Cum e pe Lună

Adrian ȘONKA
Publicat în Dilema Veche nr. 798 din 6-12 iunie 2019
Cum e pe Lună jpeg

Pasionații de astronomie sînt oameni ciudați. Deseori preferă să facă lucrurile invers față de cei care încă nu au prins microbul. Iată un exemplu: oamenii normali merg pe cîmp ziua. Pasionații de astronomie se duc noaptea. Deseori ne sunăm prietenii și le spunem: „Vii cu mine azi pe la 3 dimineața să vedem ceva din cîmp?“ Nu trebuie decît să conducem noaptea, să stăm singuri în pustiu și să suferim de frig la 3 dimineața ca să vedem secera subțire a Lunii pe care ceilalți oameni nu o văd pentru că (pe bună dreptate) dorm. În fond și la urma urmei, ce fel de oboseală preferi dimineața la serviciu? Una dată de prea multe seriale vizionate pînă dimineață sau cea pe care o capeți privind secera ultra-subțire a Lunii răsărind împreună cu o planetă strălucitoare pe un cer plin de stele, brăzdat de Calea Lactee și de meteori?

O altă delicioasă ciudățenie este că astronomii știu ce se întîmplă pe orice corp ceresc și demitizează tot ce văd, inclusiv Luna.

Să ne imaginăm că ești pe cîmp și privești Luna în liniște, înconjurat de zgomotele naturii (de preferință făcute de greieri, nu de lei sau tigri). Luna se vede pe jumătate, seara, fiind în faza de Primul Pătrar. Totul este calm, relaxarea te cuprinde pînă cînd amicul tău, astronomul, îți spune că, în timp ce te uiți la ea, Luna se deplasează cu 3600 km/h, mai repede decît orice ai văzut pe Pămînt. Calmul tău s-a dus „pe orbită“.

Acolo unde vezi lumină, pe Lună sînt 100 de grade Celsius. Cam cald, aș spune eu, dar fii liniștit pentru că recuperezi noaptea, cînd sînt -100 de grade. Secera vizibilă de pe Pămînt este compusă vizual din zi și din noapte, iar fizic, din foarte cald și foarte frig. Cu ochiul liber poți vedea unde este cel mai bine pe Lună. Singura dată cînd nu poți vedea această zonă este atunci cînd se produce Luna Plină, dar în restul timpului privește bine partea care desparte ziua de noapte, denumită terminator, pentru că acolo e de mers. E de mers, dar nu e de stat pentru că în timp ce răsare sau apune Soarele, se face cald sau frig. Pe Lună este posibil să fugi împreună cu Soarele, așa cum vedem în multe filme nerealiste. Pentru că se rotește încet în jurul axei proprii, Soarele răsare sau apune încet, fiind posibil, dacă mergi cu viteza de 17 km/h, să îl menții pe cer în aceeași poziție. Sportul s-ar numi „ștafeta solară“ și ar fi practicat de oricine ar dori o temperatură potrivită. Ne putem imagina un oraș care se deplasează pe șine cu viteza respectivă. E ca și cum ai trăi într-un tren personal, doar că ești pe Lună.

Dar oare de ce este foarte cald și frig pe Lună? Pentru că se află la aceeași depărtare de Soare ca și Pămîntul, Luna primește aceeași cantitate de lumină și căldură, deci motivul este altul și este unul surprinzător. O zi întreagă durează 709 ore, iar o zi-lumină jumătate, 355 de ore. Se face cald în acele sute de ore cît Soarele stă sus pe cer și frig cît e noapte. Avantajul este că o zi de școală la liceu va dura aproape 300 de ore, liceenii de pe Lună fiind mai instruiți decît cei de pe Pămînt. Copiii vor sta sute de ore la grădiniță, iar părinții alte sute de ore noaptea să vizioneze seriale. It’s a win-win situation.

După cum vezi, se face frig noaptea pe Lună, dar acolo nicăieri nu este mai frig ca la poli. E normal ca la polii planetelor să fie frig pentru că lumina Soarelui cade razant în acele zone. Nimic interesant pînă aici dacă pe Lună nu ar exista cratere, adică gropi. Rezultatul? Lumina care trece razant nu intră în gropi, unele nefiind iluminate deloc, de milioane de ani. În aceste cratere s-a găsit că este mai frig decît pe Pluto, cu temperaturi de -240 de grade, o reală plăcere. Dacă nu îți place frigul, dar îți place la poli, ieși din cratere să te încălzești la minunata temperatură de -170 de grade. Faci o plimbare frumoasă și te întorci în crater, la frig și întuneric. Parcă ești în sesiune, nu?

Pare greu de crezut, dar dacă ai merge pe Lună, ai păși pe un covor de praf, gros de cîțiva metri. Praful este ca o pudră foarte fină, străbătut din loc în loc de pietricele mici și, mai rar, de pietre mai mari. Și pentru că nu există aer, firele de praf nu sînt separate de nimic și se pot lipi ușor între ele, cam ca făina sau ca praful de ciment. Se lipesc și de costumele spațiale, rochiile de seară și treningurile Abibas, indiferent de evenimentul la care participi. Orice copil ar avea probleme mari cînd s-ar apuca să sape în praful selenar, crezînd că este la mare. În primul rînd, particulele de praf nu sînt mari ca acelea de nisip, ci ca acelea de făină și este greu să sapi în făină. În al doilea rînd, după primii 30 de centimetri stratul de praf devine foarte dens, lopățica se rupe și copilul plînge.

Regolitul nu este bun doar ca să le intre astronauților în ochi, ci și ca materie primă pentru cimentul care va fi folosit la construcția primelor vilișoare selenare. Pentru că nu există apă pe Lună, praful trebuie amestecat cu sulf lichid sau cu sticlă (se găsește pe Lună) și răcit cîteva ore. Se poate obține astfel ciment, dar și obiecte tari care pot fi baza unor oglinzi de telescop, panouri solare sau… pereți. Dacă ai putea merge în viitor, pe Lună, ai vedea că toate casele construite la suprafață vor avea mult praf pe acoperiș, praf pus de proprietari. Acesta va opri într-o mare măsură lumina neprietenoasă și particulele cosmice care ne-ar strica sănătatea.

Heliu 3 şi linişte

De-a lungul miliardelor de ani în care Soarele a aruncat materie în spațiu, în praful selenar s-au prins atomi de gaze nobile. Impacturile au răscolit praful, ceea ce înseamnă că putem găsi ce ne trebuie cam peste tot la suprafață. Gazele nobile nu sînt ca persoanele nobile cărora le place de oricine care le dă drepturi și păduri, ci dimpotrivă: nu suportă pe nimeni. Sînt gazele care nu reacționează mai deloc cu celelalte și au o proprietate utilă: nu sînt inflamabile. Le putem folosi în multe domenii, dar unul din gazele nobile ne-a atras atenția în mod deosebit – heliu 3. Acolo, heliul emis de Soare se prinde în roci și praf, unde rezistă miliarde de ani… pînă vin oamenii și îl culeg. Am aflat, după ce am studiat rocile selenare aduse de astronauți, că din regolit se pot extrage cam un milion de tone de heliu 3. O avere se află pe Lună, dar orice bun, în afară de tablouri și de surprizele cu fotbaliști, este valoros dacă este și util.

Heliul 3 este util pentru că putem realiza energie cu el. Dacă am rezolva problemele tehnice, cu 25 de tone de heliu 3 s‑ar putea genera energie cît consuma America, pe an, în anii ‘90. Pentru că este rar, heliul 3 este scump: te costă 120.000 de dolari suta de grame, dar merită pentru că se estimează că pe Terra nu se află decît cîteva sute de kilograme. Poate ar fi mai bine ca în podul bunicii de la țară să nu găsești o valiză cu bani, ci un kilogram de heliu 3.

Oamenii sînt puși pe „luate“ și mereu vor să folosească natura în folosul lor, dovada (dacă mai era nevoie de una) fiind că s-au gîndit cum să folosească pînă și vidul de pe Lună. S-au gîndit că pe Lună se pot face mai ușor nano-tuburi, circuite electronice sau panouri solare pentru că toate acestea se fac în vid. Apoi s-au gîndit că ar putea construi un accelerator de particule acolo pentru că și acestea funcționează cu vid. Este mai ușor să purifici metale pe Lună pentru că lipsa atmosferei le face să fiarbă mai repede, iar gazele din ele scapă mai repede în vid. Transporturile sînt mai ușoare pe Lună pentru că nu există frecare cu aerul. Acolo rachetele vor fi folosite la ordinea zilei. Va exista probabil și racheta 41, aglomerată dimineața și după-amiaza. Pînă și astronomii stau cu ochii pe Lună, dar nu pentru că o observă, ci pentru că ar dori să construiască telescoape în mediul vid de acolo. Dacă le pui pe partea nevăzută, ai scăpat și de corvoada de a-i vedea pe cei de pe Pămînt. Reclamele la acoperișuri de casă nu vor mai prezenta rezistența acestora la rugină și ploaie, ci la impactul cu micrometeoriții, așa că pînă și în advertising se schimbă lucrurile dacă lucrezi pe Lună.

În afară de prozaicul ciment, din regolit se pot extrage și lucruri mai valoroase. Cu ocazia unei conferințe NASA din 1992 despre colonizarea Lunii, unul din participanți a scris: „Fiecare metru cubic de sol selenar conține echivalentul chimic a două sandvișuri mari cu brînză, a două cutii de suc îndulcite cu zahăr și a două prune, rămînînd și resturi de azot și carbon“. Ideea este simplă: mîncarea noastră este făcută în principal din carbon, azot, hidrogen, oxigen, restul elementelor fiind mirodenii. Tocmai baza alimentelor noastre se găsește în praful și pietrele de pe Lună, fiind posibil să se creeze acizi grași, vitamine și zaharuri necesare oricărui om, fie el la dietă sau nu.

Iată și o ultimă calitate a Lunii: liniștea. Acolo poți locui lîngă cea mai aglomerată șosea și nu vei auzi nimic. Pe Lună nu există aer, totul se petrece într-o liniște completă, comunicațiile fiind posibile doar prin radio, semne sau WhatsApp. Lipsa aerului face ca cerul în timpul zilei să fie plin de stele, chiar dacă Soarele strălucește foarte puternic. Pămîntul se vede în faze, la fel cum se vede și Luna de pe Pămînt, iar dacă stai pe partea îndreptată înspre noi vei vedea mereu planeta.

Dar poate cea mai cruntă demitizare a satelitului nostru natural a venit din partea astronauților: au mers acolo și au călcat cu bocancii peste toate ideile preconcepute, transformînd Luna, dintr-un ideal, într-un simplu loc. Nu putem decît să sperăm că vor face la fel cu Marte și restul sistemului solar. 

Adrian Șonka este astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Ghidul micului astronom prin Univers sau Astronomie pentru copii si restul lumii, Editura Nemi, 2018.

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.