Cultura ┼čtiin┼úific─â?

Andrei BACALU
Publicat în Dilema Veche nr. 218 din 21 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ce s─â fie aceast─â formulare - un truism, un pleonasm, o tautologie, o lapalisad─â? Sau poate, cine ┼čtie, o fi un oximoron, cu o penetrant─â inten┼úie satiric─â? V-au enervat suficient aceste ├«ntreb─âri pentru a v─â determina s─â v─â duce┼úi p├«n─â la bibliotec─â cu inten┼úia de a consulta un dic┼úionar, de preferin┼ú─â DEX? Dac─â este a┼ča, a┼úi reu┼čit s─â ├«n┼úelege┼úi care este secretul utiliz─ârii mijloacelor de comunicare ├«n mas─â, ├«n procesul educ─ârii publicului - declan┼čarea curiozit─â┼úii. Exist─â ┼či o cultur─â ne┼čtiin┼úific─â? Este posibil─â separarea culturii "generale" de informa┼úia ┼čtiin┼úific─â? Improbabil. Evident, ┼či ├«n acest domeniu lucrurile au evoluat. ├Än urm─â cu vreo trei decenii, emisiunile de ┼čtiin┼ú─â ocupau un loc important ├«n politica de programe a televiziunilor. ├Än Anglia, BBC-ul se putea l─âuda cu Horizon, Belgia - cu Elementar, drag─â Einstein, Suedia - cu Lumea cunoa┼čterii, unde au fost difuzate ├«n premier─â c├«teva dintre tulbur─âtoarele documentare semnate de Lennart Nilsson. Fran┼úa avea Eureka, Italia ├«i lansase pe De Lucca ┼či Pavoni. ├Än Statele Unite mai exista o re┼úea de televiziune educativ─â, PBS, a c─ârei nav─â-amiral este sta┼úia WGBH din Boston, Mass., cu faimoasa emisiune Nova. Inten┼úia declarat─â era educarea publicului, cotele de audien┼ú─â erau satisf─âc─âtoare. ├Än fiecare an se organizau c├«teva festivaluri ale audio-vizualului ┼čtiin┼úific ┼či tehnologic, cel mai important fiind cel de la Paris, de la care nu lipseau nici ┼ú─ârile din "lag─ârul" socialist. URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia ┼či Rom├ónia ├«┼či prezentau propriile produc┼úii, f─âr─â nici un fel de complexe legate de relativa modestie a mijloacelor disponibile. Detaliu minor - televiziunea din Rom├ónia anilor ├ó┬Ç┬Ö70 ai secolului trecut producea c├«te cinci, ┼čase ore de emisiuni de ┼čtiin┼ú─â popularizat─â, s─âpt─âm├«nal, ceva mai mult dec├«t majoritatea televiziunilor din vestul Europei. S─â nu uit─âm ├«ns─â c─â pe l├«ng─â func┼úia lor pur educativ─â, emisiunile cu pricina jucau ┼či rolul ciudat de ├«nlocuitor de divertisment, de fereastr─â deschis─â spre restul lumii. P├«n─â ┼či omniprezenta cenzur─â era parc─â ceva mai bl├«nd─â cu ┼čtiin┼úa popularizat─â, sc─âp├«nd "┼čop├«rle" de toate dimensiunile, spre marea bucurie a telespectatorilor. Se bucurau de un real succes la public emisiunile pe care azi le-am putea defini, ├«n anglo-rom├óna la mod─â, drept talk-show, dar ┼či documentarele originale sau de montaj, f─âr─â a mai pomeni emisiunile pe teme medicale care atingeau cote de audien┼ú─â greu de imaginat. S─â nu uit─âm c─â lipsea concuren┼úa. Un loc aparte l-au ocupat serialele pe teme ┼čtiin┼úifice. Printre ele, Ascensiunea omului al lui Bronowski, Cosmos, semnat de Carl Sagan ┼či mai ales Conexiuni, realizat de James Burke. Acesta din urm─â, de un umor care condimenta copios masiva informa┼úie ┼čtiin┼úific─â, dar ┼či istoric─â, a documentarelor sale, st├«rnea senza┼úie la Moscova ├«n 1975, ├«n timpul misiunii comune Soyuz-Apollo. La informarea zilnic─â de la centrul de pres─â, se prezenta pe scurt: "James Burke, BBC, Londra" ┼či ├«ntreba mereu acela┼či lucru - de ce se ├«nt├«lnesc nava sovietic─â ┼či cea american─â deasupra teritoriului Republicii Federale Germania. Nu a primit niciodat─â un r─âspuns, care ar fi fost oricum ├«necat de hohotele de r├«s ale participan┼úilor. Nu ┼čtiu dac─â ├«ntrebarea mai amuz─â pe cineva ├«n ziua de ast─âzi, cei tineri probabil c─â nici nu o ├«n┼úeleg sau nu s├«nt dispu┼či s─â o ia ├«n serios. ├Änc─â un semn al schimb─ârilor. Re┼úelele de televiziune prin cablu sau prin satelit ofer─â o bog─â┼úie de canale cu teme geografice, zoologice, antropologice ┼či/sau tehnologice, ceea ce ├«i face pe directorii de programe s─â nu mai dea mare aten┼úie emisiunilor educative ale televiziunilor "generaliste". ┼×i aici rolul divertismentului este ├«n cre┼čtere, dovad─â emisiunile pe teme medicale, combinate cu tot felul de concursuri de sc─âdere ├«n greutate. Mult─â lume ar putea s─â cread─â c─â, de fapt, nici nu prea mai este nevoie de emisiuni de popularizare a ┼čtiin┼úei. La urma urmei, accesul practic instantaneu la orice fel de informa┼úie, inclusiv la cea ┼čtiin┼úific─â, cu ajutorul Internetului, pare s─â justifice absen┼úa emisiunilor pomenite. S├«nt suficiente - sus┼úin unii speciali┼čti - cr├«mpeiele de ┼čtiin┼ú─â din emisiunile de actualit─â┼úi ┼či ce se vede pe canalele specializate. Al┼úi exper┼úi sus┼úin ├«ns─â c─â lipsa unor "educatori" TV de anvergur─â - cum au fost Sagan sau Bronowski, Arthur Clarke ┼či Isaac Asimov, Igor Akimushin ori Piotr Kapitsa, - ├«ncetine┼čte sau chiar ├«mpiedic─â apari┼úia ┼či dezvoltarea interesului pentru ┼čtiin┼ú─â. ┼×i asta mai ales atunci c├«nd este vorba de cei tineri, dornici, con┼čtient sau nu, de modele demne de urmat. Schimb─ârile de "stil" s├«nt evidente ├«n toate domeniile. Un exemplu mai la ├«ndem├«n─â - comentariul sportiv. Acum treizeci de ani - s─â spunem - cel sau cei care asigura/u comentariul tradi┼úionalei competi┼úii de canotaj Oxford-Cambridge ├«ncerca/u s─â nu rateze explica┼úiile legate de peisaj. Ni se vorbea despre depozitul de mobil─â al magazinului Harrod├ó┬Ç┬Ös, palatul de dans Hammersmith sau despre casa ├«n care a locuit poetul Algernon Swinburne. Anul acesta, telespectatorii au fost inunda┼úi cu statistici, presupuneri pe tema rela┼úiei dintre greutatea echipajului ┼či ┼čansele de victorie, detalii privind curen┼úii ┼či efectele mareelor. Despre poe┼úi, nici un cuv├«nt. Dispari┼úia total─â sau par┼úial─â a educa┼úiei ┼čtiin┼úifice de pe ecranele de televiziune ┼či, din p─âcate, ┼či din programele de radio nu a ├«mpiedicat ├«ns─â afirmarea unei noi genera┼úii de popularizatori, autorii de c─âr┼úi cu subiecte c├«t se poate de exotice. Printre ei, dou─â nume remarcabile - Simon Singh ┼či Marius Livio. Primul a scris o Carte a codurilor, o istorie a criptografiei, mult mai interesant─â dec├«t nenum─âratele subproduse care poart─â pe copert─â cuv├«ntul "cod". A urmat un volum despre unul dintre marile mistere ale matematicii - teorema lui Fermat - ceva mai dificil, dar foarte bine primit de critic─â ┼či de cititori. Nu de mult, Singh ┼či-a ├«mbog─â┼úit palmaresul cu o lucrare pe tema originii Universului - Big Bang, un nou succes. Livio, de origine rom├ón─â, a reu┼čit s─â fac─â din povestea sec┼úiunii de aur ┼či a misteriosului num─âr phi (a nu se confunda cu ruda lui s─ârac─â pi, cel care ├«ncepe cu 3,14 ┼či continu─â la infinit) o incursiune fascinant─â ├«n art─â, biologie ┼či, desigur, matematic─â. Dac─â au succes c─âr┼úile de popularizare pe teme de matematic─â, ┼čtiin┼úa care i-a ├«ngrozit pe mul┼úi dintre noi pe vremea ┼čcolii, ├«nseamn─â c─â mai exist─â ┼čanse de supravie┼úuire a educa┼úiei ┼čtiin┼úifice. Asociat─â, orice am face, cu atotcuprinz─âtoarea cultur─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.