Cristina! Era Cristina!

Anca GRĂDINARU
Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum îţi alegi o plăcere vinovată comunistă? Închizi ochii şi să te gîndeşti la ceva ce te-a tulburat reacţionar, dar n-ai avut niciodată curajul să recunoşti. Apoi te pregăteşti de un autodenunţ. Iată-l: Fata Morgana a fost filmul românesc care mi-a dat primele fioruri sexuale, tulburîndu-mi inocenţa pionierească. Dacă fac un calcul (a apărut în ’81), abia acum îmi dau seama că eram extrem de precoce (mama ar face mai bine să nu citească toate astea). Nu l-am mai revăzut de o veşnicie, dar imaginea mea mentală e foarte clară: Dinu Manolache la bustul gol, filiform şi velin, stabilind o marcă pentru ceea ce avea să mă facă să oftez de acum înainte. Tocmai a avut o partidă de sex cu senzuala Diana Lupescu; evident că actul în sine nu ne era arătat - la urma urmei, vorbim de o cinematografie unde adolescenţii se sărutau cast şi făceau copii după tăietura de montaj -, dar seminuditatea masculină, într-un context sexual, era ceva juisiv. Manolache interpreta un petrecăreţ superficial şi afemeiat, un tînăr cu origini sănătoase (fiu de director de şantier) cu apucături complet nesănătoase şi cu o aură irezistibilă de bad boy. El decide să plece în armată, pentru că a sedus şi abandonat o fată de a cărei amintire nu mai poate scăpa. Acolo, continuă să se comporte ca un element antisocial şi deci să fie foarte sexi. Evident, pînă la urmă, e îmblînzit de disciplina comunistă şi i se deşteaptă conştiinţa civică, dar propaganda nu mai putea strica nimic: datele de rebel romantic erau deja setate. Mai contaţi şi pe capitularea finală, atît de dulce, a fetei mereu eluzive şi pe un strigăt devastator, foarte brandonian: "Cristina! Era Cristina!". Soundtrack-ul filmului, şi el, marfă cult-vinovată, iar piesa lui Marin Traian e un exemplu tipic de pop românesc optzecist, care ţi se lipeşte de creier pînă la turbare, în ciuda faptului că nu are refren, că vocea e penibilă, orchestraţia minimală, sintetizatorul primitiv, iar versurile complet debile ("Stam într-o zi la fereastră / Strada departe vuia / Stam obosit dus pe gînduri / Dar nici nu ştiu ce gîndeam /Parcă era frig afară / Norii pe cer alergau / Nu ştiu era zi cu soare / Sau norii ploaie cerneau. /Pe drum trecea o fetiţă / Cine era, habar n-am / Dar ştiu c-avea o bentiţă / De-un roşu ca de mărgean" etc.). Cum nostalgia se downloadează bine, o puteţi găsi uşor pe net. Păcat că Manolache, un actor de care camera se lipea pur şi simplu, n-a mai avut şansa unor roluri de heartthrob. Păcat şi pentru el, şi pentru noi, fetele, ce contemplam zări frigid uteciste şi ne consolam cu Declaraţie de dragoste.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
INTERVIU EXCLUSIV Nuami Dinescu, despre complexul de a fi „mică și grasă“ și povara rolului Tanța GALERIE
Chiar dacă umbra Tanța a urmat-o ani de zile și i-a pus piedici, Nuami Dinescu a reușit să își pună numele în locul personajului.
image
Santorini „made in China”: Imagini surprinzătoare cu o copie perfectă a insulei grecești VIDEO
O tiktokeriță a dezvăluit că a vizitat cea mai emblematică insulă a Greciei la peste 7.000 de kilometri distanță - în China. Yasmin von Roon, în vârstă de 27 de ani, a rămas uluită când a descoperit stațiunea Dali’s Ideal State - o copie fidelă a insulei Santorini.
image
Instalația bizară care a supraviețuit din Primul Război Mondial. La ce folosea staţia de despăduchere „Larga” de la intrarea în Galați
Rămășițele unei stații de despăduchere pe linia ferată, din perioada Primului Război Mondial, pot fi văzute la marginea orașului Galați. Pe vreme aceea, călătorii care ajungeau din Rusia, dar şi vagoanele, erau supuse dezinfectării cu insecticidul acum interzis DDT.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.