Cum am fost manipula┼úi ┼či vara asta

Vlad MIXICH
Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Cum am fost manipula┼úi ┼či vara asta jpeg

Antena 3 este una dintre cele mai competente institu┼úii care func┼úioneaz─â ├«n prezent ├«n Rom├ónia. Acuza┼úia c─â cei care lucreaz─â la televiziunea lui Dan Voiculescu spal─â creierele rom├ónilor este fals─â. Rom├ónii nu s├«nt un trib de neanderthalieni infantili ┼či grabnic sugestionabili. Ci doar un popor la fel de susceptibil la propagand─â precum altele, dar care are ghinionul s─â numere printre cele mai eficiente institu┼úii ale sale nu o universitate sau un minister, ci o televiziune specializat─â ├«n propagand─â. Dar care este re┼úeta eficien┼úei acestei institu┼úii ┼či de ce o bun─â parte dintre rom├óni se expun voluntar influen┼úei sale?

La Antena 3 g─âsim ÔÇ×speciali┼čti ├«n ┼čtiriÔÇť. Cel pu┼úin asta ne spune sloganul de sub sigla celei mai urm─ârite televiziuni de ┼čtiri din Rom├ónia. Dar speciali┼čtii ├«n ┼čtiri s├«nt greu de identificat printre invita┼úii frecven┼úi ai emisiunii fanion a Antenei 3. S─â fie Sorin Ro┼čca St─ânescu, fost colaborator al Securit─â┼úii, fost jurnalist, convertit acum ├«n politician, un specialist ├«n ┼čtiri? Sau s─â fie Bogdan Chirieac ÔÇô fost jurnalist, combinagiu ┼či afacerist cu statul? Sau mai degrab─â Mugur Ciuvic─â... (de┼či indicarea meseriei lui e o provocare serioas─â ┼či pentru cei mai buni investigatori)? O certitudine este Mircea Badea: el admite c─â nu este jurnalist, deci nici specialist ├«n ┼čtiri. El face show.

Dar dac─â la emisiunea lui G├ódea este aproape imposibil s─â g─âsim ÔÇ×speciali┼čti ├«n ┼čtiriÔÇť, putem identifica ├«n componen┼úa din platou fiecare dintre cele trei tipuri de ghizi de opinie necesari influen┼ú─ârii maselor (Michel-Louis Rouquette, Despre cunoa┼čterea maselor). Vom g─âsi ÔÇ×ghidul de opinie domesticÔÇť: greu de reperat ca lider, foarte apropiat social de publicul c─âruia i se adreseaz─â, cu un discurs concentrat pe exemple practice, nu pe ideologie. Exemplu: profesoara grevist─â, Cristina Anghel. Nelipsit este ÔÇ×ghidul de opinie intelectualÔÇť: acesta ocup─â o pozi┼úie clar─â ├«ntr-o ierarhie a cunoa┼čterii, este ÔÇ×├«n acela┼či timp asem─ân─âtor ┼či diferit de cei care ├«l ascult─âÔÇť ┼či furnizeaz─â argumente accesibile publicului larg printr-un limbaj simplu. Exemplu: analistul Bogdan Chirieac sau expertul Radu Tudor. ├Än fine, dirijorul tuturor este ÔÇ×ghidul de opinie militantÔÇť: cel care explic─â ┼či reformuleaz─â prin repeti┼úie interven┼úiile tuturor celorlal┼úi, oferindu-i publicului cheia de interpretare a discursului principal din studio. Exemplu: chiar directorul Antenei 3, Mihai G├ódea.

Practica propagandei are ├«n mijloc conceptul conflictului. F─âr─â conflict, propaganda nu poate exista. Chiar ┼či atunci c├«nd un conflict real nu poate fi identificat, el este sugerat printr-un ton foarte ridicat ┼či o gesticula┼úie expansiv─â. Toate aceste elemente de comunicare non-verbal─â pot fi identificate sear─â de sear─â ├«n studioul Antenei 3. Dac─â chirurgul opereaz─â cu bisturiul, profesioni┼čtii propagandei taie ├«n realitate cu ajutorul simplific─ârii. ├Äntotdeauna este simplificat ┼či expus doar un anumit aspect al realit─â┼úii, cel convenabil tezei de demonstrat. Tehnica este practicat─â ┼či de propagandi┼čtii din cealalt─â tab─âr─â, mae┼čtrii r─âm├«n├«nd ├«ns─â speciali┼čtii Antenei 3.

Un exemplu concret din trecutul recent: componen┼úa politic─â a Cur┼úii Constitu┼úionale. Printre judec─âtorii membri ai Cur┼úii Constitu┼úionale se num─âr─â at├«t fo┼čti parlamentari ai PSD, c├«t ┼či ai PDL. Aceast─â apartenen┼ú─â politic─â a fost incriminat─â la Antena 3 doar ├«n cazul judec─âtorilor proveni┼úi din tab─âra advers─â, biografia politic─â a celorlal┼úi fiind ignorat─â. Omisiunea este cea mai puternic─â surs─â de distorsionare a adev─ârului, spune manualul propagandistului.
Alte distorsion─âri folosite frecvent de c─âtre profesioni┼čtii dezinform─ârii s├«nt promovarea excentricit─â┼úii ┼či favorizarea atacului ┼či agresivit─â┼úii. E uimitoare capacitatea speciali┼čtilor Antenei 3 ├«n a identifica ┼či promova personaje care ├«ntrunesc simultan aceste calit─â┼úi: ÔÇ×femeia cu tigaiaÔÇť pe post de moderatoare, colonelul veteran f─ârÔÇÖ de r─âzboi ├«n cizme de lider revolu┼úionar ┼či chiar excentricul liberal, politicianul rom├ón care ├«┼či m├«ng├«ie cel mai des spr├«ncenele, ├«n rol de pre┼čedinte interimar al Rom├óniei. ÔÇ×Aspectul cel mai grav al acestei promov─âri a atacului ┼či agresivit─â┼úii este c─â love┼čte la r─âd─âcina principiului oric─ârei convie┼úuiri civile: ascultarea ┼či celeilalte p─âr┼úiÔÇť (Giovanni Sartori, Homo videns). Adic─â principala acuz─â pus─â pe seama du┼čmanilor.

Un surprinz─âtor intermezzo etic. Propaganda practicat─â de o institu┼úie media precum Antena 3 are precedente ┼či ├«n alte ┼ú─âri. Italia berlusconian─â este un exemplu apropiat, dar mai ales onorabila Britanie. Unul dintre englezii care au revolu┼úionat jurnalismul britanic la ├«nceputul secolului al XX-lea a fost proprietarul media lordul Northcliffe. Cu ajutorul propagandei de┼č─ân┼úate practicate ├«n ziarele sale, Lloyd George a devenit prim-ministru, iar lordul a ob┼úinut pozi┼úia oficial─â de director al propagandei ├«n timpului Primului R─âzboi Mondial. O func┼úie care i-ar face f─âr─â ├«ndoial─â pl─âcere ┼či lui Dan Voiculescu.

Un exemplu contemporan este Rupert Murdoch, cel care ┼či-a folosit imperiul media pentru a se alia cu politicieni care l-au ajutat ulterior ├«n afaceri. ├Än 1981, Margaret Thatcher a blocat o sesizare oficial─â care l-ar fi putut opri pe Murdoch s─â cumpere The Times. Ziarele lui Murdoch au sus┼úinut-o ├«n schimb pe Thatcher ├«n perioada scandalului elicopterelor Westland, care ar fi putut s─â-i sf├«r┼čeasc─â acesteia cariera. P─âcatul comun ├«n toate aceste cazuri este ├«n┼čelarea propriului public: c─âci sub firma ÔÇ×speciali┼čti ├«n ┼čtiriÔÇť se ascunde de fapt o eficient─â echip─â de propagandi┼čti.

Iar publicul... Publicul nu este sp─âlat pe creier. El ┼čtie destul bine ce i se ├«nt├«mpl─â. Dar asta nu ├«l deranjeaz─â, pentru c─â ÔÇ×rolul propagandei este mai degrab─â acela de a confirma dec├«t cel de a convingeÔÇť (Michel-Louis Rouquette, Despre cunoa┼čterea maselor). C─âci propaganda ├«nt─âre┼čte identitatea unui grup ┼či ├«l mobilizeaz─â. Publicul Antenei 3 este acolo nu pentru a-┼či forma opinia, ci pentru a o limpezi, cristaliza ┼či activa.

Mobilizarea maselor de electori (obiectiv central ├«n politica modern─â) necesit─â ├«ntotdeauna ÔÇ×un spectacol conceput pentru a-i capta ┼či ┼úine ocupat─â aten┼úiaÔÇť. Aici, scopul manipul─ârii maselor se ├«nt├«lne┼čte cu instrumentul perfect: televiziunea. Talk-show! Spectacol. Televiziunea este spectacol. ÔÇ×Doar c─â lumea real─â nu e spectacol, iar cine o transform─â astfel ├«i deformeaz─â problemele ┼či ne dezinformeaz─â asupra realit─â┼úiiÔÇť (Giovanni Sartori, Homo videns).

Acesta este motivul pentru care Mircea Badea este piesa central─â ├«n ma┼čin─âria Antenei 3. El este omul care face spectacolul, iar plusul s─âu de credibilitate provine din faptul c─â nu trebuie (spre deosebire de to┼úi ceilal┼úi) s─â simuleze c─â este ÔÇ×specialist ├«n ┼čtiriÔÇť. Pentru el, informa┼úiile, faptele s├«nt irelevante, c─âci nu pe butonul logicii vrea s─â apese, ci pe acela al emo┼úiilor. ÔÇ×Poporul se afl─â ├«ntr-o stare de spirit at├«t de pronun┼úat feminin─â, ├«nc├«t opiniile ┼či actele sale s├«nt determinate mai mult de impresia produs─â asupra sim┼úurilor, dec├«t de reflec┼úia pur─âÔÇť, spunea un maestru al propagandei, Adolf Hitler. Mircea Badea ├«┼či trateaz─â publicul precum b─ârbatul necioplit, femeia. Acela┼či ton atoate┼čtiutor ┼či superior, acelea┼či glume grosolane, maimu┼ú─âreli ┼či agresiuni verbale, aceea┼či defilare a mu┼čchilor ca argument suprem. Ce mai... omul ├«┼či ┼čtie foarte bine meseria.

Iar publicului ├«i place... Are spectacol, nu se plictise┼čte ┼či nu-┼či simte opiniile amenin┼úate de informa┼úii inconfortabile. Are impresia securit─â┼úii f─âr─â s─â ┼čtie c─â principalul rol al propagandei este s─â-l mobilizeze. S─â-l transforme, din public care aplaud─â un spectacol, ├«n mas─â de manevr─â care poate schimba viitorul unei ┼ú─âri. ÔÇ×Manipularea con┼čtient─â ┼či inteligent─â a maselor este un element important ├«n societatea democratic─âÔÇť, scria Edward Bernays, p─ârintele propagandei politice ┼či nepotul lui Freud. ÔÇ×Cei care manipuleaz─â acest mecanism social nev─âzut se constituie ├«ntr-un guvern invizibil, care reprezint─â adev─ârata putere conduc─âtoare a unei ┼ú─âri. ├Än fiecare aspect zilnic al vie┼úii noastre s├«ntem domina┼úi de un num─âr relativ redus de persoane, care trag acele sfori ce controleaz─â mintea publicului.ÔÇť

Vlad Mixich este jurnalist.

Foto: L. Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.