Criza ideologică și realinierea politică

Dragoș Paul ALIGICĂ
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 943 din 5 ÔÇô 11 mai 2022
Criza ideologică și realinierea politică jpeg

De obicei, c├«nd auzim cuv├«ntul ÔÇ×ideologieÔÇŁ ne g├«ndim la ceva superficial. Este, poate, o iner┼úie venit─â din vremea comunismului. Este, poate, un reflex al g├«ndirii marxiste care spunea c─â ideologia este un element al suprastructurii care se ridic─â pe for┼úele de produc┼úie ┼či mijloacele de produc┼úie. Dar, ├«n realitate, lucrurile nu stau a╚Öa ╚Öi, ├«nainte de a intra ├«n discu╚Ťia pe care vreau s-o fac despre ideologie, vreau s─â atrag aten┼úia c─â intr─âm ├«n teritoriul delicat al sensibilit─â╚Ťilor. Vom explora aspecte care vizeaz─â identitatea noastr─â, care valideaz─â sau invalideaz─â bonitatea noastr─â intelectual─â, care ridic─â probleme cu privire la moralitatea noastr─â, la chipul social pe care-l avem ├«n ochii no┼čtri sau ├«n ochii concet─â┼úenilor no┼čtri. Or, tocmai pentru c─â printre dumneavoastr─â se afl─â oameni cu diferite op╚Ťiuni ideologice, care vin cu puncte de vedere diferite ├«n chestiunea pe care vreau s-o discut acum, v─â propun s─â ├«ncerc─âm to╚Ťi s─â facem un pas ├«n spate, s─â ne deta╚Ö─âm pu╚Ťin de perspectivele noastre ideologice, de prejudec─â┼úile noastre dac─â vre╚Ťi, ╚Öi s─â ├«ncerc─âm s─â privim lucrurile deta┼čat, analitic, tehnic.

De ce v─â sugerez aceast─â deta╚Öare acum? Intr─âm, cum spuneam, ├«ntr-un spa┼úiu extrem de delicat vorbind despre aspectele transform─ârii majore pe care o tr─âim, iar una dintre tezele centrale pe care vreau s─â le formulez este legat─â exact de natura acestei transform─âri, transformare care este asociat─â cu fenomene de natur─â ideologic─â. Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale. Pe parcursul expunerii mele, vom ├«nt├«lni c├«teva situa┼úii care au fost deja etichetate din punct de vedere public ├«n anumite moduri, or f─âr─â acest exerci╚Ťiu al deta╚Ö─ârii nu vom putea ├«n╚Ťelege natura acestor fenomene ╚Öi nici mecanica lor.

S─â lu─âm ca punct de plecare observa┼úia c─â travers─âm un moment de criz─â ideologic─â ┼či s├«nt mai multe semne cu privire la asta. ├Än primul r├«nd, faptul c─â aparatul conceptual clasic, al ideologiilor clasice, ne este insuficient, fiind incapabil s─â serveasc─â ├«n╚Ťelegerea unor realit─â╚Ťi sociale. Citez doar ca exemplu situa╚Ťia marilor corpora┼úii ┼či a capacit─â╚Ťii lor de a bulversa rela┼úia public-privat. Aceast─â putere formidabil─â de care dispun corpora╚Ťiile ast─âzi are implica┼úii enorme cu privire la libertatea de expresie sau la drepturile de proprietate, cu consecin╚Ťe asupra ├«nse┼či naturii sistemului economic. Aparatul doctrinar, ideologic pe care l-am mo┼čtenit din secolele XVIII-XIX d─â rateuri c├«nd se confrunt─â cu aceast─â realitate. Un alt simptom ideologic al crizei pe care o tr─âim este legat de faptul c─â apar ideologii negative care pur ┼či simplu nu afirm─â nimic, m─ârginindu-se doar s─â nege. ├Än aceste ideologii nu exist─â nici un fel de construct, nu exist─â nici un fel de ra╚Ťionament, nu exist─â nici un fel de implica┼úie sau de structur─â explicativ─â. A┼ča cum ┼čti┼úi, sistemele clasice ├«ncearc─â s─â cuprind─â ├«n logica lor ├«ntreaga ordine social─â ┼či s─â o explice pentru a ne orienta ac┼úiunea uman─â. Dimpotriv─â, aceste ÔÇ×noi ideologiiÔÇŁ s├«nt pur ┼či simplu blocuri negative, direc┼úionate ├«n general  ├«mpotriva liberalismului ╚Öi a democra┼úiei. ├Än fine, un alt simptom al crizei ideologice pe care o travers─âm este confuzia ┼či dezarticularea partidelor politice din punct de vedere doctrinar. ├Äns─â poate c─â cel mai delicat simptom al crizei la care m─â refer este cel pe care fiecare dintre noi l-a constatat ├«n ultimii ani, inclusiv ├«n timpul acestor evenimentele nefericite din Ucraina, anume c─â, dintr-o dat─â, oameni care erau sut─â la sut─â pe aceea┼či pagin─â at├«t din punctul de vedere al principiilor, c├«t ┼či cu privire la interpretarea evenimentelor din jur, se reg─âsesc ├«n tabere diferite.

Toate cele men╚Ťionate mai sus ne arat─â, de fapt, c─â ceva foarte serios se ├«nt├«mpl─â, c─â tr─âim o criz─â structural─â care se simte, ├«n primul r├«nd, la nivelul doctrinelor ideologice. C├«t de profund─â este aceast─â criz─â? Teza mea este c─â e o criz─â extraordinar de profund─â care afecteaz─â ├«nsu┼či fundamentul doctrinar, ideologic al ordinii politice liberale, democratice, capitaliste.

Exist─â studii ale percep╚Ťiilor pe care oamenii care tr─âiesc ├«n ╚Ť─âri democratice le au despre democra╚Ťie. ├Än toate aceste ┼ú─âri, care s├«nt bastioane ale democra┼úiei, 75-80% din oamenii care s├«nt n─âscu┼úi ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut consider─â c─â este esen┼úial s─â tr─âie┼čti ├«ntr-o democra┼úie. Urm─ârind ├«n continuare corela╚Ťia dintre deceniul ├«n care s-au n─âscut ╚Öi ata╚Öamentul la democra╚Ťie, constat─âm c─â acesta scade treptat ╚Öi ajunge la cote de sub 30% ├«n cazul ceor n─âscu╚Ťi ├«n anii ÔÇÖ80. ├Än Statele Unite, de pild─â, 75% din oamenii n─âscu╚Ťi ├«n anii ÔÇÖ30 cred c─â este esen╚Ťial s─â tr─âie╚Öti ├«ntr-o democra╚Ťie ╚Öi doar 25% din cei n─âscu╚Ťi ├«n anii ÔÇÖ80 mai cred acela╚Öi lucru. Chiar ╚Öi ├«n Suedia, ╚Ťara ├«n care popula╚Ťia exprim─â cel mai consistent ata╚Öament la democra╚Ťie, aproape 90% din cei n─âscu╚Ťi ├«n anii ÔÇÖ30 cred c─â este esen╚Ťial s─â tr─âie╚Öti ├«n democra╚Ťie ╚Öi doar pu╚Ťin peste 50% din cei n─âscu╚Ťi ├«n anii ÔÇÖ80 cred acela╚Öi lucru. ├Än primul tur al alegerilor preziden╚Ťiale din Fran╚Ťa, victoria str├«ns─â a lui Macron s-a datorat masiv celor de peste 60 de ani. ├Än categoriile de v├«rst─â de sub 60 de ani, Le Pen a ├«nvins.

De c├«nd a ├«nceput aceast─â criz─â? Dup─â p─ârerea mea, semnele ei au fost clare ├«n 2016, pe care eu ├«l socotesc un an nodal, pentru c─â atunci au avut loc dou─â evenimente politice majore, anume Brexit ╚Öi alegerea lui Trump ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al SUA. Atunci a ├«nceput un nou ciclu al acestei crize ideologice ├«n care ╚Ť─ârile democratice alunecaser─â ├«ncet-├«ncet ├«nc─â dinainte. ╚śi mai cred c─â, dup─â anul acesta, dup─â 2022, marcat de invadarea Ucrainei de c─âtre Rusia ╚Öi de consecin╚Ťele euro-atlantice al acestei invazii, va ├«ncepe al treilea ciclu al acestei crize, dar nu vreau s─â anticipez ╚Öi m─â m─ârginesc s─â discut doar pe datele de care dispunem.

C├«t de mare este aceast─â criz─â? Criza este at├«t de mare ├«nc├«t deja ├«n 2016 principalii purt─âtori de ideologie ┼či de informa┼úie americani, ziarele Washington Post ┼či New York Times, dedicau spa┼úii largi discut─ârii datelor statistice pe care le-am prezentat mai devreme ┼či spuneau c─â ÔÇ×becurile de avarieÔÇŁ la bordul democra┼úiei au ├«nceput s─â p├«lp├«ie. Acest declin ├«n percep╚Ťia public─â nu afecteaz─â doar democra┼úia liberal─â, ci ╚Öi capitalismul. Exist─â o leg─âtur─â clar─â ├«ntre mul┼úumirea sau nemul┼úumirea fa╚Ť─â de performan┼úa economiilor ╚Öi modul de raportare la democra┼úia liberal─â. Iar datele pe care le avem ne arat─â c─â oamenii nu numai c─â-┼či pierd ├«ncrederea ├«n democra┼úie, ci ┼či ├«n capitalism. Iar cei care s├«nt nemul┼úumi┼úi din punct de vedere economic transfer─â acea nemul┼úumire la nivelul ├«ntregului sistem, respectiv la nivelul democra┼úiei ├«n general.

Corela╚Ťia dintre nivelul PIB global (totalul bunurilor ╚Öi serviciilor produse de economia mondial─â) ╚Öi perioadele istorice d─â un grafic foarte cunoscut ├«n lumea speciali╚Ötilor sub numele ÔÇ×crosa de hocheiÔÇŁ. Mai precis, dac─â avem ├«n abscis─â secolele de c├«nd avem informa╚Ťii cu privire la economia global─â ╚Öi ├«n ordonat─â PIB-ul global, sesiz─âm c─â indiferent de structurile politice care au dominat scena lumii, c─â erau Persia, Imperiul Roman, Imperiul carolingian, epoca cruciadelor ╚Öi tot a╚Öa, ├«n tot acest imens parcurs al istoriei, omenirea a produs economic la un nivel relativ constant, ceea ce grafic se vede ca o linie relativ paralel─â cu abscisa. Deodat─â, c├«ndva la sf├«r╚Öitul secolului al XVIII-lea ╚Öi ├«nceputul secolului al XIX-lea, graficul se curbeaz─â brusc indic├«nd o cre╚Ötere nemaipomenit─â, ame╚Ťitoare a PIB-ului global, o cre╚Ötere exponen╚Ťial─â aproape, cu niveluri uluitoare de PIB pe perioade foarte scurte, dac─â compar─âm cu secolele anterioare. Graficul are forma unei crose de hochei, ├«ntr-adev─âr. Ce s-a ├«nt├«mplat este c─â ├«n acea perioad─â, ├«n care a ├«nceput cre╚Öterea aceasta nemaipomenit─â, s-a impus modelul capitalismului, ca o consecin╚Ťa a adopt─ârii pe scar─â tot mai larg─â a ideilor liberale. Aceast─â cre╚Ötere de performan╚Ť─â s-a tradus ╚Öi ├«ntr-o cre╚Ötere formidabil─â a bun─âst─ârii generale. Datele statistice ne arat─â c─â, ├«n 1820, 94% din popula┼úia globului tr─âia sub pragul s─âr─âciei, ├«n vreme ce ├«n 2015 sub 10% din popula┼úie se afl─â ├«n acest stadiu de pauperitate. Acelea┼či date reapar ╚Öi cu privire la educa┼úie, alfabetizare, vaccinare, mortalitate infantil─â. Ei bine, dac─â pui publicului global ├«ntrebarea ÔÇ×├Än ultimii dou─âzeci de ani, dvs. crede┼úi c─â popula┼úia care tr─âie╚Öte ├«n s─âr─âcie extrem─â a crescut, a sc─âzut sau a r─âmas aceea┼či?ÔÇŁ, procentul celor care dau r─âspunsul corect din punctul de vedere al datelor, adic─â al celor care spun c─â a sc─âzut, este de 20%. Abia unul din cinci oameni are percep╚Ťia corect─â a realit─â╚Ťii.

Acum, dup─â ce am prezentat aceste date, formulez explica╚Ťia: modul de percep╚Ťie a realit─â╚Ťii este condi╚Ťionat ideologic. Prin urmare, dac─â vrem s─â-i facem pe oameni s─â perceap─â realitatea trebuie s─â le-o prezent─âm ideologic, c─âci oamenii nu cunosc ╚Öi nu pot ├«n╚Ťelege evenimentele ╚Öi fenomenele socio-istorice dec├«t dac─â le s├«nt livrate ideologic. Or, problemele ideologice se rezolv─â ideologic: prin propagand─â, prin informare, prin educa╚Ťie, la nevoie chiar prin cenzur─â. A╚Öadar, s─â educ─âm mai bine oamenii, s─â-i inform─âm mai bine, astfel ├«nc├«t s─â ├«n╚Ťeleag─â realitatea. Cam asta ar fi teza prim─â, cu care cam toat─â lumea pare a fi de acord. Eu am s─â formulez ├«ns─â o tez─â alternativ─â, care mi se pare c─â ar trebui s─â fie luat─â ┼či ea ├«n calcul, iar pentru asta va trebui s─â v─â reamintesc c├«teva lucruri despre arhitectura sistemului democratic. Fundamentul acestui sistem este electoratul care, organizat de partidele politice ┼či de grupurile de interese, d─â materia prim─â, input-ul, prin votul reprezentativ. Astfel, urm├«nd voin╚Ťa electoratului, se alc─âtuiesc legislativul ╚Öi executivul. Avem, de asemenea, administra┼úia public─â, sistemul judiciar, mass-media, un sistem de lobby care la r├«ndul lor s├«nt puternic influen╚Ťate de voin╚Ťa electoratului. Ideologia liberal-democrat─â despre care vorbeam, atunci c├«nd este opera┼úionalizat─â ca un design institu┼úional, subsumeaz─â tot acest sistem ideii fundamentale c─â cet─â┼úeanul este suveran. Totul pleac─â de la electorat, care este, dac─â vre╚Ťi, generatorul unui flux al mandatului reprezentativ care ajunge s─â determine sau s─â influen╚Ťeze ├«ntregul sistem. C├«nd se schimb─â ceva la nivelul electoratului, fluxul acesta ar trebui s─â se transmit─â ca un val ├«n interiorul ├«ntregului sistem ┼či toate deciziile ┼či tot ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n interiorul sistemului, inclusiv deciziile care se iau la nivelul executivului ┼či ├«n administra╚Ťie, ar trebui s─â se alinieze cu ceea ce se ├«nt├«mpl─â acolo, s─â vin─â ├«n adecvare cu aceast─â schimbare. Or, aici s-a ├«nt├«mplat ceva foarte interesant ├«n ultima perioad─â. Electoratul ├«┼či schimb─â pozi┼úiile, are anumite preferin┼úe, are anumite puncte de vedere, dar partidele politice, care ├«n mod normal ar trebui s─â preia acele puncte de vedere ┼či s─â le transfere mai departe sistemului, nu au f─âcut asta. Datele indic─â, de pild─â, c─â ├«n materia migra╚Ťiei electoratul european a avut o anumit─â pozi╚Ťionare, dar partidele politice mari, la nivelul ├«ntregului continent, nu au urmat-o. E doar un exemplu, mai s├«nt ╚Öi altele. Deci dintr-o dat─â a ap─ârut o ruptur─â ├«ntre electorat ┼či tot acest mecanism institu┼úional construit pe ideea democra┼úiei reprezentative. ╚śi ce ne a┼čtept─âm s─â se ├«nt├«mple ├«n momentul ├«n care partidele mainstream nu reprezint─â electoratul? Pe de o parte, scade participarea la vot. Pe de alt─â parte, apar disensiuni ╚Öi fac╚Ťiuni ori chiar f─âr├«mi╚Ť─âri ├«n interiorul acestor partide. ╚śi, ├«n final, apar partidele alternativ─â, care s├«nt ├«nclinate mai degrab─â spre autoritarism, ca s─â r─âspund─â electorilor care nu se mai reg─âsesc ├«n partidele clasice, dar vor s─â vin─â s─â voteze ├«n continuare.

La nivelul electoratului apar clivaje noi, altele dec├«t cele clasice, ╚Ötiute, pe care se constituiser─â partidele politice clasice: sat-ora┼č, religios-laic, muncitor-capitalist etc. ├Än general, aceste clivaje creeaz─â nu doar rupturi ├«ntr-o societate, ci ┼či posibilit─â┼úi de aliniere. Sistemul de partide tradi┼úional este organizat pe anumite clivaje tradi┼úionale mai sus enumerate, care rezult─â ├«n op╚Ťiunile ╚Ötiute de st├«nga sau de dreapta ├«n chestiuni economice, de liberal sau de conservator ├«n chestiuni sociale etc. Teza mea este c─â, ├«n momentul acesta, au avut loc noi combina╚Ťii ├«n func╚Ťie de noi clivaje. De pild─â, dac─â ar fi s─â vot─âm pozi┼úia noastr─â fa┼ú─â de politicile legate de COVID ne-am ├«mp─âr┼úi ├«ntre anumite categorii. Dac─â acela ar fi clivajul, am avea dou─â partide; dac─â ├«ns─â vine momentul s─â vot─âm ╚Öi politicile fa╚Ť─â de Rusia, este posibil s─â ne reg─âsim cu al┼úi parteneri care nu au avut aceea╚Öi op╚Ťiune ca noi ├«n privin╚Ťa politicilor anti-COVID. Aceste rea╚Öez─âri creeaz─â noi clivaje.

Ceea ce spun este că sîntem într-un proces de realiniere în momentul de faţă și toată această confuzie ideologică, tot ceea ce vedem în jur, sentimentul că lumea ne scapă de sub control sînt rezultatele unui proces profund de realiniere în care se redesenează clivajele dintre noi.

Dragoș Paul Aligică este profesor la Universitatea București și la George Mason University, SUA.

Credit foto: Ciprian Hord

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.