Creșteri și descreșteri

Publicat în Dilema Veche nr. 999 din 1 iunie – 7 iunie 2023
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”, formulată uneori și cu privire la alții: „Ce-au fost și ce-au ajuns”. Este un fel de scurtă și tăioasă meditație, rostită adesea ca un fel de oftătură, cu privire la diferența dintre măreția de altădată și precaritatea prezentului. Ideea creșterii și descreșterii tuturor lucrurilor de pe lumea asta nu este, bineînțeles, nouă. Observația că toate răsar și apun nu ni s-a năzărit nouă – o găsim în Vechiul Testament și în mai toate scrierile antice. Totuși, noi, românii, avem o oarecare întîietate în materie. Nicolae Iorga spunea că primul istoric care a povestit istoria unui imperiu în termenii „creșterii și descreșterii”, ca într-un fel de dramaturgie, în care fenomenul apare în actul I, crește în actul II și descrește în actul III, a fost Dimitrie Cantemir, cu a sa Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae, scrisă între 1714 și 1716. Astăzi, e aproape un clișeu să povestești istoria unui imperiu după ideea creșterii și descreșterii. La începutul veacului al XVIII-lea, pesemne că nu era. Revendicăm, așadar, o oarecare preempțiune în materie și nu e de mirare, căci „Ce-am fost și ce-am ajuns” ne este atît de propriu nouă, românilor, care ne plîngem de milă atît de des. Însă, „Ce-am fost și ce-am ajuns” nu e doar un suspin. Este și un instrument de lucru. Este, cum s-ar spune astăzi, o grilă de lectură pe care, cel mai adesea, ne-o aplicăm nouă înșine. 

Această ediție a Conferințelor Dilema veche, găzduită de prietenii noștri din Oradea, a făcut acest exercițiu – a încercat să spună lucruri esențiale pentru viețile noastre lucrînd cu – și, în același timp, confruntînd – această grilă pe lectură. Cu precizarea că „Ce-am fost și ce-am ajuns” poate fi foarte bine și observația unei creșteri, nu doar a unei căderi, am atacat tema din cît mai multe puncte de vedere, așa cum facem deja, în consacratul spirit dilematic. 

Istoricii Cosmin Popa și Mihai-Răzvan Ungureanu au conferențiat despre măreția și decăderea Rusiei – primul; respectiv, despre modul în care violența conjugală era o trăsătură firească a vieții sociale moldovenești în veacul al XIX-lea, lăsîndu-ne să reflectăm la situația de azi – cel de-al doilea. Profesorul Valeriu Stoica a vorbit în termenii de creștere și descreștere despre relația istorică dintre ideea imperială și ideea democratică. Bogdan Tătaru-Cazaban a conferențiat despre cea mai mare cădere din istoria omului – alungarea lui Adam și a Evei din Rai. Eu am încercat să aduc în atenție chestiunea decăderii publicului de cultură din România, sperînd la creșterea lui. Conferințele s-au încheiat cu un concert de chitară clasică și o discuție despre acest superb instrument cu tînărul muzician Ovidiu Pintilie. Au fost trei seri cu totul speciale în splendida Sinagogă Neologă din Oradea – cel mai frumos spațiu în care au ajuns vreodată conferințele noastre!

Alături de revista noastră și de Grupul pentru Management și Mediere Culturală, această ediție a Conferințelor Dilema veche a fost organizată de Primăria Municipiului Oradea și de Visit Oradea, în parteneriat cu Oradea Heritage. Le mulțumim mult, așa cum mulțumim și inimosului nostru prieten Michael Bulzan, care ne-a fost și acum alături. (Sever Voinescu)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Bancher renumit, judecat pentru ucidere din culpă. Radu Grațian Ghețea a produs un accident rutier soldat cu moartea unei persoane
Președintele uneia dintre cele mai cunoscute bănci din România a fost trimis în judecată, pentru un accident rutier pe care l-a provocat, spun procurorii, în anul 2022.
image
Cine a fost țarul Ivan al IV-lea al Rusiei, supranumit „cel groaznic“: în masacrul de la Novgorod au fost uciși 60.000 de oameni
La 18 martie 1584, Ivan cel Groaznic a murit în timpul unei partide de şah. Se spune că Ivan a murit de o afecțiune a intestinelor și a aparatului urogenital însă, după ce Stalin a ordonat deshumarea sa, acestor afecţiuni li se adaugă şi otrăvirea cu mercur.
image
Marele Zid Românesc de la Curbura Carpaților. Este lung de zece kilometri și se află la granița dintre două județe
Legenda de la care porneşte şi numele misterioasei formaţiuni geologice spune că acest zid a fost ridicat de fiinţele mitice care trăiau în această regiune cu milenii în urmă - uriaşii, care aveau înfăţişări ciudate şi puteri nemăsurate.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.