Cum ne curăţăm universităţile

Alina MUNGIU-PIPPIDI
Publicat în Dilema Veche nr. 197 din 16 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe vremea c├«nd de-abia ajunsese pre┼čedinte ┼či nu se desp─âr┼úise cu totul de pozi┼úia de administrator universitar, Emil Constantinescu a fost ├«ntrebat la GDS de ce la Universitatea Bucure┼čti closetele s├«nt ca la Gara de Nord. ├Äntrebarea mi s-a p─ârut de atunci a se sprijini pe dou─â prezum┼úii gre┼čite. Unu, c─â un spa┼úiu intelectual e o rezerv─â natural─â care nu e contaminat─â de acelea┼či probleme cu restul mediului social ├«n care se afl─â, c─â o universitate ├«ntre gunoaie, de exemplu, poate s─â fie curat─â. Doi, c─â rectorul ┼či numai el este responsabil de starea closetelor, chiar ├«n spa┼úiul mult l─âudatei autonomii universitare c├«┼čtigate la Revolu┼úie. Dac─â universitatea noastr─â nu evolueaz─â, este tocmai din pricina unor asemenea prezum┼úii ve┼čnic autojustificatoare, ├«n care m├«ndria e la noi ┼či r─âspunderea la al┼úii. ┼×i universitatea nu evolueaz─â. Cele 12.000 de titluri de doctori acordate ├«n ultimii ani nu au mai mult─â acoperire ├«n realitate dec├«t aveau titlurile date sub comunism. F─âr─â un proiect intelectual de cur─â┼úare, prin care treptat gunoiul s─â cad─â la fund, sau m─âcar s─â fie deosebit de ce nu e gunoi, evolu┼úia universit─â┼úii nu va veni de la sine. O universitate adev─ârat─â e un spa┼úiu miraculos. Nu doar la figurat, ci la propriu. A┼č putea da multe exemple, dar m─â m─ârginesc la vulpea pe care am v─âzut-o din biroul meu de la Oxford ast─â-prim─âvar─â, care a traversat paji┼čtea Institutului de Studii Europene, pentru a urca apoi zidul de c─âr─âmid─â pe vertical─â, ca ├«n desenele animate. Nu m-ar fi mirat dac─â ar fi venit ┼či la seminar, ca un homeless de la Harvard care venea regulat, f─âc├«ndu-l pe decanul nostru s─â ├«nceap─â totdeauna cu "Onora┼úi oaspe┼úi, dragi studen┼úi, dear homeless". ├Äntr-o universitate adev─ârat─â, studen┼úii te fug─âresc ca s─â ├«┼úi b├«lb├«ie proiectele lor cu un entuziasm contaminant. Profesorii ├«┼či g─âsesc ├«ntotdeauna timp c├«nd e de explorat o inova┼úie. Administratori de profesie, c─â s├«nt numi┼úi decani sau pre┼čedin┼úi, ├«┼úi str├«ng m├«na ┼či te ├«ntreab─â dac─â ai tot ce ├«┼úi trebuie ca s─â lucrezi, pentru c─â un bun administrator de universitate este ca un produc─âtor de televiziune, e acolo ca s─â creeze condi┼úiile ├«n care se manifest─â talentul. ┼×i toate, dar toate aceste universit─â┼úi occidentale au din ce ├«n ce mai mul┼úi studen┼úi rom├óni, perfect integra┼úi, pasiona┼úi, ajun┼či acolo f─âr─â nici un fel de rela┼úii sau pile (c─â nu se ajunge acolo pe calea asta), preg─âti┼úi minunat de profesorii lor de liceu, ace┼čti oameni miraculo┼či care predau matematic─â sau biologie sau englez─â, adesea f─âr─â ca ei personal s─â fi c─âl─âtorit ├«n Europa ├«n via┼úa lor, ┼či care, din liceele lor din Oradea sau Bac─âu sau B─âl┼úi, s├«nt responsabili de o nou─â genera┼úie intelectual─â rom├óneasc─â care umple universit─â┼úile lumii ┼či devine o parte natural─â a acestui miracol. Acas─â ├«ns─â se rupe filmul, de la liceele care au supravie┼úuit tranzi┼úiei cu aceast─â calitate uman─â, care produc ├«nc─â energii ┼či ambi┼úii individuale considerabile, ajungi la universit─â┼úile rom├óne┼čti ├«n care ├«┼úi petreci jum─âtate din timp scuz├«ndu-te fa┼ú─â de studen┼úi pentru cum merg lucrurile. Cum s─â facem universit─â┼úile noastre m─âcar ├«n parte similare cu cele evocate de mine aici? De la lansarea, ├«n urm─â cu o lun─â, a ideii Coali┼úiei pentru Universit─â┼úi Curate, to┼úi cei care m─â interpeleaz─â pe tema asta ├«ncep cu "Chiar crede┼úi c─â...". Foarte semnificativ. Corup┼úia este falsificarea sistematic─â ┼či deliberat─â a modului universal de distribu┼úie a acestui bun public - educa┼úia de calitate. Ce e corup┼úia ├«n mediul universitar rom├ónesc? Nu doar profesorul care le cere studen┼úilor s─â ├«i ia un laptop (sau anvelope noi) ca s─â le pun─â note mari, nu doar studen┼úii care prefer─â s─â ├«┼či cumpere licen┼úa de pe Internet dec├«t s─â ├«┼či compun─â una, nu doar administratorul universitar care se pl├«nge de subfinan┼úare, dar ┼či-a cump─ârat din economii un jeep negru de 50.000 de euro, ci, mai degrab─â, toate acestea laolalt─â. A┼č spune a┼ča; corup┼úia este falsificarea sistematic─â ┼či deliberat─â a modului universal de distribu┼úie a acestui bun public - educa┼úia de calitate. Studen┼úii nota┼úi incorect, titlurile universitare date arbitrar, carierele profesorilor care depind de orice altceva dec├«t de valoarea cercet─ârii lor, toate acestea s├«nt forme de corup┼úie. ┼×i de aceea vorbim deocamdat─â ├«n Rom├ónia de corup┼úie sistemic─â, creat─â de e┼čecul politicilor de educa┼úie cel pu┼úin la fel de mult ca de comportamentele individuale imorale. Ce putem face? Prima cale ar fi, evident, reforma. Dar v─âz├«nd ce s-a ├«nt├«mplat p├«n─â acum, nu s├«nt optimist─â c─â reforma va elimina corup┼úia, pentru c─â se va face cu obi┼čnuita nepricepere ┼či urecheal─â, la marea copiere a unor modele occidentale prost digerate ┼či minima ├«n┼úelegere a realit─â┼úii sociale rom├óne┼čti, ├«n plus bine controlat─â de grupuri de stakeholders, al c─âror unic interes este s─â ├«mpiedice formarea unei pie┼úe. Ce s-a ├«nt├«mplat ├«n ultimul an e relevant. ┼×i ministerul, ┼či comisia preziden┼úial─â se ├«ntrec ├«n proiecte de legi comprehensive, care se vor bloca sau ├«ncurca unele pe altele, c├«nd ceea ce ar fi trebuit stabilit printr-un pact na┼úional erau doar c├«teva obiective-┼úint─â, detaliile fiind treaba exper┼úilor. Danemarca ┼či-a agregat universit─â┼úile, f─âc├«ndu-le mai pu┼úine, vrem s─â facem la fel? Evaluarea cercet─ârii din bani publici ├«n unele ┼ú─âri scandinave, ca ┼či a universit─â┼úilor ├«n Germania, a ajuns s─â fie ├«ncredin┼úat─â unor referen┼úi din afara spa┼úiului na┼úional; putem ┼či noi? ┼×i, ├«n general, p├«n─â s─â ad─âug─âm legi noi, nu putem oare doar t─âia din cele vechi, ca s─â facem mai transparent sistemul? Exist─â instrumente universale care pot reduce arbitrarul ┼či corup┼úia, noi ├«ns─â nu le practic─âm, de┼či avem o mie de reguli formale, care nu servesc ├«ns─â dec├«t la mai mult─â corup┼úie, la mai mult arbitrar. Senatul Berlinului, c├«nd mi-a conferit titlul de profesor acordat de universitatea german─â la care predau nici nu mi-a cerut diploma, a fost destul s─â ├«mi verifice lucr─ârile ├«n Social Science Citation Index. Mai toate evalu─ârile pot fi f─âcute cu asemenea instrumente ┼či verificate de orice student din computerul lui. Ce ne opre┼čte ├«n Rom├ónia - altceva dec├«t existen┼úa unei industrii profitabile ┼či vicioase de titluri care ar disp─ârea dac─â sistemul ar deveni transparent? ┼×i academic, ┼či financiar, studen┼úii mi-au explicat c─â e mai rentabil pentru ei s─â mearg─â la Bremen dec├«t la Universitatea de Vest. Acolo unde de sus ├«n jos nu merge, r─âm├«ne s─â ├«ncerc─âm de jos ├«n sus. Programul g├«ndit de mine se bazeaz─â pe prezen┼úa ┼či ├«n corpul studen┼úesc, ┼či ├«n cel profesoral, ┼či ├«ntre unit─â┼úile de educa┼úie superioar─â, a unor elemente de calitate, chiar dac─â minoritare, care vor s─â se diferen┼úieze pozitiv. Din 2007, universit─â┼úile noastre au intrat, ├«n competi┼úia pentru studen┼úi, cu cele europene. Orice elev bun de liceu are azi de ales ├«ntre a veni la UBB sau a merge la Bremen International. ┼×i judec├«nd dup─â faptul c─â am v─âzut o sut─â de rom├óni la Bremen recent, ├«mi e clar care e tendin┼úa. Num─ârul foarte mare de undergraduates rom├óni, care ajung s─â fie grupul na┼úional cel mai mare ├«n unele universit─â┼úi din Vest, este un indicator de e┼čec al ofertei noastre educa┼úionale interne. ┼×i academic, ┼či financiar, studen┼úii mi-au explicat c─â e mai rentabil pentru ei s─â mearg─â la Bremen dec├«t la Universitatea de Vest. ┼×i, evident, ace┼čti studen┼úi care studiaz─â ├«n englez─â s├«nt cei mai buni, cei pe care ne dorim s─â-i p─âstr─âm, nu s─â-i pierdem. Sugestia mea este urm─âtoarea: S─â-i organiz─âm pe cei care au de pierdut din pricina corup┼úiei universitare ├«ntr-o form─â ├«n care s─â se poat─â monitoriza ┼či comunica regulat situa┼úia, public├«nd de exemplu un top al integrit─â┼úii universitare, prin care studen┼úii s─â fie anual informa┼úi despre integritatea universit─â┼úilor, care este de altfel direct corelat─â cu calitatea lor. E normal s─â avem ┼či intern o diferen┼úiere, nu doar ├«ntre pia┼úa intern─â ┼či cea extern─â. Monitorizarea ar cuprinde c├«teva domenii esen┼úiale, corectitudine administrativ─â ┼či financiar─â, corectitudinea evalu─ârilor, managerizarea carierelor didactice, transparen┼úa ┼či democra┼úia procesului general de guvernan┼ú─â. Nu e a┼ča abstract cum sun─â. Imagina┼úi-v─â o echip─â de evaluatori cu un chestionar, care-i viziteaz─â nu doar pe ┼čefii universit─â┼úii, dar ┼či sindicatul - organiza┼úia studen┼úeasc─â - prime┼čte pl├«ngeri ┼či se vede, la cerere, cu grupuri care au ceva de spus. Din toate aceste informa┼úii ei completeaz─â un chestionar, din care citez doar c├«teva exemple de ├«ntreb─âri: Regulamentul se aplic─â egal ┼či nediscriminatoriu tuturor studen┼úilor ┼či personalului angajat ├«n aceast─â facultate? Exist─â semnal─âri regulate de cazuri de cadouri date administra┼úiei universitare pentru rezolvarea unor probleme, cum ar fi ob┼úinerea unei burse, a unui act etc.? Personalul de conducere se rote┼čte regulat sau acelea┼či persoane ocup─â mereu func┼úiile-cheie? Normarea cadrelor didactice se realizeaz─â echitabil sau administra┼úia ├«┼či atribuie norme suplimentare pentru a-┼či m─âri veniturile? Exist─â o rela┼úie normal─â ├«ntre num─ârul de lucr─âri publicate ┼či pozi┼úia universitar─â (profesorii s├«nt cei care au cele mai multe lucr─âri interna┼úionale)? Reflect─â notele ├«n general preg─âtirea studen┼úilor? Exist─â semnal─âri regulate de incorectitudine la admitere/licen┼ú─â? Exist─â posturi din strategia universit─â┼úii care s├«nt anun┼úate f─âr─â a se ┼čti ocupantul dinainte? Exist─â persoane legate prin rudenii sau cumetrii care ocup─â pozi┼úii-cheie? Bugetul de cheltuieli este transparent, discutat ├«n Consiliu ┼či accesibil oricui cere documentele? ├Än ce m─âsur─â problemele semnalate la ultimul audit au fost urm─ârite ┼či eliminate sistematic de administra┼úie? Singura trecere a timpului care aduce evolu┼úie e cea ├«n care oamenii fac ceva, nu doar se v─âic─âresc de starea closetelor, f─âr─â s─â pun─â m├«na pe o m─âtur─â. Aceste elemente calitative vor crea c├«teva note, la corectitudine administrativ─â, financiar─â, proces-evaluare etc., care, la r├«ndul lor, vor fi agregate ├«ntr-un scor. Scorul, dar ┼či un mic raport calitativ vor constitui baza topului ├«n care va intra fiecare universitate. Felul ├«n care vom primi aceste informa┼úii ┼či gradul de responsivitate ┼či transparen┼ú─â al administra┼úiei, c├«nd le vom cere, vor intra ┼či ele ├«n evaluare. Din acest motiv, administra┼úiile care nu coopereaz─â vor fi de la ├«nceput devaluate. Inten┼úia mea originar─â era ca aceste echipe s─â fie chiar bazate pe nuclee interne de monitorizare. Observa┼úiile pe care le-am primit de la lansare ├«ncoace m-au convins ├«ns─â c─â ar fi imposibil de operat ├«n acest fel. Nu numai c─â exist─â intimidare ┼či represiune serioas─â, cum s-a v─âzut la Timi┼čoara, dar exist─â ┼či riscul s─â devenim ostaticii unor lupte universitare f─âr─â leg─âtur─â cu integritatea. Din acest motiv, evaluarea va fi extern─â, iar toate sursele interne, ┼či administratorii, ┼či opozan┼úii lor, vor fi ├«n mod egal consulta┼úi. Iar echipele de evaluare, la care a┼čtept voluntari, mai ales de la repatria┼úi sau graduate students din afara Rom├óniei care vin ├«n vacan┼úe acas─â ┼či vor s─â fac─â ┼či altceva dec├«t s─â ├«mi dea mie sfaturi prin e-mail, vor fi formate din oameni neutri, f─âr─â conflicte de interese pe regiunea respectiv─â. Rog pe toat─â lumea interesat─â s─â urm─âreasc─â pe

unde vor fi publicate propuneri de colaborare pentru evaluatori, pentru monitori etc. ┼×i cine are denun┼úuri de f─âcut, tot acolo s─â le fac─â, c─â nu mai ├«ncap ├«n inbox-ul meu, ┼či ca atare nu le mai citesc. Universit─â┼úile de calitate mai bun─â ├«ncearc─â deja s─â se diferen┼úieze de practici precum cele de la Timi┼čoara. Mai mul┼úi decani mi-au scris ca s─â intre primii ├«n sistemul de evaluare, la fel ┼či rectorul Universit─â┼úii Bucure┼čti. S├«nt convins─â c─â s├«ntem la ├«nceputul unui proces de evolu┼úie ├«n care ne g─âsim cu to┼úii parteneri. Va dura, dar v─âz├«nd multe tranzi┼úii de aproape ├«n ultimii ani, m-am convins c─â singura trecere a timpului care aduce evolu┼úie e cea ├«n care oamenii fac ceva, nu doar se v─âic─âresc de starea closetelor, f─âr─â s─â pun─â m├«na pe o m─âtur─â.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.