Cum devin cititorii utilizatori

Alexandru-Brăduţ ULMANU
Publicat în Dilema Veche nr. 138 din 15 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Citiţi acest articol pe hîrtie sau pe net? E o întrebare importantă pentru un grup de oameni care scriu şi citesc sute de e-mailuri pe zi, se manifestă pe site-uri pe care le numesc bloguri şi folosesc o grămadă de cuvinte alcătuite din trei litere ce se pronunţă englezeşte. Aceşti oameni îşi spun online publisheri, online manageri, online sales directors sau alte denumiri care includ, obligatoriu, termenul online. Pentru ei, Internetul e nu doar o pasiune sau un mod de viaţă, aşa cum ne învaţă clişeul; e un mijloc de trai. Internetul a început să producă bani. Se investeşte în publicitatea online şi, chiar dacă sumele sînt încă neglijabile în comparaţie cu suporturile tradiţionale de reclamă, ele cresc într-un ritm rapid. Deja în publicitatea online se bagă, anual, în România, trei sau patru milioane de euro. Vizionarii prevestesc că în cinci sau zece ani Internetul va fi peste presa scrisă. Aşa că pentru cei care îşi scriu "online" pe cartea de vizită, utilizatorii sînt mai importanţi decît cititorii. În condiţiile în care site-urile cu audienţă mare aduc deja în conturile proprietarilor sume de ordinul sutelor de mii de euro pe an, proprietarii şi managerii de presă încep să-şi dea seama că viitorul s-ar putea să nu stea în foşnetul hîrtiei de ziar, ci, mai degrabă, în clicurile de mouse. Lumea presei e poziţionată bine în goana după audienţă pe net, aducătoare de cash. În clasamentul întocmit de serviciul de monitorizare a traficului Internet Trafic.ro, patru dintre cele mai populare zece site-uri din România sînt versiuni online ale unor publicaţii consacrate pe hîrtie. În acelaşi timp, aproape toate ziarele stagnează sau dau înapoi ca tiraj, însă cresc constant ca număr de utilizatori pe Internet. Creşte însă şi concurenţa. Iar cei care nu ştiu să se folosească de avantajele şi particularităţile Internetului pierd. Acum patru ani, topul celor mai bune zece site-uri de ştiri, potrivit Trafic.ro, arăta astfel: Evenimentul zilei, Ziare.com, ProSport, Adevărul (ziar care pe atunci trăgea cel mai mare tiraj din presă, vreo 150.000 de exemplare pe zi), Ziua, Libertatea, TVR, revista Playboy, Cotidianul şi Gazeta Sporturilor. Şapte cotidiene, un catalog online de publicaţii, o revistă pentru bărbaţi şi televiziunea publică. În septembrie 2006, patru dintre site-urile enumerate mai sus nu mai sînt în top, iar codaşul din 2002 este în frunte: Gazeta Sporturilor e acum cel mai popular site de ştiri, urmat de Evenimentul zilei, ProSport, Libertatea, HotNews.ro (un site de ştiri fără un corespondent tipărit), Jurnalul naţional, 9AM (altă publicaţie exclusiv online), Ziua, Adevărul şi Gândul. Opt cotidiene şi două publicaţii online (dar, pentru că lucrurile evoluează rapid pe Internet, s-ar putea ca acest clasament să fie deja altul cînd citiţi aceste rînduri). Adevărata bătălie pentru audienţă în mediul online abia acum începe. Multe dintre site-urile accesate astăzi de zeci de mii de utilizatori zilnic nici nu existau cu cîţiva ani în urmă. De fapt, unele nu existau nici măcar acum cîteva luni. Fanii hotărîţi ai mediului online spun că ziarele se vor muta cu totul pe net sau vor dispărea. Realiştii spun că, pur şi simplu, aceste ziare şi-au găsit un nou mijloc de exprimare, complementar, şi că este posibil ca ediţiile - tipărită şi online - să se aibă ca fraţii şi să se ajute una pe alta întru prosperitatea familiei. Ziarele cu site-uri bune de ştiri au un lucru despre care vorbesc cu plăcere mai degrabă economiştii decît jurnaliştii: valoare adăugată. Pe lîngă dezavantajul major că nu poate fi citit în tramvai sau pe WC (deşi anumiţi posesori de laptopuri mă contrazic), Internetul prezintă o serie de particularităţi care, odată exploatate, se transformă în avantaje. Gazeta sporturilor (gsp.ro) are, zic cîrcotaşii, cel mai urît site din România. Culori imposibile şi o punere în pagină care te face să te gîndeşti la panourile pentru afişe din Piaţa Universităţii. Totuşi, e cel mai accesat site de ştiri din România. După cum explică Gusti Roman, cel care se ocupă de gsp.ro, cei din echipa site-ului nu mai sînt "lopătari". Cu alte cuvinte, nu aruncă, cu lopata, conţinutul ediţiei tipărite pe net. Pe lîngă articolele din ziar, site-ul oferă actualizări frecvente, evoluţia meciurilor în timp real, filmuleţe cu golurile partidelor abia încheiate sau încă în desfăşurare, linkuri spre diverse pagini complementare, cum ar fi blogurile (jurnalele online ale) celor mai cunoscuţi comentatori ai ziarului, sau site-urile dedicate suporterilor principalelor echipe din ţară. Şi o mulţime de poze cu femei îmbrăcate sumar, care n-ar avea loc să se desfăşoare în paginile ziarului de hîrtie. Experienţa ultimilor ani arată că un conţinut copiat sută la sută după ediţia tipărită este o soluţie care pierde teren. Spre deosebire de tipar, Internetul oferă spaţiu, practic nelimitat, posibilitatea de a oferi surse multiple de informaţie şi de a structura subiectele non-linear, cu ajutorul linkurilor, îmbinarea textului cu imagini, sunete şi alte elemente multimedia, interactivitate, posibilitatea de a actualiza informaţia pe măsură ce evenimentele se dezvoltă. Pentru a crea o redacţie online e nevoie însă de resurse: bani, echipamente, cunoştinţe, un plan bine închegat, timp şi oameni care să înţeleagă şi jurnalismul şi mediul online. Iar puţine ziare din România sînt în acest moment capabile să investească asemenea resurse. În România, majoritatea site-urilor de ziare sînt încă realizate şi actualizate de departamentul tehnic, printr-o simplă operaţiune de copiere a articolelor tipărite în ediţia de hîrtie. Secţiile online alcătuite din jurnalişti din redacţiile ziarelor româneşti pot fi numărate pe degete şi cuprind, în cazurile cele mai fericite, maximum cinci sau şase oameni. Odată cu creşterea pieţei de publicitate online însă, ziarele de la noi descoperă că poate fi profitabil să investeşti în Internet. Dacă încă citiţi această pagină pe hîrtie, ţineţi minte că, în chiar acest moment, cineva se gîndeşte cum să facă pentru a vă determina ca, în viitor, s-o accesaţi online. _____________ Alexandru-Brăduţ Ulmanu predă jurnalism la Universitatea din Bucureşti, este trainer la agenţia NewsIns şi are un blog despre media: jurnalismonline.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Prețuri de infarct pe litoral. Cât a plătit un turist pentru o masă la autoservire în Mamaia: „Incredibil! 70 de lei kilogramul de cartofi” VIDEO
Cei care vor să-și petreacă concediul pe litoralul românesc vor fi nevoiți să bage mai adânc mâna în buzunar. Asta a trăit și un român care a decis să ia masa la un restaurant cu autoservire.
image
De ce i-au cerut Regele Charles și Regina Camilla Prințesei Catherine să își schimbe numele. „Prea mulți C”
Prințesa de Wales, cunoscută pe plan mondial ca Kate Middleton, a fost rugată să își schimbe modul de scriere a numelui de către regele Charles și regina Camilla, dezvăluie prințul Harry în cartea sa, „Spare”.
image
Ce a răspuns ÎPS Teodosie când a fost întrebat despre donațiile din banii câștigați la pariuri, loto sau păcănele VIDEO
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, afirmă că cei care vor să doneze Bisericii sau celor nevoiaşi bani din sumele câştigate la pariuri sau la loto pot face acest lucru fără nici un fel de problemă.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.