"Criza i-a readus cu picioarele pe pămînt” - interviu cu Cristina CRĂCIUN -</i>
Da, putem spune că în ultimii ani am văzut clasa de mijloc formîndu-se sub ochii noştri, iar acum o vedem confruntîndu-se şi cu prima criză. Există două abordări cu ajutorul cărora putem discuta despre clasa de mijloc, prin prisma informaţiilor socio-demografice sau ca lifestyle şi valori. Dacă acum cîţiva ani venitul era factorul determinant, acum ni se pare mai relevantă educaţia şi stilul de viaţă. Să începem atunci cu studiile, cariera, veniturile... Cei din clasa de mijloc sînt absolvenţi de studii superioare, deseori post-universitare; ei sînt primii care, după Revoluţie, au făcut studii de master şi au plecat la burse în străinătate. Sînt oameni educaţi, fără a fi obligatoriu şi intelectuali. Au între 26-40 ani, şi-au făcut cariere în companii de renume, în acele multinaţionale devenite clişeu; în general joburi de birou pentru care sînt bine pregătiţi. Sînt şi foarte informaţi, sînt activi, mobili, dinamici, au multe oportunităţi, iar o parte dintre ei lucrează în departamente din străinătate devenind acei expaţi. Mulţi dintre ei au ajuns foarte buni în ceea ce fac şi şi-au deschis propriile firme, mai mici, dar independente. Veniturile lor sînt de minimum 300 de euro net pe membru de familie... Cum arată familiile lor? Pentru că pun preţ pe carieră, fac copii în jur de 30 de ani şi nu mai mult de doi, la creşterea cărora îi mai ajută şi bunicii, deşi nu locuiesc în aceeaşi casă. Mulţi îşi permit să plătească bonă. Calitatea educaţiei copiilor e importantă, astfel că preferă grădiniţele private şi chiar şcolile private. În plus, îşi duc copiii să facă sporturi, să deprindă arte şi/sau să înveţe limbi străine. Pe ce cheltuiesc banii? Pe mîncare, pe haine, cheltuieli cu casa şi îmbunătăţirea spaţiului de locuit. Ei sînt cei care şi-au pus termopane, care au spart pereţi în casă pentru a lărgi spaţiul... Copiază un model occidental, deşi locuiesc la bloc, cel mult în cartiere noi. Sînt împrumutaţi la bănci pentru apartamente, maşini şi nevoi personale, dar plătesc conştiincios ratele pentru că sînt oameni echilibraţi şi responsabili. Cum îşi petrec timpul liber? În general nu au foarte mult timp liber, iar dacă sînt căsătoriţi îl petrec mai mult cu familia. E vorba de ceea ce noi numim quality time. Ies mai mult cu familia în parcuri şi în oraş, merg cu prietenii la restaurant, iar în week-end blochează DN1 cu maşinile. Nu pleacă departe de casă, dar preferă să iasă din oraş. Îşi petrec cel puţin o vacanţă pe an în străinătate, nimic exotic, Italia, Grecia, Turcia. Citesc, mai ales femeile, cărţi şi presă, mai degrabă reviste şi publicaţii de nişă, decît tabloide. Cum ziceam, sînt oameni informaţi şi aşteaptă zilele în care ziarele se distribuie împreună cu DVD-uri sau cu cărţi... Sînt ataşaţi de branduri? Brandul este un mod de a reflecta ceea ce sînt şi caută acele branduri care să le confirme standardul de viaţă. Adică vor calitate la preţ optim, nu ţin să epateze, nu-i interesează imaginea sau prestigiul. Sînt, în general, oameni decenţi. Cum se raportează la clasele de sus şi de jos? Chiar dacă aspiră la mai mult, clasa de sus nu este pentru ei un model de urmat. Clasa de sus este mediatizată ca fiind constituită din parveniţi, or, ei caută modele reale de succes. În ceea ce priveşte clasa de jos, realizează că au avut mai multe oportunităţi şi sînt mîndri de ei, fără însă a-i desconsidera pe cei mai puţin norocoşi. Ce comportament social are clasa de mijloc? Accesul la informaţie îi face tot mai responsabili social, sînt mai atenţi faţă de mediu, economisesc resursele şi energia, iar acum învaţă şi să recicleze. În spaţiul public au un comportament mai politicos şi vor să dea un exemplu bun. Nu sînt însă şi suficient de responsabili din punct de vedere politic. Nu-i interesează prea mult politica, dar asta şi pentru că sînt o clasă în căutare de modele politice de încredere. Cum i-a afectat criza? E-adevărat că, deşi la sfîrşitul anului trecut nu resimţiseră criza, acum nu mai sînt atît de dinamici şi de întreprinzători, riscă mai puţin, nu mai sînt dispuşi să-şi schimbe joburile atît de uşor şi sînt mult mai legaţi de companiile unde deja lucrează. Nu mai caută atît provocarea, cît stabilitatea. Cheltuiesc mai puţin în timpul liber, au devenit mai economi şi mai precauţi, dar nu şi pesimişti. Unii spun chiar că această criză este benefică pentru că i-a readus cu picioarele pe pămînt. a consemnat Marius CHIVU
