Cum poţi fi Moş Crăciun - interviu cu Marin FAGU

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Cum poţi fi Moş Crăciun   interviu cu Marin FAGU jpeg

Cînd aţi început să-l întrupaţi pe Moş Crăciun? De ce?

Prima şi prima oară eram în clasa a VIII-a. Am văzut într-o vitrină o mască de Moş Crăciun (foarte bine lucrată) dintr-un cauciuc subţire. Mi-a plăcut şi am cumpărat-o. La cîteva zile, preotul nostru paroh le spune părinţilor mei că vrea să ajute comunitatea şi să le facă o surpriză plăcută credincioşilor, oferindu-le mici cadouri (sub formă de pacheţele) enoriaşilor, atît mari cît şi mici. Dar nu voia să le ofere, pur şi simplu, ci chiar după slujba Naşterii Domnului, şi nu oricum. Voia să găsească pe cineva care să fie Moş Crăciun. Mama avea un costum de „Moş Gerilă“ pe undeva pus în fundul unui dulap şi i-a zis preotului că eu cumpărasem şi o mască de Moş. Aşa că, în acel an, eu am fost Moş Crăciun al parohiei de care aparţineam. Apoi, în anii următori, am păstrat aceeaşi tradiţie a bisericii, şi nu numai. Am început să fiu moşul grădiniţei la care lucra ca educatoare mama mea. La început puţin stingher, nu prea vorbeam cu copiii. Şi uşor-uşor am prins curaj, şi totul a mers de la sine.

Aveaţi în minte o anumită imagine a Moşului cînd aţi început? Care ar fi aceea?

Cînd am început să-l întrupez pe Moş Crăciun aveam imaginea pe care o întîlnim cu toţii în poveştile şi filmele de sezon, dar s-a dovedit că... nu era chiar aşa în practică. Am încercat să-mi imaginez cum e să fiu bunic, aceasta fiind mai aproape de realitate. Aşa credeam eu că trebuie să fie acest personaj, pentru că un bunic e întotdeauna blînd cu nepoţii lui, le face toate poftele şi le îndeplineşte toate dorinţele. Le dă sfaturi nepoţilor şi îi ajută cînd au nevoie.

Cum v-aţi perfecţionat de-a lungul timpului, cum v-aţi ajustat imaginea?

Cum spuneam şi la început, am pornit de la un costum de „Moş Gerilă“ şi o mască de cauciuc. Făceam acest lucru doar de dragul mamei mele şi al preotului paroh. Apoi, cînd am intrat la facultate, mi-a ieşit total din cap această experienţă, aveam alte lucruri pe care trebuia să mă concentrez. Dar, la un moment dat, o anumită firmă de evenimente m-a întrebat dacă vreau să „joc“ acest rol. Am acceptat şi, astfel, mi-am reluat un vechi obicei. Mi-am reamintit imediat ce simţeam cu cîţiva ani în urmă cînd vedeam chipurile fericite ale copiilor. Peste încă un an am trecut la nivelul următor şi mi-am făcut un costum de Moş, mi-am cumpărat peruca şi barba aferente, am căutat nişte ochelari potriviţi şi apoi am finalizat toată această „lucrare“ cu un machiaj adecvat. 

Ce aşteaptă părinţii, ce aşteaptă copiii de la Moş Crăciun?

Părinţii aşteaptă să-şi vadă copiii fericiţi, ăsta fiind cel mai mare cadou pe care şi-l pot dori. Iar copiii îşi doresc ce i-au scris Moşului; tot timpul au cele mai ciudate dorinţe. Trec pe lista Moşului lucruri pe care nu ni le putem imagina.

Ne puteţi face un istoric al cadourilor de-a lungul experienţei dvs. ca Moş?

Spiriduşii mei (părinţii) împachetează foarte bine cadourile şi de cele mai multe ori nici măcar Moşul nu reuşeşte să-şi dea seama de conţinutul lor. Dar... îmi amintesc de cîteva cadouri ieşite din comun, cum ar fi un semn de trecere de pietoni, pe care o fetiţă blondă, cîrlionţată, de 8 ani l-a primit de Crăciun (mare fericire se citea pe chipul ei). Într-un an am mers la o Casă de copii, iar Moşul a făcut posibil ca doi fraţi să se întîlnească după zece ani. A fost pentru prima oară cînd nu mi-am dorit să fiu Moş, ci un om simplu care să-i strîngă în braţe pe copii şi să-i poată ajuta cu adevărat, nu numai de Crăciun.

Şi al celor mai frecvente cerinţe ale părinţilor pentru copiii lor?

Părinţii îşi doresc acelaşi lucru de fiecare dată: ca odraslele lor să fie mai cuminţi, să mănînce tot, să nu mai facă în pampers şi să ceară la oliţă, să fie buni cu frăţiorii/surioarele lor, să pună jucăriile la locul lor după ce se plictisesc de joacă, să asculte de educatoare şi învăţătoare, să înveţe să împartă jucăriile lor cu ceilalţi copii, să nu-i lovească pe alţi copii, să iubească animalele... şi pot continua aşa la nesfîrşit.

Cum se poartă copiii cu Moş Crăciun? A evoluat cumva purtarea lor în ultimii ani? În ce fel?

Toţi copiii sînt primitori, abia aşteaptă să îl vadă pe Moşu’, chiar dacă unii dintre ei ştiu că nu este veritabilul Moş Crăciun. Cu toate astea, majoritatea copiilor se fîstîcesc în momentul în care îl văd, încep să se înroşească şi să uite pînă şi cum îi cheamă. Comportamentul copiilor nu s-a schimbat de-a lungul anilor, dimpotrivă, aceştia îşi doresc din ce în ce mai mult să simtă gustul sărbătorilor tradiţionale. Probabil din cauza tehnologiei avansate, copiii, ca şi noi, simt nevoia de tradiţie.

Ce aşteaptă ei de la Moş? Cum îl privesc?

Toţi copiii, atunci cînd îl văd, aşteaptă cadouri. Dar totodată au şi dorinţa de a-l îmbrăţişa.

Se va perima vreodată Moş Crăciun? De ce?

Nu se va perima niciodată, deoarece Moş Crăciun este un simbol al copilăriei, indiferent ce se va întîmpla. Spiritul Crăciunului nu va dispărea niciodată. 

a consemnat Iaromira POPOVICI

Marin Fagu este actor al Teatrului „Ţăndărică“ din Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.