Cui îi e frică de CNA?

Cristina CIOABĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
Cui îi e frică de CNA? jpeg

Nimănui. Şi cu atît mai puţin celor care încalcă sistematic, seară de seară, legea pe care această instituţie e menită să o aplice. Ei îşi fac mai departe treaba pentru care au fost tocmiţi.

Dacă cumva ai neşansa să intri în dizgraţia vreunuia dintre realizatorii posturilor cu rating (adică cu aparat de propagandă bine pus la punct), ai încurcat-o. Seară de seară se vor ocupa de tine: vei intra în zoologie printre speciile cele mai ignare, vei fi tăvălit într-un amestec de lături şi otrăvuri, vor fi traşi în mocirlă, alături de tine, toţi cei apropiaţi, soţi sau soţii, mame, taţi, fraţi, surori, fii, fiice, rude de toate gradele, prieteni. Vei fi acuzat şi declarat definitiv vinovat pentru tot ce e rău pe această lume: furturi, foamete, războaie, sărăcie, pensii mici.

Asişti paralizat la propriul proces, fără să poţi scoate vreun sunet. Ai o cumplită senzaţie de neputinţă. Instanţa e însă implacabilă, nu se încurcă în detalii. Ce dacă ai scris cărţi care au intrat deja în patrimoniul cultural, ce dacă ai înfiinţat instituţii de top în care se formează şi activează tinerii cei mai dotaţi, ce dacă ai pus, mai presus de interesul personal, pe cel public şi ţi-ai sacrificat ani buni în numele unor idealuri şi interese comunitare? Mofturi, faţadă, spoială. Eşti condamnat definitiv la oprobriu public: slugă, hoţ, porc, rîmă, lingău. Fără drept la replică sau la vreun apel.

Şi totuşi, mai este în Cetate o mînă de oameni care nu vrea să accepte şi nici să se resemneze cu acest implacabil. Ei mai cred încă în dreptate, în adevăr, în instituţii, în lege. De aceea dau fuga la CNA şi cer să se respecte legea. Nimic mai mult, doar să se respecte legea. Însă abia aici dezastrul îşi arată adevărata faţă. Se comite o crimă cu premeditare şi cerberii spaţiului audio-vizual dau o biată amendă pentru depăşirea vitezei. Se reclamă asasinarea morală, intelectuală, civică a unui om, iar ei constată mici avarii la sistemul de frînare. Şi asta cu aerul că nici nu prea merită luate în serios, în fond toţi se fac vinovaţi de astfel de defecţiuni. Dar, în sfîrşit, o amendă, acolo, mai închide gura unora…

Aşadar, nimănui nu-i e frică de CNA. Dar, oare, nici CNA-ului nu-i e teamă că, mai devreme sau mai tîrziu, va trebui să dea socoteală pentru dezastrul scăpat de sub control, pe care îl produce una dintre cele mai cumplite maladii ale epocii postcomuniste: carcinomul mediatic? S-au întrebat vreodată doamnele şi domnii care împart dreptatea în media asupra efectelor imediate, pe termen mediu şi lung, ale acestei boli? Şi nu e vorba doar de show-urile politice, ci şi de marea majoritate a aşa-ziselor emisiuni de divertisment. Tone de mizerie se produc în studiourile TV şi cu ea sînt îndopaţi zilnic oameni de toate vîrstele, de la bebeluşul aşezat înaintea televizorului ca să nu mai plîngă, pînă la străbunica pe care nimeni n-o mai bagă în seamă şi care se aşază, pierdută, să urmărească cine ştie ce reality-show. Cîte suflete moarte…

În faţa unei asemenea realităţi, totul pare a fi pierdut.

Există însă în istoria lumii cîteva precedente care vorbesc despre răsturnarea imposibilului. Îmi vine în minte titlul unei cărţi, Viţelul şi stejarul, autobiografia lui Soljeniţîn, o alegorie a omului rămas singur în lupta cu un sistem totalitar. Viţelul loveşte cu fruntea stejarul şi, cu toate că disproporţia de forţe este insurmontabilă, va reuşi în cele din urmă să-l dărîme, scoţîndu-l din rădăcini. Alegoria aceasta nu a rămas simplă ficţiune, ci s-a dovedit eficientă în realitate. Un om a învins un sistem ale cărui rădăcini se întinseseră pînă la capătul lumii.

De aceea, vă rog: dragi părinţi, nu vă uitaţi la televizor cu copiii alături. Citiţi împreună o carte, plimbaţi-vă în parc, plantaţi flori în grădină, mergeţi la teatru, la concert, la muzee!

Dragi bunici, nu vă irosiţi anii bătrîneţii între un serial şi altul. Întîlniţi-vă cu prietenii din tinereţe sau cu cei dobîndiţi acum. Plimbaţi-vă cu nepoţii în parc, învăţaţi-i să împletească, să coasă, să meşterească, spuneţi-le poveşti sau amintiri de altădată, arătaţi-le albumul de familie!

Dragi politicieni, rămîneţi în birourile voastre şi faceţi-vă treaba pentru care aţi fost aleşi. Iar seara, dedicaţi-vă familiei, prietenilor, şi refuzaţi invitaţiile posturilor TV!

Dragi jurnalişti, iubiţi-vă meseria şi respectaţi-vă demnitatea profesională!

Şi, poate, într-un viitor nu foarte îndepărtat, marţea şi joia, distinşii membrii CNA se vor întîlni doar pentru a schimba între ei reţete culinare. Şi nimeni nu le va mai cunoaşte numele. Însă pînă atunci să învăţăm, fiecare, lecţia încăpăţînării şi a neodihnei etice a viţelului!

Cristina Cioabă este profesoară de română şi dr. în filologie. A editat volumul Jurnal esenţial de Monica Lovinescu (Humanitas, 2010). 

Articol apărut pe contributors.ro, 21 martie 2014

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

accident egipt jpg
Accident de autobuz în Peninsula Sinai din Egipt: 16 oameni au murit și 28 au fost răniți
Cel puțin 16 oameni au murit, iar alți 28 au fost răniți după ce un autobuz s-a răsturnat în peninsula Sinai, în Egipt, au anunțat autoritățile.
bancomat card
Românii ar putea alege suma dorită la retragerea banilor, nu doar cea „impusă” de bancomat. Proiectul de lege a primit aviz favorabil de la BNR
Românii ar putea retrage de la bancomat exact suma de care au nevoie, fără să mai fie limitați la valorile prestabilite, potrivit unui proiect legislativ care a primit aviz favorabil de la BNR.
Evaziune fiscală de peste un milion de lei
Zece imobile din București, vândute la prețuri subevaluate de două cooperative meșteșugărești. Percheziții la persoanele implicate
Perchezițiile sunt făcute de polițiștii din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice – I.G.P.R., sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Dulceata de fructe de padure  Sursa foto shutterstock 2558038093 jpg
Dulceaţă de fructe de pădure. Avantajele celei pregătite în propria bucătărie!
Prepararea în casă a dulceții de fructe de pădure are avantaje clare pentru sănătate, gust și calitatea finală a produsului. Cel mai mare beneficiu este faptul că tu deții controlul total asupra ingredientelor, ceea te ajută să obții o dulceață naturală, fără aditivi și să menții o bună parte din pr
pauza de masa
Pauza de prânz a românilor se scurtează. Aproape 8 din 10 angajați termină masa în cel mult 30 de minute
Pauza de prânz a angajaților români s-a scurtat în ultimul an, deși majoritatea celor chestionați spun că aceasta îi ajută să-și recapete energia și să se concentreze mai bine. Potrivit unui studiu, 78% dintre angajați petrec cel mult 30 de minute la masa de prânz, față de aproximativ 70% în 2025.
Anca Pandrea  jpg
Unde a ajuns averea Ancăi Pandrea după moartea actriței. Ce se întâmplă cu singura casă pe care o deținea
La scurt timp după trecerea în neființă a regretatei Anca Pandrea la vârsta de 80 de ani, apropiații au făcut lumină în privința averii lăsate în urmă de marea artistă. Actorul Victor Yila a dezvăluit că singurul bun deținut de actriță, casa în care a trăit, a fost donată legal înainte de deces.
loredana groza si catalin botezatu
Loredana Groza și Cătălin Botezatu, sărutul care a făcut furori în online. Ce mesaj a transmis artista
Loredana Groza și Cătălin Botezatu sunt două dintre cele mai sonore nume din showbiz-ul românesc. Cu cariere impresionante și foarte mulți admiratori, cei doi au reușit de-a lungul anilor să rămână în atenția publicului.
parcari Brasov brasov net jpg
Parcările supraterane din centrul Brașovului vor dispărea. Ce va fi construit în locul lor
Parcările de pe Bulevardul Eroilor și din alte zone din centrul Braşovului vor fi desființate, iar spațiile eliberate vor fi redate pietonilor, potrivit unui proiect aprobat de administraţia locală.
rachete iraniene/FOTO:X
Rusia ajută în secret Iranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit Financial Times
Rusia a sprijinit în secret, începând din 2023, dezvoltarea unui nou tip de armament iranian, într-unul dintre cele mai importante transferuri cunoscute de tehnologie militară strategică de la Moscova la Teheran, scrie Financial Times.