Creșterea și descreșterea „rezervoarelor de idei” din lume
Revista The Economist definea astfel un bun think-tank: o organizaţie capabilă să combine „profunzimea intelectuală, influenţa politică, flerul pentru publicitate, împrejurimi plăcute şi o ţîră de excentricitate“.
Motive care sporesc numărul „rezervoarelor de idei“
● revoluţia informatică a făcut să crească volumul, fluxul ideilor şi al informaţiilor;
● epoca monopolului guvernamental asupra informaţiilor s-a sfîrşit;
● complexitatea şi natura tehnică a problemelor politice au crescut, ceea ce a făcut ca procesul de luare a deciziilor să fie mai dificil;
● mărimea guvernelor s-a amplificat, dar eficienţa lor a rămas aceeaşi, ceea ce a condus la o criză de încredere în oficialii guvernamentali;
● nevoia de informaţii şi analize concise „în forma potrivită la momentul potrivit“.
Motive care duc la scăderea „rezervoarelor de idei“
● un mediu politic şi legislativ ostil organizaţiilor neguvernamentale;
● schimbarea în priorităţile de finanţare din partea donatorilor publici şi privaţi, ceea ce a făcut ca sprijinul lor să devină restrictiv;
● concurenţa din partea firmelor de consultanţă şi din partea mediilor electronice;
● donatorii tind să finanţeze proiecte şi programe pe termen scurt în loc să consolideze capacitatea think-tank-urilor şi să construiască instituţii.
Sursa: The global „go-to think tanks“. The Leading Public Policy Research Organizations In The World, 2008
