Cum îi apropiem pe copii de trecut?

Gabriela OBODARIU
Publicat în Dilema Veche nr. 974 din 8 decembrie – 14 decembrie 2022
image

Să predai istorie înseamnă să răspunzi zi de zi la întrebarea „Cum îi apropiem pe copii de trecut?”, pentru că, nu-i așa, trecutul e obiectul de studiu al istoriei. Dar, oricît de ciudat ar părea, a preda istoria înseamnă, cred eu, a preda de fapt despre prezent, ba chiar despre viitor. Și făcîndu-i pe elevi să înțeleagă asta, mă străduiesc să îi apropii de trecut.

La începutul activității mele didactice, credeam că a preda trecutul înseamnă a te apleca doar asupra detaliilor. A le transmite copiilor cît mai multe despre trecut. Tot ce știam, dacă era posibil. Mi-era teamă să nu scap ceva din vedere, să nu sar vreo informație, de parcă în cantitate stătea înțelegerea. Șirul lung de date pe care, inevitabil, îl aduceam în fața elevilor mei îi făcea mai degrabă să se îndepărteze de trecut decît să se aplece asupra  lui. 

Așa că prima mea lecție pentru mine, ca profesor, pe care elevii mei mi-au dat-o a fost: pentru a nu-i îndepărta pe elevi de trecut, fă-l accesibil. Și de atunci mă străduiesc să fac asta. Dar e suficient să dai mai puține detalii și gata? Lecțiile pe care elevii mei mi le-au tot predat de cînd sînt profesoară mi-au arătat că nu. A trebuit să învăț la fiecare oră de curs cum să fac trecutul relevant pentru ei. Așa că le-am arătat că a privi în trecut înseamnă, de fapt, a analiza prezentul și a-l înțelege mai bine. 

Mai întîi pentru că trecutul ne oferă prilejul să analizăm, detașat, fapte. Fie că sînt războaie, conflicte interne, crize politice, economice sau revoluții, reforme sau invenții care au schimbat omenirea. Prilej pentru a înțelege același gen de fapte din prezent. Trecutul e laboratorul în care intrăm și analizăm secțiuni din ceea ce a fost. Le demontăm una cîte una și le reconstruim apoi, imaginar. Și cum faptele cu care sîntem contemporani nu putem să le deconstruim la fel de bine încă, neavînd detașarea necesară, analiza trecutului ne poate fi de ajutor în a înțelege mai bine ceea ce trăim.

Mai apoi, trecutul ne învață despre prezent pentru că a preda despre trecut, la istorie,  înseamnă a analiza surse diferite, a privi din unghiuri diferite realitatea, a asculta opinii și a învăța elevii să și le formuleze pe ale lor. Analizăm propaganda din primul și din al doilea război mondial sau din perioada comunistă? Îi învățăm să analizeze mesaje prezente, să fie atenți la sursele acestora și la scopul lor și astfel îi învățăm să se protejeze de dezinformarea și manipularea din lumea în care ei trăiesc. Îi învățăm despre regimurile totalitare și democrație? Despre drepturile omului și curajul celor ce au luptat pentru ele în regimuri de teroare? Despre participare și efectele lipsei de implicare civică? Le arătăm astfel în ce fel de lume ar putea să trăiască și care e rolul lor de cetățeni. 

Dar nici a le oferi ca motivație înțelegerea prezentului nu cred că e suficient pentru relevanța învățării despre trecut. E nevoie, cred eu, să le ofer, prin ceea ce fac la istorie, competențe pentru viitor. Așa că dezvoltarea gîndirii critice, competențele de comunicare, privirea informațiilor cu un pic de scepticism și, prin urmare, analiza lor permanentă, căutarea cauzelor și efectelor cînd te raportezi la diverse evenimente sînt tot atîtea competențe pe care elevii le pot căpăta din studierea trecutului. Dar, pe lîngă toate acestea, aplecarea asupra trecutului ar trebui să însemne și cultivarea unui set de valori: toleranță, respectarea drepturilor omului, prețuirea democrației și libertății.  

Dar nici asta nu e suficient. Pentru că, dincolo de a face trecutul accesibil și relevant pentru elevi, mai trebuie să îl faci și inteligibil. Să le vorbești elevilor pe limba lor. Și nu e deloc ușor, pentru că sîntem generații diferite, cu tot ce înseamnă asta.

Cînd am devenit profesoară, în 1991, foloseam tabla și creta, scriam planurile de lecție pe caiete și dictam elevilor mei subiectele de lucrare și teză. Au apărut computerul și Internetul, laptop-ul, tableta, smartphone-ul și tot felul de soft-uri și n-am putut să fac abstracție de ele nici în predare. Pentru că a nu ține pasul cu evoluția tehnologică înseamnă a nu mai putea vorbi limba elevilor tăi. Și nefăcînd-o, nu poți face trecutul inteligibil.

E drept că m-au ajutat și cursurile și proiectele de tot felul în care am intrat pentru a ține pasul cu elevii mei sau pentru a le aduce, prin istorie, competențele necesare. Educația media făcută la Centrul pentru Jurnalism Independent sau  „Școala democrației” la Expert Forum sînt doar două exemple de proiecte care m-au ajutat să păstrez trecutul inteligibil, accesibil și relevant pentru elevii mei. 

Da, trecutul e important și istoria e utilă în formarea elevilor, iar ei sînt primii care trebuie să înțeleagă asta. Iar noi, profesorii, trebuie să fim mereu pregătiți să îi ajutăm să înțeleagă. Și deci să învățăm tot timpul cum să o facem. Pentru că fiecare generație e diferită de cea care vine și fiecare clasă la care predai e altfel, iar fiecare elev e unic. Nu știu dacă reușesc mereu să fac ceea ce îmi propun, dar știu, cu certitudine, că mă străduiesc. Pentru că a educa înseamnă a construi viitorul. 

Gabriela Obodariu este profesoară de istorie la Colegiul Național „Al. I. Cuza” din Focșani.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Greenpeace FOTO Shutterstock
Greenpeace, obligată să plătească daune de 660 milioane de dolari pentru proteste
Greenpeace a fost obligată să plătească daune de 660 milioane de dolari pentru proteste la conducte de petrol din SUA, a anunțat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, adăugând că și în România ONG-ul a încercat să blocheze proiecte energetice.
 Alin Borcan cu arma în mână FOTO Captură video
TikToker-ul care a ieșit dezbrăcat în fața casei, amendat cu 5.000 lei. Arma de tip airsoft i-a fost confiscată
Locuința influencerului Alin Borcan a fost percheziționată joi dimineață, fiind suspectat de coruperea alegătorilor în campania lui Călin Georgescu.
Dennis Man (Sportpictures) jpg
FBI
Agent FBI, critic al administrației Trump, arestat pentru dezvăluirea de documente confidențiale
Un agent FBI care a criticat instituția pentru favoritism politic în timpul administrației Trump a fost arestat recent pe un aeroport din New York și acuzat de divulgarea ilegală a unor documente confidențiale.
Mircea Lucescu. Foto Sportpictures
Mircea Lucescu nu suportă să-i fie contestată selecția. Selecționerului i-a sărit muștarul când a fost întrebat de Louis Munteanu
Selecția lui Mircea Lucescu pentru debutul preliminariilor, mâine, cu Bosnia (ora 21.45), a fost contestată de mai mulți oameni din fotbal.
Trageri cu rachete efectuate de armatele franceză și română și prezentare de tehnică militară în timpul exercițiului EAGLE ROYAL 23 în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană General de brigadă Ion Bungescu, Capu Midia, Constanța. FO
Decizie CSAT: Ministerul Apărării ar urma să preia trei companii din industria de apărare
Potrivit unor surse guvernamentale, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de săptămâna viitoare, un subiect va privi și transferul a trei companii din industria de apărare de la Ministerul Economiei la MApN.
Bombardamente in Fasia Gaza FOTO Profimedia (4) jpg
Human Rights Watch acuză Israelul de „crime de război” în spitalele din Gaza
Forțele israeliene au provocat moarte și suferință „inutilă” pacienților palestinieni prin atacuri asupra spitalelor din Fâșia Gaza, acuza Organizația neguvernamentală Human Rights Watch (HRW), care consideră aceste acțiuni „crime de război”.
Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza, autor Carol Popp de Szathmari (©  Muzeul Național de Istorie a României)
205 ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii
Născut la Bârlad, la 20 martie 1820, Alexandru Ioan Cuza a urmat pensionul Cuenin din Iași, apoi a fost trimis la studii în Franța (1831-1835), luându-și bacalaureatul în litere. A studiat apoi dreptul, dar fără a obține vreo diplomă.
Albena-Bulgaria, raiul familiilor cu copii Foto Iri Travel
Destinația de vis aflată chiar lângă România. Este alegerea perfectă pentru vacanță în această vară
Deja am intrat în a doua jumătate a lunii martie, iar mulți români deja încep să se gândească la vacanța de vară. Din fericire, există o destinație perfectă chiar lângă țara noastră, care ne oferă experiențe de vis la un preț foarte ieftin!