Cum este viaţa vîrstnicilor români

Ana BĂLAŞA
Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Preocupările autorităţilor privind fenomenul îmbătrînirii şi cercetarea lui ştiinţifică sînt focalizate îndeosebi pe costurile pentru societate. Problematica pensiilor şi starea de dependenţă a vîrstnicilor sînt temele cel mai frecvent abordate în acest context. Rareori, la nivel administrativ, sînt solicitate teme precum calitatea vieţii vîrstnicilor, integrarea sau excluderea lor socială, nevoile, modul de viaţă şi sănătatea persoanelor vîrstnice, viziunile lor asupra lumii, valorile pe care le împărtăşesc, participarea la viaţa socială. În cele ce urmează vom prezenta succint cîteva aspecte care privesc "starea" acestui segment de populaţie, legate de condiţiile de viaţă şi calitatea vieţii. Ne vom referi la standardul de viaţă (venituri, cheltuieli de consum, locuinţă), starea de sănătate şi viaţa relaţională. Datele de cercetare (sursa: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Institutul Naţional de Statistică) atestă că unele reprezintă zone critice, iar altele " puncte de sprijin ale vieţii vîrstnicilor. Standardul de viaţă. Datele obiective şi propriile evaluări conturează un tablou mai degrabă întunecat al vieţii vîrstnicilor români. Iată cîteva caracteristici: Veniturile gospodăriilor de pensionari se află sub nivelul veniturilor tuturor celorlalte tipuri de gospodării, cu excepţia celor de şomeri. Mai mult de jumătate din persoanele vîrstnice caracterizează situaţia veniturilor familiilor lor ca fiind nesatisfăcătoare. Doar 10% o caracterizează ca fiind bună şi foarte bună. Veniturile familiei nu ajung nici pentru strictul necesar pentru 41% din respondenţi sau ajung numai pentru strictul necesar (39%). În acord cu datele obiective şi propriile evaluări, vîrstnicii se plasează pe panta negativă a scalei săraci-bogaţi, în proporţie de 90%. Cheltuielile de consum (conform datelor Institutului Naţional de Statistică, 2006). Structura cheltuielilor de consum şi ponderea lor indică faptul că pensionarii (majoritatea vîrstnicilor) au un consum caracteristic stării de sărăcie. Consumul alimentar reprezintă peste 56%, cheltuiesc sub medie pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, transport, comunicaţii, recreere, cultură. Sub 6% din gospodăriile de pensionari reuşesc să se încadreze în limita bugetului disponibil şi să facă economii. Persoanele vîrstnice declarau (sursa: Sondaj Metro Media, 2003) că nu-şi pot permite să cumpere: hainele necesare iarna (45%); haine noi (77%); medicamentele necesare (55%). Majoritatea nu-şi pot permite: înlocuirea mobilei uzate (87%); petrecerea unei vacanţe în afara localităţii (84%); invitarea unor prieteni la masă, cel puţin o dată pe lună (71%); să aibă zilnic un ziar (58%). Cercetările atestă că viaţa vîrstnicilor a curs şi curge spre rău. Situaţia lor se înrăutăţeşte cu fiecare an, iar pentru viitor nu speră la schimbări importante. Într-un contrast frapant apare nivelul de viaţă al vîrstnicilor europeni. După declaraţiile acestora ("Les européens et la qualité de vie", Rapport, INRA, 2000) unul din cinci vîrstnici europeni estima că trăieşte mai degrabă confortabil; 28% aveau unele greutăţi, unul din doi declara că trăieşte mediu; 7 din 10 vîrstnici europeni declarau, în 2000, că se simt la adăpost din punct de vedere financiar. Deţinerea unei locuinţe şi confortul acesteia reprezintă un element important al condiţiilor de viaţă. Locuinţele vîrstnicilor sînt vechi şi utilate sub nivel mediu. Confortul precar este în parte compensat de faptul că 95% deţin locuinţa în proprietate. Locuinţa este deci o importantă componentă de suport, chiar dacă aceasta este construită din materiale inferioare, este veche şi foarte slab utilată. În 2006, 60% din vîrstnicii români îşi caracterizau locuinţa ca fiind bună şi foarte bună (în condiţiile în care 50% nu aveau instalaţie de apă caldă, 43% nu aveau canalizare, 50% nu aveau grup sanitar în interiorul locuinţei). În ceea ce îi priveşte pe vîrstnicii europeni, răspunsurile pozitive privind satisfacţia faţă de locuinţa lor se etalează între 96% pentru Danemarca şi 83% pentru Portugalia ("Les européens et la qualité de vie", Rapport, INRA, 2000). Sănătatea. Starea de sănătate a vîrstnicilor români este unul dintre punctele critice cele mai grave ale calităţii vieţii lor. În 2006, doar 13% din vîrstnici declarau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Un procent de 56% îşi caracterizau sănătatea ca fiind sub nivelul satisfăcător. Evaluarea propriei sănătăţi descrie o situaţie gravă, constantă în timp (1992-2006, în măsurătorile ICCV). Conform declaraţiilor, nimic nu s-a schimbat în bine în starea de sănătate a românilor din ultimii ani. În raport cu celelalte categorii de vîrstă şi cu vîrstnicii europeni, sănătatea vîrstnicilor români este mult mai precară, fapt confirmat de datele obiective privind cheltuielile pentru sănătate şi alţi indicatori de sănătate a populaţiei (speranţa de viaţă, morbiditatea " raportul dintre numărul bolnavilor şi populaţia dintr-un anumit loc într-o anumită perioadă de timp " mortalitatea). Alături de sănătatea fizică şi mentală, sănătatea socială este un element esenţial al definiţiei sănătăţii, utilizată de OMS. Ea se referă, în principiu, la numărul şi calitatea relaţiilor sociale. Vîrstnicii români au prieteni în afara familiei, au încredere în vecini, se simt bine în vecinătate şi în comunitatea locală. Prin comparaţie, societatea în general este departe, nesigură sau ostilă: guvernele nu le-au îmbunătăţit situaţia, preocupările pentru oamenii aflaţi în nevoie sînt considerate slabe. Mai multe studii occidentale, realizate după întîmplările legate de canicula din Chicago în 1995 şi Paris în 2003, cînd sute şi mii de bătrîni au murit din cauza izolării sociale şi a lipsei oricărui ajutor, demonstrează că există o legătură puternică între reţeaua socială şi starea de sănătate. Persoanele care beneficiază de un bun anturaj familial, amical sau de vecinătate declară mai frecvent că au o sănătate bună decît cei care au puţine contacte familiale sau amicale. Relaţia este şi mai evidentă cînd este vorba de evenimente extreme, cum este canicula în mediul urban. Viaţa de familie este, la rîndul ei, o componentă esenţială a calităţii vieţii şi se dovedeşte a fi un suport important şi o sursă de satisfacţie pentru vîrstnici. Relaţiile de familie sînt predominant bune şi foarte bune (75%). Un procent de 68% declară că sînt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de viaţa lor de familie. Dincolo de suportul afectiv şi moral pe care şi vîrstnicii, la rîndul lor, îl oferă, relaţiile bune în familie sînt şi o premisă pentru acordarea, la nevoie, a sprijinului şi îngrijirilor necesare. Membrii familiei sînt, de departe, furnizorii cei mai importanţi de îngrijiri pentru vîrstnici. Familia se constituie în mediul principal de referinţă şi este suportul cel mai sigur, social şi afectiv. Peste 90% din vîrstnici au încredere în familia lor şi declară că aceasta este foarte importantă în viaţa lor. Importanţa familiei pentru vîrstnici este cu atît mai relevantă cu cît aceasta a suferit o serie de transformări, similare cu cele privind familia din societăţile occidentale: relaţiile între generaţiile unei familii sînt mai puţin statuate, mult mai elective, ierarhia vîrstelor îşi pierde din importanţă, are loc o mai mare autonomie, se impun tot mai mult normele de separare rezidenţială şi de independenţă financiară. Legăturile verticale (între generaţii diferite) presupun o mai mare complexitate: între persoane din generaţii diferite, comunicarea este mai dificilă, nevoile nu sînt aceleaşi, valorile şi mentalităţile sînt diferite, chiar limbajul este diferit. Datele de cercetare atestă deci că puţine componente ale vieţii vîrstnicilor români sînt puncte de sprijin, şi mai multe sînt zone critice. Vîrstnicii europeni, cu toate nemulţumirile lor, au, prin comparaţie, o viaţă la care românii pot doar aspira.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.