─ârilor urm─ârite (mai mult sau mai pu┼úin "profunde", structurale) ┼či sub aspectul procedeelor aplicate (interven┼úii autoritare directe sau atitudini nondirective "neutre"). Un aspect care nu poate fi ignorat, corelat at├«t cu profunzimea schimb─ârilor urm─ârite, c├«t ┼či cu instrumentele utilizate, const─â ├«n costul demersului, ├«n termeni de timp ┼či mijloace financiare. ├Än condi┼úiile extinderii ┼či generaliz─ârii sistemelor de asigur─âri sociale, structuri care se instituie ca o "a treia parte", mediatoare ├«ntre specialist (coach, consilier, terapeut etc.) ┼či client, dimensiunea costului financiar cap─ât─â o pondere tot mai mare. Fenomenul apare pregnant ├«n ┼ú─ârile cu tradi┼úie ├«n psihoterapie ┼či, mai ales, acolo unde societ─â┼úile de asigur─âri ┼či-au c├«┼čtigat o pozi┼úie dominant─â. Exemplul cel mai elocvent ├«l reprezint─â SUA. Aici, cei care pl─âtesc au, ├«n condi┼úiile mecanismelor de pia┼ú─â liber─â, un cuv├«nt tot mai greu de spus cu referire la alegerea metodelor de interven┼úie. ├Än consecin┼ú─â, companiile de asigur─âri fac presiuni tot mai mari pentru promovarea metodelor "scurte" (coaching, terapii comportamentale etc.) ┼či pentru limitarea aplic─ârii celor de lung─â durat─â (psihanaliza). Deoarece, ├«n virtutea acelora┼či mecanisme democratice, op┼úiunea clientului (├«n postura de "pl─âtitor" fa┼ú─â de compania de asigur─âri) nu mai poate fi ignorat─â, lupta se d─â ├«n zona convingerii acestuia asupra oportunit─â┼úii alegerii sau respingerii unui anumit tip de demers. ├Än acest scop, ├«n ton cu pragmatismul zilelor noastre, mijlocul de convingere cel mai eficient la care se apeleaz─â este "dovada ┼čtiin┼úific─â", ob┼úinut─â prin intermediul celei mai "obiective" metode de cercetare existente - analiza statistic─â. Din nefericire, publicul larg, educat s─â aib─â ├«ncredere ├«n astfel de studii, ignor─â faptul c─â interpretarea rezultatelor unor investiga┼úii de acest tip nu se poate afla ├«n afara "partizanatului" cercet─âtorilor, a subiectivit─â┼úii voluntare sau involuntare a acestora, subiectivitate prezent─â din prima clip─â, ├«n chiar alc─âtuirea respectivelor instrumente de investigare. Din acest motiv, consider drept naiv─â sau neonest─â tentativa unor profesioni┼čti ai domeniului de a pleda, pe baza unor asemenea studii, pentru "superioritatea" vreunuia dintre demersurile cercetate. F─âr─â a nega faptul c─â, indiferent de metoda utilizat─â, o terapie mai intensiv─â, cu 3-4 ┼čedin┼úe pe s─âpt─âm├«n─â, desf─â┼čurat─â pe o perioad─â mai ├«ndelungat─â, ofer─â o probabilitate mai mare de schimbare, nu putem s─â nu recunoa┼čtem dorin┼úa legitim─â a tuturor p─âr┼úilor implicate de a ob┼úine maximum de efect cu minimum de efort. Personal, nu s├«nt deloc de acord cu blamarea cuiva, fie el pacient, terapeut sau societate de asigur─âri, care dore┼čte aplicarea unor metode "eficiente". Ceea ce ar putea fi condamnabil ar fi inducerea ├«n eroare, voluntar─â sau involuntar─â, asupra posibilit─â┼úilor reale de schimbare pe care le poate oferi o metod─â. Conform unui cli┼čeu de g├«ndire clasic, uneori confirmat, alteori infirmat ├«n clinic─â, durata unui demers este ├«nscris─â apriori ├«n filozofia acestuia. De exemplu, o psihanaliz─â nu se poate ├«ncheia ├«n c├«teva luni, la fel cum o terapie comportamental-cognitiv─â nu poate dura o perioad─â mai ├«ndelungat─â de 2-3 luni. Studii recente, cantitative, dar ┼či calitative, semnaleaz─â ├«ns─â fenomenul de rezisten┼ú─â la schimbare a multor pacien┼úi afla┼úi ├«n demersuri comportamentale sau ├«n psihoterapii psihanalitice de scurt─â durat─â. De aici, necesitatea prelungirii, uneori cu ani, a interven┼úiei sau repetarea demersului dup─â numai c├«teva luni. Nu rareori, la cabinet, am avut cereri de psihanaliz─â - chiar la recomandarea unor colegi comportamentali┼čti - din partea unor persoane care au e┼čuat ├«ntr-una dintre metodele "operative". La r├«ndul meu, mi s-a ├«nt├«mplat adesea s─â propun unei persoane dornice de psihanaliz─â o psihoterapie psihanalitic─â de scurt─â durat─â sau chiar s─â o ├«ndrum c─âtre un coleg care practic─â psihoterapia cognitiv-comportamental─â. Uneori fac acest lucru ┼či pentru a evita riscul ca o psihanaliz─â s─â transforme pe cineva ├«ntr-un pacient pe via┼ú─â, care nu se schimb─â semnificativ, dar care tr─âie┼čte, c├«teodat─â p├«n─â la moarte, doar cu speran┼úa unei iluzorii schimb─âri radicale ("sindromul Woody Allen"). Recent, teoreticienii mai pu┼úin ├«ncr├«ncena┼úi din ambele tabere semnaleaz─â o tendin┼ú─â de abandonare a unor idei preconcepute, ├«nscrise c├«ndva pe stindardul de lupt─â cu "tab─âra" advers─â, cum ar fi: "o ameliorare rapid─â dispare rapid" (lozinca psihanalitic─â), sau: "psihanaliza consum─â inutil resursele de timp ┼či bani ale pacientului" (lozinca comportamentali┼čtilor), tinz├«ndu-se spre o perspectiv─â mai realist─â ┼či mai onest─â, de genul: fiec─âruia dup─â necesit─â┼úi ┼či posibilit─â┼úi. Eugen Papadima este psihanalist. A profesat o perioad─â ├«n SUA.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.