Credinţe în satul românesc

Ovidiu VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 113 din 25 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Despre satul românesc o vorbă celebră spune că este locul unde s-a născut veşnicia. Metafora surprinde conservatorismul lumii rurale, locul unde tradiţiile, valorile şi credinţele se schimbă lent. Dar în ce mai crede săteanul nostru "statistic"? Un posibil răspuns îl putem găsi în EuroBarometrul Rural 2005, publicat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă (www.osf.ro). Privind datele, înainte să ajungem la ce crede săteanul, frapează lipsa lui de încredere. Trei locuitori din cinci spun că sătenii nu prea au încredere în oameni, şi numărul lor creşte la patru din cinci atunci cînd sînt întrebaţi despre încrederea în "oamenii de pe stradă". Dintre actorii satului, doctorul, profesorul şi, mai ales preotul se bucură de o mare încredere, dar oamenii de afaceri, micii întreprinzători şi asociaţiile agricole sînt privite cu suspiciune. De altfel, spiritul antreprenorial este în continuare străin sătenilor. Doar o zecime dintre cei intervievaţi spun că intenţionează să-şi deschidă o fermă sau o altă afacere. Procentul este similar cu cel înregistrat în urmă cu trei ani, dar numărul gospodăriilor în care există a afacere proprie a crescut cu doar patru procente, situîndu-se acum la 11%. Dacă nu cred şi nu se încred în iniţiativa privată, sătenii noştri apreciază, în schimb, un loc de muncă stabil şi, dacă se poate, la stat. 80% dintre ei ar prefera un venit mai mic asigurat de un salariu sigur, unuia mai mare, dar incert. Dacă ar avea de ales, jumătate ar prefera să lucreze la stat. La ţară lenea este principala cauză a sărăciei, iar opţiunile următoare se îndreaptă către lipsa de ajutor din partea statului şi nedreptatea din societatea noastră. Domină opiniile care spun că mai degrabă statul decît fiecare individ în parte trebuie să-şi asume responsabilitatea bunăstării fiecăruia, precum şi cele care apreciază că diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mici, chiar dacă diferenţe mai mari încurajează efortul individual. Pe ansamblu, mai mult de trei sferturi dintre cei intervievaţi afirmă că, pe termen lung, munca aduce, de regulă, o viaţă mai bună, respingînd ideea că succesul este mai mult o chestiune de noroc şi relaţii. Experienţa migraţiei schimbă semnificativ opiniile prezentate mai sus. Luînd în considerare doar subeşantionul celor care au intrat direct sau indirect (prin intermediul altui membru al gospodăriei) în contact cu străinătatea, procentul celor care au încredere în investitori, al celor care îşi doresc propria afacere şi al celor care sînt dispuşi să-şi asume riscuri şi responsabilităţi individuale, creşte semnificativ, ajungînd în unele cazuri chiar să se dubleze. Pe de altă parte, întrebaţi ce au făcut cu banii obţinuţi din munca în străinătate, cei mai mulţi răspund că i-au folosit pentru cheltuieli curente, şi-au cumpărat diverse lucruri sau şi-au construit sau modernizat casa. Ne aşteptăm însă ca operatorii de interviu să găsească acasă doar rudele celor plecaţi, şi ca măcar o parte dintre aceştia din urmă, odată întorşi în ţară după mai mulţi ani de muncă, să facă o investiţie cu banii economisiţi. Se poate spune că schimbarea mentalităţilor este accelerată de contactul cu străinătatea, dar nu trebuie să scăpăm din vedere că mai puţin de o cincime dintre românii de la sat sînt în această situaţie.Locuitorii din mediul rural cred că, alături de muncă, şi educaţia se numără printre ingredientele succesului. Ai carte, ai parte, ne spun peste 90% dintre ei, în timp ce două treimi sînt de părere că şcoala şi ce ştii să faci sînt mai importante decît relaţiile, atunci cînd cauţi un loc de muncă. Trei sferturi dintre respondenţi şi-ar sfătui copilul, care tocmai a terminat învăţămîntul obligatoriu, să meargă la liceu, iar alţi 13% l-ar orienta cel puţin către şcoala profesională sau de ucenici. Credinţa în şcoala vieţii este de asemenea foarte răspîndită: aproape toţi cei chestionaţi afirmă că omul cît trăieşte învaţă. Vorbim aici despre medii statistice, nu toţi românii de la ţară gîndesc la fel. Investiţia în educaţie şi credinţa în valoarea ei sînt mai pregnante la cei mai tineri, la cei mai înstăriţi, la locuitorii satelor de deal-munte sau ai satelor mai apropiate de un oraş şi la cei care au deja un nivel de educaţie peste medie. De altfel, nivelul de educaţie se corelează cu un nivel sporit al veniturilor, cei care au mai multă şcoală afirmă că au o situaţie materială mai bună. De muncit, muncesc şi bărbaţii, şi femeile. Nu ne referim aici la treburile casei, ci la a avea un loc de muncă şi la a-ţi întreţine familia. Tradiţionalismul lumii rurale se manifestă numai pe jumătate cînd vine vorba despre bărbaţi şi femei. Analizînd răspunsurile la un set de întrebări din tematica valorilor de gen, descoperim că oamenii de la sat văd, aproape în egală măsură, femeile şi bărbaţii pe piaţa muncii, dar în acelaşi timp se menţine majoritară opinia că femeia se ocupă de gospodărie. Jumătate dintre respondenţi cred că homosexualitatea ar trebui pedepsită prin lege, şi aproape nici unul dintre cei ce au răspuns întrebărilor nu are (sau nu recunoaşte că are) printre rude şi prieteni un homosexual sau o lesbiană. Nici romii nu se bucură de aprecierea sătenilor. Patru din cinci oameni cred că aceştia încalcă legile şi doi din cinci merg pînă la a spune că ei ar trebui forţaţi să trăiască separat de restul societăţii pentru că nu se pot integra. Jumătate dintre respondenţi consideră că locuitorii satului ar trebui să decidă dacă permit romilor să se stabilească în localitatea lor, iar 46% afirmă că statul ar trebui să ia măsuri pentru a opri creşterea numărului de romi. Operatorii de interviu nu au întrebat însă ce fel de măsuri ar putea să ia statul în acest caz. În general, sînt ceva mai toleranţi cei care au intrat în contact direct cu oameni de diferite naţionalităţi sau religii. O privire rapidă asupra cîtorva din datele EuroBarometrului ne-a dezvăluit numai cîteva piese dintr-un puzzle al credinţelor şi opiniilor care formează mentalul colectiv al comunităţilor rurale româneşti, şi o analiză mai atentă este necesară pentru a întregi tabloul. Revenind la vorba care a deschis textul, să notăm doar că, în timp ce unele credinţe rămîn aceleaşi, altele se schimbă, mai încet sau mai repede, că sînt factori care pot accelera schimbarea, dar şi că sînt sate şi sate. Însă despre diferenţele dintre ele, vom vorbi poate altă dată.

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.