Cum este viaţa vîrstnicilor români

Ana B─éLA┼×A
Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Preocup─ârile autorit─â┼úilor privind fenomenul ├«mb─âtr├«nirii ┼či cercetarea lui ┼čtiin┼úific─â s├«nt focalizate ├«ndeosebi pe costurile pentru societate. Problematica pensiilor ┼či starea de dependen┼ú─â a v├«rstnicilor s├«nt temele cel mai frecvent abordate ├«n acest context. Rareori, la nivel administrativ, s├«nt solicitate teme precum calitatea vie┼úii v├«rstnicilor, integrarea sau excluderea lor social─â, nevoile, modul de via┼ú─â ┼či s─ân─âtatea persoanelor v├«rstnice, viziunile lor asupra lumii, valorile pe care le ├«mp─ârt─â┼česc, participarea la via┼úa social─â. ├Än cele ce urmeaz─â vom prezenta succint c├«teva aspecte care privesc "starea" acestui segment de popula┼úie, legate de condi┼úiile de via┼ú─â ┼či calitatea vie┼úii. Ne vom referi la standardul de via┼ú─â (venituri, cheltuieli de consum, locuin┼ú─â), starea de s─ân─âtate ┼či via┼úa rela┼úional─â. Datele de cercetare (sursa: Institutul de Cercetare a Calit─â┼úii Vie┼úii, Institutul Na┼úional de Statistic─â) atest─â c─â unele reprezint─â zone critice, iar altele " puncte de sprijin ale vie┼úii v├«rstnicilor. Standardul de via┼ú─â. Datele obiective ┼či propriile evalu─âri contureaz─â un tablou mai degrab─â ├«ntunecat al vie┼úii v├«rstnicilor rom├óni. Iat─â c├«teva caracteristici: Veniturile gospod─âriilor de pensionari se afl─â sub nivelul veniturilor tuturor celorlalte tipuri de gospod─ârii, cu excep┼úia celor de ┼čomeri. Mai mult de jum─âtate din persoanele v├«rstnice caracterizeaz─â situa┼úia veniturilor familiilor lor ca fiind nesatisf─âc─âtoare. Doar 10% o caracterizeaz─â ca fiind bun─â ┼či foarte bun─â. Veniturile familiei nu ajung nici pentru strictul necesar pentru 41% din responden┼úi sau ajung numai pentru strictul necesar (39%). ├Än acord cu datele obiective ┼či propriile evalu─âri, v├«rstnicii se plaseaz─â pe panta negativ─â a scalei s─âraci-boga┼úi, ├«n propor┼úie de 90%. Cheltuielile de consum (conform datelor Institutului Na┼úional de Statistic─â, 2006). Structura cheltuielilor de consum ┼či ponderea lor indic─â faptul c─â pensionarii (majoritatea v├«rstnicilor) au un consum caracteristic st─ârii de s─âr─âcie. Consumul alimentar reprezint─â peste 56%, cheltuiesc sub medie pentru ├«mbr─âc─âminte ┼či ├«nc─âl┼ú─âminte, transport, comunica┼úii, recreere, cultur─â. Sub 6% din gospod─âriile de pensionari reu┼česc s─â se ├«ncadreze ├«n limita bugetului disponibil ┼či s─â fac─â economii. Persoanele v├«rstnice declarau (sursa: Sondaj Metro Media, 2003) c─â nu-┼či pot permite s─â cumpere: hainele necesare iarna (45%); haine noi (77%); medicamentele necesare (55%). Majoritatea nu-┼či pot permite: ├«nlocuirea mobilei uzate (87%); petrecerea unei vacan┼úe ├«n afara localit─â┼úii (84%); invitarea unor prieteni la mas─â, cel pu┼úin o dat─â pe lun─â (71%); s─â aib─â zilnic un ziar (58%). Cercet─ârile atest─â c─â via┼úa v├«rstnicilor a curs ┼či curge spre r─âu. Situa┼úia lor se ├«nr─âut─â┼úe┼čte cu fiecare an, iar pentru viitor nu sper─â la schimb─âri importante. ├Äntr-un contrast frapant apare nivelul de via┼ú─â al v├«rstnicilor europeni. Dup─â declara┼úiile acestora ("Les europ├ęens et la qualit├ę de vie", Rapport, INRA, 2000) unul din cinci v├«rstnici europeni estima c─â tr─âie┼čte mai degrab─â confortabil; 28% aveau unele greut─â┼úi, unul din doi declara c─â tr─âie┼čte mediu; 7 din 10 v├«rstnici europeni declarau, ├«n 2000, c─â se simt la ad─âpost din punct de vedere financiar. De┼úinerea unei locuin┼úe ┼či confortul acesteia reprezint─â un element important al condi┼úiilor de via┼ú─â. Locuin┼úele v├«rstnicilor s├«nt vechi ┼či utilate sub nivel mediu. Confortul precar este ├«n parte compensat de faptul c─â 95% de┼úin locuin┼úa ├«n proprietate. Locuin┼úa este deci o important─â component─â de suport, chiar dac─â aceasta este construit─â din materiale inferioare, este veche ┼či foarte slab utilat─â. ├Än 2006, 60% din v├«rstnicii rom├óni ├«┼či caracterizau locuin┼úa ca fiind bun─â ┼či foarte bun─â (├«n condi┼úiile ├«n care 50% nu aveau instala┼úie de ap─â cald─â, 43% nu aveau canalizare, 50% nu aveau grup sanitar ├«n interiorul locuin┼úei). ├Än ceea ce ├«i prive┼čte pe v├«rstnicii europeni, r─âspunsurile pozitive privind satisfac┼úia fa┼ú─â de locuin┼úa lor se etaleaz─â ├«ntre 96% pentru Danemarca ┼či 83% pentru Portugalia ("Les europ├ęens et la qualit├ę de vie", Rapport, INRA, 2000). S─ân─âtatea. Starea de s─ân─âtate a v├«rstnicilor rom├óni este unul dintre punctele critice cele mai grave ale calit─â┼úii vie┼úii lor. ├Än 2006, doar 13% din v├«rstnici declarau c─â au o stare de s─ân─âtate bun─â sau foarte bun─â. Un procent de 56% ├«┼či caracterizau s─ân─âtatea ca fiind sub nivelul satisf─âc─âtor. Evaluarea propriei s─ân─ât─â┼úi descrie o situa┼úie grav─â, constant─â ├«n timp (1992-2006, ├«n m─âsur─âtorile ICCV). Conform declara┼úiilor, nimic nu s-a schimbat ├«n bine ├«n starea de s─ân─âtate a rom├ónilor din ultimii ani. ├Än raport cu celelalte categorii de v├«rst─â ┼či cu v├«rstnicii europeni, s─ân─âtatea v├«rstnicilor rom├óni este mult mai precar─â, fapt confirmat de datele obiective privind cheltuielile pentru s─ân─âtate ┼či al┼úi indicatori de s─ân─âtate a popula┼úiei (speran┼úa de via┼ú─â, morbiditatea " raportul dintre num─ârul bolnavilor ┼či popula┼úia dintr-un anumit loc ├«ntr-o anumit─â perioad─â de timp " mortalitatea). Al─âturi de s─ân─âtatea fizic─â ┼či mental─â, s─ân─âtatea social─â este un element esen┼úial al defini┼úiei s─ân─ât─â┼úii, utilizat─â de OMS. Ea se refer─â, ├«n principiu, la num─ârul ┼či calitatea rela┼úiilor sociale. V├«rstnicii rom├óni au prieteni ├«n afara familiei, au ├«ncredere ├«n vecini, se simt bine ├«n vecin─âtate ┼či ├«n comunitatea local─â. Prin compara┼úie, societatea ├«n general este departe, nesigur─â sau ostil─â: guvernele nu le-au ├«mbun─ât─â┼úit situa┼úia, preocup─ârile pentru oamenii afla┼úi ├«n nevoie s├«nt considerate slabe. Mai multe studii occidentale, realizate dup─â ├«nt├«mpl─ârile legate de canicula din Chicago ├«n 1995 ┼či Paris ├«n 2003, c├«nd sute ┼či mii de b─âtr├«ni au murit din cauza izol─ârii sociale ┼či a lipsei oric─ârui ajutor, demonstreaz─â c─â exist─â o leg─âtur─â puternic─â ├«ntre re┼úeaua social─â ┼či starea de s─ân─âtate. Persoanele care beneficiaz─â de un bun anturaj familial, amical sau de vecin─âtate declar─â mai frecvent c─â au o s─ân─âtate bun─â dec├«t cei care au pu┼úine contacte familiale sau amicale. Rela┼úia este ┼či mai evident─â c├«nd este vorba de evenimente extreme, cum este canicula ├«n mediul urban. Via┼úa de familie este, la r├«ndul ei, o component─â esen┼úial─â a calit─â┼úii vie┼úii ┼či se dovede┼čte a fi un suport important ┼či o surs─â de satisfac┼úie pentru v├«rstnici. Rela┼úiile de familie s├«nt predominant bune ┼či foarte bune (75%). Un procent de 68% declar─â c─â s├«nt mul┼úumi┼úi sau foarte mul┼úumi┼úi de via┼úa lor de familie. Dincolo de suportul afectiv ┼či moral pe care ┼či v├«rstnicii, la r├«ndul lor, ├«l ofer─â, rela┼úiile bune ├«n familie s├«nt ┼či o premis─â pentru acordarea, la nevoie, a sprijinului ┼či ├«ngrijirilor necesare. Membrii familiei s├«nt, de departe, furnizorii cei mai importan┼úi de ├«ngrijiri pentru v├«rstnici. Familia se constituie ├«n mediul principal de referin┼ú─â ┼či este suportul cel mai sigur, social ┼či afectiv. Peste 90% din v├«rstnici au ├«ncredere ├«n familia lor ┼či declar─â c─â aceasta este foarte important─â ├«n via┼úa lor. Importan┼úa familiei pentru v├«rstnici este cu at├«t mai relevant─â cu c├«t aceasta a suferit o serie de transform─âri, similare cu cele privind familia din societ─â┼úile occidentale: rela┼úiile ├«ntre genera┼úiile unei familii s├«nt mai pu┼úin statuate, mult mai elective, ierarhia v├«rstelor ├«┼či pierde din importan┼ú─â, are loc o mai mare autonomie, se impun tot mai mult normele de separare reziden┼úial─â ┼či de independen┼ú─â financiar─â. Leg─âturile verticale (├«ntre genera┼úii diferite) presupun o mai mare complexitate: ├«ntre persoane din genera┼úii diferite, comunicarea este mai dificil─â, nevoile nu s├«nt acelea┼či, valorile ┼či mentalit─â┼úile s├«nt diferite, chiar limbajul este diferit. Datele de cercetare atest─â deci c─â pu┼úine componente ale vie┼úii v├«rstnicilor rom├óni s├«nt puncte de sprijin, ┼či mai multe s├«nt zone critice. V├«rstnicii europeni, cu toate nemul┼úumirile lor, au, prin compara┼úie, o via┼ú─â la care rom├ónii pot doar aspira.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.