Cum am fost manipulaţi şi vara asta

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Cum am fost manipulaţi şi vara asta jpeg

Antena 3 este una dintre cele mai competente instituţii care funcţionează în prezent în România. Acuzaţia că cei care lucrează la televiziunea lui Dan Voiculescu spală creierele românilor este falsă. Românii nu sînt un trib de neanderthalieni infantili şi grabnic sugestionabili. Ci doar un popor la fel de susceptibil la propagandă precum altele, dar care are ghinionul să numere printre cele mai eficiente instituţii ale sale nu o universitate sau un minister, ci o televiziune specializată în propagandă. Dar care este reţeta eficienţei acestei instituţii şi de ce o bună parte dintre români se expun voluntar influenţei sale?

La Antena 3 găsim „specialişti în ştiri“. Cel puţin asta ne spune sloganul de sub sigla celei mai urmărite televiziuni de ştiri din România. Dar specialiştii în ştiri sînt greu de identificat printre invitaţii frecvenţi ai emisiunii fanion a Antenei 3. Să fie Sorin Roşca Stănescu, fost colaborator al Securităţii, fost jurnalist, convertit acum în politician, un specialist în ştiri? Sau să fie Bogdan Chirieac – fost jurnalist, combinagiu şi afacerist cu statul? Sau mai degrabă Mugur Ciuvică... (deşi indicarea meseriei lui e o provocare serioasă şi pentru cei mai buni investigatori)? O certitudine este Mircea Badea: el admite că nu este jurnalist, deci nici specialist în ştiri. El face show.

Dar dacă la emisiunea lui Gâdea este aproape imposibil să găsim „specialişti în ştiri“, putem identifica în componenţa din platou fiecare dintre cele trei tipuri de ghizi de opinie necesari influenţării maselor (Michel-Louis Rouquette, Despre cunoaşterea maselor). Vom găsi „ghidul de opinie domestic“: greu de reperat ca lider, foarte apropiat social de publicul căruia i se adresează, cu un discurs concentrat pe exemple practice, nu pe ideologie. Exemplu: profesoara grevistă, Cristina Anghel. Nelipsit este „ghidul de opinie intelectual“: acesta ocupă o poziţie clară într-o ierarhie a cunoaşterii, este „în acelaşi timp asemănător şi diferit de cei care îl ascultă“ şi furnizează argumente accesibile publicului larg printr-un limbaj simplu. Exemplu: analistul Bogdan Chirieac sau expertul Radu Tudor. În fine, dirijorul tuturor este „ghidul de opinie militant“: cel care explică şi reformulează prin repetiţie intervenţiile tuturor celorlalţi, oferindu-i publicului cheia de interpretare a discursului principal din studio. Exemplu: chiar directorul Antenei 3, Mihai Gâdea.

Practica propagandei are în mijloc conceptul conflictului. Fără conflict, propaganda nu poate exista. Chiar şi atunci cînd un conflict real nu poate fi identificat, el este sugerat printr-un ton foarte ridicat şi o gesticulaţie expansivă. Toate aceste elemente de comunicare non-verbală pot fi identificate seară de seară în studioul Antenei 3. Dacă chirurgul operează cu bisturiul, profesioniştii propagandei taie în realitate cu ajutorul simplificării. Întotdeauna este simplificat şi expus doar un anumit aspect al realităţii, cel convenabil tezei de demonstrat. Tehnica este practicată şi de propagandiştii din cealaltă tabără, maeştrii rămînînd însă specialiştii Antenei 3.

Un exemplu concret din trecutul recent: componenţa politică a Curţii Constituţionale. Printre judecătorii membri ai Curţii Constituţionale se numără atît foşti parlamentari ai PSD, cît şi ai PDL. Această apartenenţă politică a fost incriminată la Antena 3 doar în cazul judecătorilor proveniţi din tabăra adversă, biografia politică a celorlalţi fiind ignorată. Omisiunea este cea mai puternică sursă de distorsionare a adevărului, spune manualul propagandistului.
Alte distorsionări folosite frecvent de către profesioniştii dezinformării sînt promovarea excentricităţii şi favorizarea atacului şi agresivităţii. E uimitoare capacitatea specialiştilor Antenei 3 în a identifica şi promova personaje care întrunesc simultan aceste calităţi: „femeia cu tigaia“ pe post de moderatoare, colonelul veteran făr’ de război în cizme de lider revoluţionar şi chiar excentricul liberal, politicianul român care îşi mîngîie cel mai des sprîncenele, în rol de preşedinte interimar al României. „Aspectul cel mai grav al acestei promovări a atacului şi agresivităţii este că loveşte la rădăcina principiului oricărei convieţuiri civile: ascultarea şi celeilalte părţi“ (Giovanni Sartori, Homo videns). Adică principala acuză pusă pe seama duşmanilor.

Un surprinzător intermezzo etic. Propaganda practicată de o instituţie media precum Antena 3 are precedente şi în alte ţări. Italia berlusconiană este un exemplu apropiat, dar mai ales onorabila Britanie. Unul dintre englezii care au revoluţionat jurnalismul britanic la începutul secolului al XX-lea a fost proprietarul media lordul Northcliffe. Cu ajutorul propagandei deşănţate practicate în ziarele sale, Lloyd George a devenit prim-ministru, iar lordul a obţinut poziţia oficială de director al propagandei în timpului Primului Război Mondial. O funcţie care i-ar face fără îndoială plăcere şi lui Dan Voiculescu.

Un exemplu contemporan este Rupert Murdoch, cel care şi-a folosit imperiul media pentru a se alia cu politicieni care l-au ajutat ulterior în afaceri. În 1981, Margaret Thatcher a blocat o sesizare oficială care l-ar fi putut opri pe Murdoch să cumpere The Times. Ziarele lui Murdoch au susţinut-o în schimb pe Thatcher în perioada scandalului elicopterelor Westland, care ar fi putut să-i sfîrşească acesteia cariera. Păcatul comun în toate aceste cazuri este înşelarea propriului public: căci sub firma „specialişti în ştiri“ se ascunde de fapt o eficientă echipă de propagandişti.

Iar publicul... Publicul nu este spălat pe creier. El ştie destul bine ce i se întîmplă. Dar asta nu îl deranjează, pentru că „rolul propagandei este mai degrabă acela de a confirma decît cel de a convinge“ (Michel-Louis Rouquette, Despre cunoaşterea maselor). Căci propaganda întăreşte identitatea unui grup şi îl mobilizează. Publicul Antenei 3 este acolo nu pentru a-şi forma opinia, ci pentru a o limpezi, cristaliza şi activa.

Mobilizarea maselor de electori (obiectiv central în politica modernă) necesită întotdeauna „un spectacol conceput pentru a-i capta şi ţine ocupată atenţia“. Aici, scopul manipulării maselor se întîlneşte cu instrumentul perfect: televiziunea. Talk-show! Spectacol. Televiziunea este spectacol. „Doar că lumea reală nu e spectacol, iar cine o transformă astfel îi deformează problemele şi ne dezinformează asupra realităţii“ (Giovanni Sartori, Homo videns).

Acesta este motivul pentru care Mircea Badea este piesa centrală în maşinăria Antenei 3. El este omul care face spectacolul, iar plusul său de credibilitate provine din faptul că nu trebuie (spre deosebire de toţi ceilalţi) să simuleze că este „specialist în ştiri“. Pentru el, informaţiile, faptele sînt irelevante, căci nu pe butonul logicii vrea să apese, ci pe acela al emoţiilor. „Poporul se află într-o stare de spirit atît de pronunţat feminină, încît opiniile şi actele sale sînt determinate mai mult de impresia produsă asupra simţurilor, decît de reflecţia pură“, spunea un maestru al propagandei, Adolf Hitler. Mircea Badea îşi tratează publicul precum bărbatul necioplit, femeia. Acelaşi ton atoateştiutor şi superior, aceleaşi glume grosolane, maimuţăreli şi agresiuni verbale, aceeaşi defilare a muşchilor ca argument suprem. Ce mai... omul îşi ştie foarte bine meseria.

Iar publicului îi place... Are spectacol, nu se plictiseşte şi nu-şi simte opiniile ameninţate de informaţii inconfortabile. Are impresia securităţii fără să ştie că principalul rol al propagandei este să-l mobilizeze. Să-l transforme, din public care aplaudă un spectacol, în masă de manevră care poate schimba viitorul unei ţări. „Manipularea conştientă şi inteligentă a maselor este un element important în societatea democratică“, scria Edward Bernays, părintele propagandei politice şi nepotul lui Freud. „Cei care manipulează acest mecanism social nevăzut se constituie într-un guvern invizibil, care reprezintă adevărata putere conducătoare a unei ţări. În fiecare aspect zilnic al vieţii noastre sîntem dominaţi de un număr relativ redus de persoane, care trag acele sfori ce controlează mintea publicului.“

Vlad Mixich este jurnalist.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.