Cum putem ajuta Moldova să se ajute pe sine

Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Republica Moldova s-a confruntat chiar de la apariţia ei cu o problemă de consolidare serioasă, creată prin apariţia teritoriului secesionist autointitulat Republica Transnistreană. Încercarea de a supune prin forţa armelor pe rebeli s-a încheiat cu victoria practică a acestora, care au creat un stat de fapt. Cînd se analizează astăzi perspectivele de reintegrare ale statului moldovenesc în vederea integrării europene, două chestiuni trebuie deosebite clar: * Problema conflictului, îngheţat într-un punct de echilibru care favorizează pe conducătorii locali transnistreni şi perspectivele unei intervenţii pentru a modifica raportul de forţe, deci a stabili un alt punct de echilibru. * Problema statalităţii, adică impactul pe care acest teritoriu dizident îl are acum şi îl va avea în viitor asupra existenţei unui stat funcţional şi capabil de eforturile integrării europene. În prima chestiune au existat unele progrese. Uniunea Europeană, după schimbarea de regim din Ucraina, a reuşit să convingă acest stat să treacă la respectarea embargoului pe frontiera cu Transnistria. Scopul acestuia este de a controla economic teritoriul disident, forţînd pe liderii de acolo să devină mai flexibili la negocieri. Embargoul este important, dar nu echivalează cu o intervenţie, de tipul celor văzute în fosta Iugoslavie. Nimeni nu va bombarda Transnistria ca să vină la masa tratativelor, iar UE şi SUA, insistent ceruţi ca mediatori de partea moldoveană, preferă să acţioneze în continuare prin intermediul OSCE, cu Rusia, Ucraina, Moldova şi Transnistria însăşi - parteneri de negocieri. În acest format numai o înţelegere oarecare cu Rusia poate duce vreodată la o schimbare radicală de regim în Transnistria, dat fiind că numai Rusia are trupe acolo şi sprijină actualmente (doar pe unele canale) regimul transnistrean. Decizia de a întări frontiera, cu toate limitele ei, este pozitivă. Pentru a avea însă rezultate, e necesar să fie implementată riguros şi să existe un interval de timp suficient ca să înfometeze economia neagră transnistreană. Ea a fost urmată de către avansarea unui plan de pace conceput de Ucraina. A ieşi cu un plan de soluţionare definitivă cînd de abia ai promis că vei aplica un embargo e nepotrivit, rolul embargoului find tocmai acela de a creşte costurile pentru partea necooperantă, ca într-un moment viitor să se ajungă la o soluţie mai echilibrată. Dacă se propune de la început o soluţie e neclar la ce mai serveşte embargoul. Pentru a înţelege mai bine problema de bază la care Moldova trebuie să răspundă, ar trebui să recapitulăm starea de fapt actuală în jurul acestei regiuni: Moldova depinde de înţelegerea dintre Rusia şi UE referitoare la acest spaţiu; negocierile actuale dintre aceşti doi actori sînt influenţate de preţul mare la combustibil şi de creşterea continuă a dependenţei UE faţă de importurile de combustibil din Rusia; negocierile dintre Moldova şi Transnistria reprezintă, de facto, reflectarea în miniatură a negocierilor dintre Rusia şi UE; Transnistria negociază de pe poziţii de superioritate cu autorităţile de la Chişinău. Ce poate face România, în acest context nu tocmai favorabil? România a progresat adoptînd conceptul de "o naţiune, două state" şi relaţiile dintre cele două state sînt în prezent bune. Asta nu înseamnă că România trebuie să aibă o atitudine complet necritică şi să sprijine automat orice cred autorităţile de la Chişinău că va aduce o rezolvare favorabilă lor, dacă asta înseamnă practic să agreăm că Moldova nu are nici o perspectivă de consolidare, dezvoltare şi integrare, pînă nu este rezolvată cu prioritate problema transnistreană . Pentru că asta a fost linia Chişinăului pînă acum. Dar acesta e un cerc vicios. Această premisă împinge la o rezolvare pe loc a conflictului. Şi cum punctul de echilibru e în favoarea Transnistriei, asemenea rezolvare ar fi proastă pentru Moldova. A cere o rezolvare azi, în plină criză a preţului petrolului, cînd poziţia Rusiei e foarte puternică, înseamnă a favoriza o formă de rezolvare care să confirme starea de fapt, adică independenţa Transnistriei. Asemenea insistenţe duc la apariţia unor iniţiative precum cea a lui Iuşcenko, foarte greu de demontat, cum a fost greu de demontat şi planul Kozak. În vizita sa la Moscova, Javier Solana a spus că s-a făcut un mare progres, ruşii sînt dispuşi să discute planul Iuşcenko . Cine urmăreşte poziţia noastră în ultimii ani vede că societatea civilă din Moldova şi aliaţii ei externi au părut că se opun rezolvării conflictului. La un moment dat, păream că ne luptăm mai mult cu OSCE, cu planul lor de federalizare, decît cu transnistreenii. La asta ajungem dacă cerem rezolvări, dar nu avem soluţii pentru a schimba echilibrul de forţe de pe teren. Avantajul iniţiativei este esenţial în medierea conflictelor. România avea timp să propună ea însăşi un proiect de lucru, eventual în mod discret, oferindu-l Directoratului de politică externă de la Comisia Europeană sau Moldovei, şi oricîte modificări ar fi suferit acesta ulterior, s-ar fi lucrat pe un text de bază românesc. Dar nici acesta nu putea fi radical diferit, din păcate. Asta înseamnă că nu se poate face nimic? SAR pune la îndoială conceptul că totul atîrnă de Transnistria. Pînă acum, în majoritatea planurilor de reglementare a conflictului din Transnistria, Chişinăul a evitat din răsputeri să discute situaţia despărţirii de Transnistria. Iar recentul plan de soluţionare a conflictului propus de preşedintele ucrainean Iuşcenko a fost destul de criticat de analiştii de la Chişinău, în special din cauza acestei posibilităţi de separare între cele două entităţi. În mare parte disputa e doar una juridică. Care separare, din moment ce ştim cu toţii că de multă vreme Chişinăul nu mai are nici un control asupra acestui teritoriu, începînd de la faptul că cetăţenii din stînga Nistrului nu participă la alegerile Parlamentului de la Chişinău şi terminînd cu faptul că republica nu colectează nici un impozit din Transnistria? Trebuie să găsim o cale alternativă. Modelul Ciprului oferă cea mai bună analogie. Există un curent minoritar care susţine viabilitatea comparaţiei cu modelul Ciprului*. Acesta nu s-a bucurat la Chişinău de o mare popularitate, existînd contraargumente din direcţia celor care susţin că situaţia geopolitică a Ciprului e foarte diferită de cea a statului moldovenesc. Totuşi, evoluţia istorică şi datele macroeconomice fac posibilă comparaţia. A durat treizeci de ani ca partea neocupată de Turcia a Ciprului să devină membră UE. Dar astăzi, partea turcească este cea care face eforturi să se reunească cu cea grecească. Pierderile economice suferite de Republica Cipru ca urmare a secesiunii erau comparabile cu cele suportate de statul moldovenesc. Rămînînd la acest capitol macroeconomic, la Chişinău se vehiculează ideea că ţara este dependentă de conductele de gaz care trec prin Transnistria şi de electricitatea de la Centrala Cuciurgani. Este oare problema atît de gravă, chiar dacă două din cele trei conducte de gaze naturale Rusia-Moldova trec prin Transnistria? Specialiştii arată că, de fapt, deconectarea raioanelor de est poate afecta parţial unele localităţi din raioanele Ştefan-Vodă şi Dubăsari. Sigur, dacă ar fi blocat gazoductul magistral, tot sudul rămîne fără gaze. Or, e greu de crezut acest lucru din partea Gazprom, din moment ce gazoductul magistral are ca scop principal exporturile în statele balcanice. Restul teritoriului are posibilităţi de a se asigura cu gaze naturale prin conductele ce nu trec prin Transnistria. Acum 13 ani, cînd separatiştii au închis robinetul conductelor de gaz de acolo, Chişinăul rămas fără gaz a construit de urgenţă o conductă în zona Rezinei, conectînd centrul Moldovei la magistrala ce traversează nordul republicii venind de la Bogorodiciani (Ucraina). Experienţa arată că se poate, dacă se vrea, evitarea dependenţei de Transnistria. Mai ales că discuţii au existat pentru necesitatea construirii unei astfel de deviaţii. Un exemplu bun în acest caz îl reprezintă proiectul gazoductului Drochia-Bălţi-Iaşi, care ar permite asigurarea unei mari părţi a Moldovei cu gaze, dar şi a majorării tranzitului de gaze naturale spre România. Moldova nu mai are datorii faţă de furnizorii ruşi din iunie 2004, iar consumul curent de gaz se achită la nivel de 100%. Însă Transnistria, dacă se cumulează dobînzile şi penalităţile de pînă acum, a ajuns la catastrofala datorie de 1 miliard de dolari. Tot la acest capitol persistă teama importantă de întrerupere a electricităţii ce vine de la Cuciurgani (aflată în Transnistria). Această frică se bazează pe faptul că centrala este vitală pentru economia ţării, ea alimentînd şi Chişinăul, unde este concentrat 60% din potenţialul economic al Moldovei. Însă criza provocată la sfîrşitul lui 2004, bazată pe eternul şantaj de la Tiraspol, a arătat că soluţii sînt. Totul se bloca pînă acum din cauza relaţiilor reci între Bucureşti şi Chişinău, dar odată cu "reorientarea" lui Voronin şi venirea lui Traian Băsescu la putere, lucrurile, şi în acest domeniu, par a lua o altă direcţie, şi România poate ajuta Transnistria. Soluţia pe termen mediu este deci autonomizarea Moldovei faţă de Transnistria, izolarea acesteia din urmă printr-un embargou susţinut şi pregătirea Moldovei pentru a deveni un stat capabil să stea pe picioarele proprii şi un candidat serios la integrare. Soluţionarea conflictului poate redeveni o prioritate după ce România devine membru UE; deocamdată, dat fiind că nici un actor internaţional nu va interveni în Transnistria ca să realizeze un echilibru mai favorabil Moldovei. Asta nu înseamnă că România nu trebuie să rămînă un actor activ în promovarea situaţiei din interiorul Transnistriei, a lipsei de democraţie şi de respect pentru drepturile omului de acolo, tot aşa cum nimeni nu împiedică societatea civilă să pregătească terenul unei eventuale revoluţii democratice în această regiune. Fără intervenţie dinafară, speranţa rămîne într-o revoluţie dinăuntru, dar nici aceasta nu e posibilă fără o lungă pregătire. _____________________ * Primul articol pe această temă a fost publicat de către Nicu Popescu, "Lecţia Cipru pentru Moldova", 10 mai 2004, Moldova Azi, www.azi.md.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ştefan Nanu, pe când îmbrăca tricoul naţionalei
Fotbalistul căruia blajinul Emeric Ienei i-a dat viața peste cap: „Meritam să fiu la Euro 2000”
Fost campion cu Rapid în 1999, fostul fundaș stânga Ștefan Nanu a cunoscut gloria în Giulești, boeria în Olanda și dezamăgirea la națională.
interul jpg
Liga Campionilor la fotba: PSG - Inter Milano, sâmbătă, ora 22.00. Italienii au decis să joace în galben. Recordul lui Mkhitaryan
Finala Ligii Campionilor la fotbal, PSG - Inter Milano, se joacă sâmbătă seară (ora 22.00), la Munchen.
Robert Kennedy Jr FOTO Profimedia
Studii inventate și citate false în raportul „Make America Healthy Again” despre sănătatea tinerilor. Cum reacționează Casa Albă
Cel puțin patru studii citate în raportul despre bolile cronice în rândul tinerilor, publicat săptămâna trecută de Departamentul Sănătății condus de Robert F. Kennedy Jr., nu există, potrivit unor declarații exclusive făcute de presupușii autori citați în documente.
Nicușor Dan FOTO Presidency.ro
Ce îi solicită lui Nicușor Dan un mic antreprenor care plătește 21.000 de euro lunar la stat: „E penibil să ceri mai mult când nu oferi aproape nimic”
Un mic antreprenor clujean, care plătește lunar circa 21.000 de euro taxe și impozite la stat, susține că, deși „nu e o sumă deloc neglijabilă” pentru o firmă mică, ar fi de acord chiar și cu o majorare a sumelor, cu câteva condiții „de bun simț”.
Satu Mare 5 jpg
Uite ce pod va fi deschis azi la Satu Mare! A fost construit peste Someș și are 400 de metri
Proiect finalizat! Cel mai spectaculos pod rutier construit în nord-vestul României va fi inaugurat la Satu Mare. Podul hobanat construit peste râul Someş are o lungime de aproape 400 de metri şi a fost terminat după patru ani de lucrări, scrie adevarul.ro.
Venus Aerospace jpg
Avionul supersonic programat să fie lansat în 2030 va transporta pasageri de la New York la Londra în mai puțin de 60 de minute
O companie americană promite să readucă zborul supersonic în atenția lumii, într-o formă fără precedent: cu o viteză de patru ori mai mare decât a sunetului și o durată de zbor între marile capitale de sub o oră.
Profesorul Dumitru Constantin Dulcan, foto Facebook jpg
Profesorul Constantin Dulcan trage un semnal de alarmă: „Așa apar tumorile”. Trei otrăvuri pe care românii le înghit zilnic
Profesorul Dumitru Constantin Dulcan, reputat neurolog și autor al unor lucrări esențiale despre legătura minte–corp, trage un semnal de alarmă cu privire la stilul de viață nesănătos pe care mulți români îl adoptă fără să conștientizeze pericolele.
şomeri olt bursă a locurilor de muncă
A crescut numărul șomerilor în România. De ce județele din sud și din Moldova au cei mai mulți oameni fără loc de muncă
Numărul șomerilor din România a crescut cu peste 9.000 conform celor mai recente statistici oficiale. Aproape 25% dintre șomerii din țară sunt în cinci județe din sudul României și Moldova: Dolj, Suceava, Teleorman, Galați și Vaslui.
Bigster Journey 001 jpg
Ce spun francezii despre noul model Dacia Bigster: „Confortabil, foarte sobru, bine echipat, foarte plăcut pentru familii”
Jurnaliștii de la revista franceză L’argus, una dintre cele mai importante publicații auto din Europa, înființată în 1927, au testat pe o distanță de 2.000 de kilometri noul model Dacia Bigster, publicând în această săptămână o amplă analiză în care au punctat plusurile și minusurile mașinii.