Cum rămîne cu România?

Publicat în Dilema Veche nr. 143 din 20 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum intri, se afl─â ├«n partea dreapt─â, ├«ntr-o galerie cu poze. Cu toate ale noastre, ┼či cu bune, ┼či cu rele: Rom├ónia ├«n imagini. Rom├ónia cea real─â, str├«ns─â ├«ntre blocuri anoste ┼či cenu┼čii, liber─â ├«n mun┼úii ve┼čnici; g─âl─âgioas─â ┼či mahalagioaic─â ad─âst├«nd pe terasele de plastic de la cotitura cartierului. Cu biserica ei cea alb─â, nimerit─â taman l├«ng─â "sexy night club-ul" pe frontispiciul c─âruia scrie, cu m├«ndrie ┼či ostenta┼úie: "Million Dollars". Este cea din tramvaiul plin de mo┼či ┼či babe, cu saco┼če ┼či col┼úuri de gur─â l─âsate. A renun┼úare. Apoi cea dintr-o c─âru┼ú─â, de abia i┼úit─â de sub mald─ârul de paie aurii, care se h├«┼ú├«n─â ├«ncet ┼či d├«nd din ┼čolduri, enervant de inocent, prin fa┼úa automobilului de lux. Un schelet de beton r─âmas ├«nc─â nel─âmurit pe un c├«mp desfundat, al─âturi de o benzin─ârie modern─â. Reclame gigantice cu s├«ni (aproape) goi ┼či lungi, pre┼ú de o cl─âdire ├«ntreag─â, ┼čine de tramvai scurse pe l├«ng─â blocuri cu igrasie, termopane imaculate ca turlele de biserici, antene parabolice, ma┼čini, aglomera┼úie, mizerie, opulen┼ú─â... Occident ridicat de dup─â mormanul de gunoi. ├Än partea st├«ng─â a realit─â┼úii ├«ncepe ├«ns─â Jocul. Jocul O mas─â ┼či 9 cuburi. 9 ├«ntreb─âri ┼či 36 de r─âspunsuri. Cum ar fi dac─â ar fi: Cum ar ar─âta casa de vis? Ce simboluri urbane a┼úi pune pe o vedere? Cum v─â imagina┼úi spa┼úiul public? Care s├«nt mijloacele de transport pe care vi le-a┼úi dori? Ce loc ocup─â natura ├«n ora┼čul de vis? Care s├«nt locurile preferate? Cum arat─â satul de vis? Dar c─âminul ideal? Cine are, p├«n─â la urm─â, dreptul s─â ne construiasc─â ora┼čul? "Deocamdat─â nu cred ├«ntr-un ora┼č perfect. Adic─â ├«mi e greu s─â cred acum, pe bazele a ceea ce avem, ├«ntr-o posibil─â armonie. Cred ├«n... tranzi┼úie, ├«n trecerea de la un stadiu la altul. Ora┼čul perfect este utopic pentru Rom├ónia de azi, pentru c─â rom├ónii ├«n┼či┼či ├«nc─â se caut─â pe sine. Iar acest lucru este reflectat pe deplin ├«n arhitectur─â." Ana Bleahu este sociologul din spatele proiectului Remix, proiect care a c├«┼čtigat participarea noastr─â la Bienala de Arhitectur─â de la Vene┼úia. "C├«nd mi-au solicitat ajutorul, de┼či eram la primul contact cu acest domeniu, am spus un ┼Ąda├é┬╗ imediat ┼či din toat─â inima. Pentru c─â mi s-a p─ârut c─â, ├«ntr-adev─âr, domeniile se ├«ntrep─âtrund. Sau cel pu┼úin c─â ar trebui s─â o fac─â. La noi ├«nc─â nu se mizeaz─â ├«ndeajuns pe sociologie ├«n arhitectur─â, de┼či ar trebui." Cum tema Bienalei a fost una foarte precis─â - "Meta-ora┼čul" -, participan┼úii trebuind s─â r─âspund─â, prin orice f─âceau, acestei teme, echipa noastr─â, format─â din patru arhitec┼úi ┼či un sociolog, a propus un proiect prin care "am vrut s─â vedem ce se ├«nt├«mpl─â ├«n Rom├ónia, cum cresc ┼či cum se dezvolt─â acum ora┼čele, care e via┼úa lor interioar─â". Cum viziunea unui arhitect, angajat pentru a construi o cas─â, ├«ncepe de la "a cunoa┼čte omul pentru care urmeaz─â s─â construiasc─â", a-i cunoa┼čte dorin┼úele, a┼čtept─ârile, modul cum tr─âie┼čte acum ┼či cum ar vrea s─â tr─âiasc─â, extrapol├«nd exemplul, sociologul se adapteaz─â ├«n domeniul s─âu la exact acela┼či calapod, ├«n arhitectur─â urm├«nd ca el s─â opereze identic, dar din alt punct de vedere, cu alte instrumente profesionale. "Rolul sociologului este unul de interfa┼ú─â. C├«nd e vorba de casa unui om, un arhitect pasionat poate fi suficient, dar c├«nd e vorba de proiecte care implic─â o comunitate, cred c─â e nevoie de cineva care s─â prind─â ┼či nuan┼úa, ┼či nevoia acelei comunit─â┼úi." Identitate peticit─â? ├Än Rom├ónia ne raport─âm ├«nc─â la perioada comunismului... ├Än toate domeniile. Tarele s├«nt, de multe ori, la ad─âpostul l─âuntricului, totu┼či cele vizibile s├«nt la fel de prezente ┼či de dureroase. ├Än arhitectur─â, bun─âoar─â, ├«n majoritatea ora┼čelor care au fost distruse. Dac─â Bucure┼čtiul a fost ├«nainte de al doilea r─âzboi mondial o "intersec┼úie multicultural─â", cum se poate defini mentalitatea rom├óneasc─â de acum, reflect├«nd-o, din arhitectur─â ├«n social? "Deocamdat─â nu ┼čtim nici noi care ne e identitatea; ne c─âut─âm... doar ne-am tranzitat dintr-un loc ├«ntr-altul. Dintr-un spa┼úiu socio-politic ├«ntr-altul. M─â uit la genera┼úia mea... s├«ntem cei care ┼či-au tr─âit adolescen┼úa sub comunism. Aproape ├«ntreaga perioad─â care te formeaz─â, de fapt, ca om. Noi s├«ntem ├«nc─â rup┼úi de ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n jurul nostru. Acum ├«mi dau seama c├«t de stupide erau regulile de atunci, mentalitatea care ne era inoculat─â. Dar de fapt toate astea mi-au format structura mental─â, baza am primit-o din acel marxism, care mi-a prins patru ani de liceu. Uneori m─â g├«ndesc la primul proiect de la Facultatea de Sociologie, ├«n care am folosit concepte marxiste, f─âr─â s─â ├«mi dau seama, crez├«nd de fapt c─â fac cu totul altceva... mintea mea ajunsese s─â g├«ndeasc─â ├«n ┼čabolane." Ne c─âut─âm noi pe noi... cum se reflect─â aceast─â c─âutare ├«n arhitectur─â? "...Ce e mai grav e nu c─â nu ne reg─âsim, dar c─â nu ne reg─âsim acas─â. Mul┼úi dintre noi se reg─âsesc prin raportare la cel─âlalt... adic─â la str─âin. De exemplu, c├«nd ajungi ├«ntr-un sat, vezi imediat dac─â acolo s-a plecat la munc─â ├«n Germania, Spania sau Italia... dac─â au motoscutere, e clar c─â vin dintr-o zon─â de nord a Italiei. Extrapol├«nd, peste tot s├«nt preluate elemente de cultur─â din afar─â. C├«nd mergi ├«n Ardeal, oamenii ├«┼úi spun ├«n permanen┼ú─â c├«t de neciviliza┼úi s├«nt rom├ónii, pentru c─â se raporteaz─â ├«n permanen┼ú─â la modelul german." C├«t despre Bucure┼čti ┼či bucure┼čteni? "Bucure┼čtiul este un ora┼č cu care trebuie s─â te lup┼úi... zi de zi... Po┼úi spune c─â totul este fragmentat ┼či c─â deocamdat─â apele nu s├«nt limpezi. De abia acum ├«ncep trend-urile. E vorba de reorganizare, ├«ns─â o reorganizare prin alipire. Lucrurile se lipesc ├«ntre ele, se merge din pu┼úin ├«n pu┼úin, iar asta se vede ┼či ├«n realitatea social─â. Nu exist─â un scop, nu ├«┼úi propui: asta va ar─âta a┼ča. Ne lipim, mergem din aproape ├«n aproape. E un fel de peticire, e ca o p─âtur─â tricotat─â din multe culori. L├«ng─â vilele somptuoase, moderne, exist─â cocioabe, l├«ng─â cocioabe, o benzin─ârie, l├«ng─â benzin─ârie..." Mentalitatea urban─â vs tradi┼úie "Pot s─â ├«┼úi dau exemplul migra┼úiei, unde po┼úi vedea cum mentalitatea schimb─â arhitectura." Iar aici urmeaz─â s─â aflu o poveste adev─ârat─â: Cum, de o bun─â bucat─â de vreme, exist─â ┼či la noi trendul de politically correct ┼či cum fondurile Phare curg ├«ntr-o veselie ├«ntru ├«mbun─ât─â┼úirea condi┼úiilor de trai ale romilor, la un moment dat au venit fonduri din afar─â pentru construirea de grupuri sanitare ├«n interiorul caselor, renun┼ú├«ndu-se astfel la clasicul closet din fundul cur┼úii. S-a ales a┼čadar o comunitate de romi, s-au construit toalete, iar la patru ani dup─â terminarea ├«ntregului proiect, s-a trecut la evaluarea sa. Peste tot ├«ns─â, toaletele erau acoperite cu mileuri frumoase ┼či cu vaze de flori puse pe deasupra. "Pentru c─â nu s-a ┼úinut cont de ceva foarte important - ├«mi spune Ana Bleahu - Cultura. E vorba de diferen┼úa cultural─â. Romii nu pot s─â aib─â toaleta la un metru de locul unde m─ân├«nc─â, pentru c─â ├«n cultura lor nu este de conceput ca ├«ntre buc─ât─ârie ┼či baie s─â nu fie un spa┼úiu mai mare. Aici vorbim de rela┼úia cu mediul, cu obiectele, cu tradi┼úia cultural─â." Miza La un moment dat, ├«mpins─â de curiozitate, am jucat ┼či eu Jocul. Rom├ónia dvs. va fi foarte emancipat─â, foarte individualist─â, ├«nclinat─â ├«ns─â mai mult ├«nspre tradi┼úionalism. Rezultatul (adic─â suma r─âspunsurilor pe care le-am dat, procesate pe calculator) a minunat ├«ntreaga echip─â. Mi se spune c─â o asemenea contradic┼úie nu s-a mai ├«nt├«lnit. To┼úi, privind u┼čor amuza┼úi ├«nspre extremele emancipare - tradi┼úionalism, m─â fac s─â ridic ├«ntrebarea, peste ├«ntrebarea lor "cum s-a ajuns aici?": este un chestionar pentru "profani"? Adic─â ├«n┼úelegem pe de-a-ntregul substratul sociologic? Mi se r─âspunde c─â de fapt Jocul are dou─â mize. Depinde unde ┼či cine ├«l joac─â. "Pentru str─âini e un simplu joc prin care atragem aten┼úia, ├«i atragem ├«n pavilion, ├«i ajut─âm s─â descopere Rom├ónia." Iar la Bienal─â acesta este ┼či scopul: oamenii str─âini de Rom├ónia s─â descopere Rom├ónia. Bine├«n┼úeles, aplic├«ndu-┼či propria tradi┼úie ┼či cultur─â, se ajunge, inevitabil, la un ┼čoc intercultural. "Cineva din Anglia ├«mi spunea chiar c─â modernitatea ├«n Anglia presupune acum s─â ai o cas─â ├«n afara ora┼čului, s─â mergi mai mult spre ┼úar─â, spre prezervarea naturii, spre ecologie. Modernitatea ├«n Rom├ónia ├«nseamn─â ├«ns─â s─â fii ├«ndeajuns de capabil ├«nc├«t s─â ├«┼úi iei un apartament ├«n ora┼č, ├«n centru, s─â ai o cas─â c├«t mai mare, cu c├«t mai mult ciment, cu c├«t mai mult─â gresie... e vorba de concepte care exprim─â realit─â┼úi diferite." Mentalitatea diferit─â folosit─â ca r─âspuns pentru acela┼či set de ├«ntreb─âri provoac─â a┼čadar a doua miz─â a acestui joc: cum ne putem cunoa┼čte mai bine, doar din arhitectur─â? "Cum o cas─â la ┼úar─â ├«nseamn─â ceva ├«n Anglia ┼či cu totul altceva ├«n Rom├ónia, pentru str─âini miza principal─â devine: v─â d─âm conceptele, alege┼úi-v─â voi Rom├ónia voastr─â, dup─â care noi venim cu expozi┼úia de fotografii ┼či le spunem: realitatea noastr─â e de fapt asta! Casa noastr─â de la ┼úar─â are porc ├«n curte, calul la porti┼ú─â ┼či g─âinile ├«┼úi alearg─â printre picioare." Cine c├«┼čtig─â? ├Än spatele Jocului se afl─â de fapt o cercetare sociologic─â. Un chestionar foarte bine g├«ndit ├«n care fiecare op┼úiune ├«nseamn─â un punct ├«n portretul identitar. ┼×i dup─â cum fiecare cercetare sociologic─â are ├«n spate un scop nedeclarat "destul de pervers" - dup─â cum ├«mi m─ârturise┼čte doamna Bleahu - fiecare ├«ntrebare preg─âtind de fapt alt─â ├«ntrebare prin seria de r─âspunsuri sugerate: care este, p├«n─â la urm─â, scopul proiectului rom├ónesc Remix? "Mai de mult, un coleg a prezentat la o conferin┼ú─â un sondaj. Una dintre ├«ntreb─âri - consideri c─â patria ta este: Ardealul, Transilvania, Rom├ónia sau Ungaria. ┼ĄPerversitatea├é┬╗ consta tocmai ├«n inducerea unei idei. Dac─â p├«n─â atunci subiectul ar fi r─âspuns din start, ┼ĄRom├ónia├é┬╗, odat─â pus ├«n fa┼úa celor patru posibilit─â┼úi, ├«ncepe s─â se g├«ndeasc─â: poate c─â totu┼či este Ardealul... Asta se ├«nt├«mpl─â de fapt ┼či aici, cu acest Joc: c├«nd ┼úi se pune ├«ntrebarea - crezi c─â felul ├«n care arat─â ora┼čul t─âu trebuie s─â fie decis de A: un comitet sau B: de noi ├«mpreun─â, se na┼čte automat ideea "b─âi, frate, poate c─â pot s─â fac ┼či eu ceva, s─â m─â implic!├é┬╗" ├Än urma Jocului va rezulta o baz─â de date. Un portret de identitate. Bine├«n┼úeles, rezultatele str─âinilor nu vor avea aici nici o relevan┼ú─â. "De abia c├«nd vom aduce Jocul ├«n Rom├ónia, vom descoperi miza real─â. Ce vor oamenii, care e tendin┼úa. Atunci ┼či de abia atunci vom putea pune semnul de egalitate ├«ntre concept ┼či realitate. Doar ├«n ┼úar─â, ┼či doar jucat de rom├óni, po┼úi distinge trendul. Dac─â majoritatea va spune c─â vrea s─â tr─âiasc─â la vil─â - ceea ce mi se pare c─â este deja visul de baz─â al rom├ónului -, s─â aib─â o cas─â c├«t mai aproape de ora┼č, po┼úi vedea care s├«nt trendurile at├«t sociologic, c├«t ┼či arhitectural."

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.