''Credem în Dumnezeu, dar monitorizăm orice!''<p> - <i>interviu cu Gheorghe MĂRMUREANU</i> -
În momentul de faţă, principala noastră preocupare este "instrumentarea" României - în acest sens, am început o colaborare cu Universitatea din Karlsruhe şi cu Baza Aeriană Militară Patrick din Florida, care a construit în nordul Bucovinei, pe o suprafaţă de 7-8 km2, o reţea seismică cu ajutorul căreia putem monitoriza activitatea pe o rază de 4000 km2. De asemenea, am realizat, pentru unităţile industriale cu risc major, un sistem de avertizare seismică în timp real, ce se bazează pe modul în care se propagă unda de şoc din Vrancea spre Bucureşti. În principiu, din momentul producerii seismului, unda de şoc se propagă, în funcţie de adîncimea cutremurului, în maximum 25-30 de secunde. Cu ajutorul acestui sistem, semnalul care pleacă de la instrumentele din teritoriu ajunge în comandamentul central în trei secunde şi din acel moment pot fi blocate obiectivele majore. Sistemul este deja utilizat la reactorul de la Piteşti, la Uzina de apă grea din Turnu-Severin şi urmează să fie implementat la reactorul de la Cernavodă. La cutremurul din 4 martie 1977 s-au produs în jur de 60 de incendii care au făcut aprope 300 de victime - acest lucru nu s-ar mai întîmpla în eventualitatea unui seism cu magnitudinea celui din â77, pentru că rezervoarele de gaz metan ar fi oprite în timp util. Vrem să-l introducem inclusiv în spitale - la un cutremur de peste 7 grade, lumina şi curentul electric pică fără excepţie, ceea ce - pentru un chirurg şi pentru un pacient aflat pe masa de operaţie - ar fi o catastrofă. În momentul în care dispozitivul amplasat în spital, în sala de reanimare sau de operaţie ar primi semnalul de avertizare, generatoarele de curent electric ar fi puse în funcţiune, iar situaţia ar fi controlată altfel. De asemenea, avem cereri din partea ministerelor care sînt obligate, conform normelor europene, să-şi securizeze şi să-şi protejeze datele. În prezent lucrăm şi la aşa-numitele shake-maps - un sistem de "hărţi de hazard" care arată, tot în timp real, la nivelul întregii ţări, intensitatea mişcării produse de un cutremur major. În momentul în care începe seismul, instrumentele din teritoriu vor trimite date şi, pe un ecran de 10/16 m, amplasat în comandamentul central, va apărea harta României, desenată în diverse culori, în funcţie de intensităţi - negru, de exemplu, înseamnă o intensitate seismică catastrofală, de 9,9 grade. În felul acesta vom şti exact care sînt zonele cel mai grav afectate, în care Protecţia civilă, Pompierii, Salvarea etc. trebuie să intervină prioritar. Nu este foarte uşor, lucrăm la un proiect extrem de complex - vorbim de sute de aparate, fiecare cu cîte trei componente, de o reţea de semnale nu tocmai simplu de realizat -, dar facem tot posibilul pentru a diminua efectele, pagubele care ar putea să apară în cazul unui cutremur puternic. Cum spun colaboratorii noştri de la baza militară Patrick din Florida, "Credem în Dumnezeu, dar monitorizăm orice!". Pe piaţă au apărut diverse aparate de avertizare seismică în timp real. O firmă privată comercializa, la un moment dat, nişte pagere destul de controversate. Eu le-am considerat destul de periculoase şi nu m-am ferit să spun public acest lucru - aparatele erau calibrate să sune cînd ar fi sesizat o mişcare telurică, fără să transmită însă şi magnitudinea reală a seismului. Am stat de vorbă cu reprezentanţii firmei şi le-am explicat că nu are sens să creezi panică din cauza unui cutremur "obişnuit", de 4,5 grade, de exemplu - în fiecare an, în România se produc, în medie, 30-40 de cutremure de asemenea intensitate, care nu prezintă însă nici un pericol. Să ne imaginăm o sală în care are loc un meci de hochei, un loc plin de oameni, în care, dintr-odată, încep să sune trei pagere care detectează un seism cu o magnitudine de 4 grade, fără să poată "comunica" însă, în vreun fel, această magnitudine. Oamenii se vor buluci spre uşi, se va crea un haos de nedescris şi, probabil, vor fi şi victime. Legat de cutremure circulă foarte multe informaţii care, deşi pot fi neadevărate, creează panică. Se spune, de exemplu, că sînt mai dese vara şi iarna din cauza temperaturilor sau că se produc cu precădere noaptea. Sînt simple speculaţii? Anotimpurile, temperaturile, luna plină, perioadele zilei etc. nu au nici un fel de relevanţă. Eu nu cred în aşa ceva! Pentru că vorbim de speculaţii, trebuie să vă spun că am auzit de curînd că ploile şi inundaţiile din România de anul acesta au fost cauzate de seismele care au lovit provincia Sichuan din China! Mi-a trecut, de asemenea, pe la ureche că seismul care a lovit coastele Indoneziei, ale Indiei etc. pe 26 decembrie 2004 s-a produs în urma unei explozii provocate de om. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost de intensitatea a cinci mii de bombe tip Hiroshima. Seismul din 2004, care a fost cu 2,4 grade mai puternic decît cel din â77, din România, a egalat, ca intensitate, în jur de 19 milioane de bombe atomice tip Hiroshima. Dacă strîngi la un loc toate bombele atomice din lume, nu aduni atîtea, şi chiar dacă s-ar aduna, care ar fi interesul? Să fim serioşi! După cum, din păcate, s-a dovedit în ultimii ani, faliile care trec prin sudul Asiei sînt foarte active. Prezintă acest lucru vreun risc pentru noi? În Vrancea nu există falii, ci două mari blocuri tectonice care se bat ca doi berbeci, cap în cap. Unul este acţionat de Africa, ceea ce nu este periculos, pentru că nu se poate produce un cutremur mai mare de 6,7 grade pe scara Richter, iar celălalt - de blocul indo-australian care şi-a început activitatea în 2005 şi se va "opri", probabil, prin 2019-2020. Deşi este în plină activitate, blocul indo-australian nu ne va afecta, aşa cum am mai spus, deocamdată, pentru că energiile cele mai puternice sînt descărcate în Sumatra, Filipine, China, Japonia. Momentan nu există motive de îngrijorare. Spuneaţi într-un interviu că este complicat să vorbeşti, în Bucureşti, de zone mai mult sau mai puţin periculoase. Care sînt totuşi problemele acute ale Capitalei? Clădirile! Cele construite înainte de 1940, unele clădiri ridicate între 1970-1980, cînd cantitatea de armătură a fost mult redusă, clădirile deficitare la capitolul proiectare, nenumărate în Bucureşti - în momentul în care o construcţie intră în rezonanţă cu terenul, iar structura nu este capabilă să preia vibraţiile, clădirea se va prăbuşi. În manualul de fizică de clasa a VI-a, era dat exemplul cu trupele lui Napoleon care nu aveau voie să bată pasul de front pe pod, pentru că se crea o rezonanţă periculoasă între "marşul" soldaţilor şi structura podului. Un mare pericol prezintă şi clădirile proiectate de ingineri din ţări în care nu sînt cutremure şi care, evident, nu ştiu cum ar trebui să se comporte o clădire în timpul unui cutremur puternic. Sîntem pregătiţi să intervenim într-o situaţie de urgenţă? Da. Armata, Pompierii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au investit mult în formarea, în pregătirea oamenilor care ar putea să acţioneze în astfel de situaţii. Există aparatură, utilaje, în doi-trei ani sperăm să finalizăm şi harta "de hazard" din comandamentul central... Sună ciudat să spun "vom vedea", aş prefera să nu fie cazul! Nu ştiu însă cît sînt de capabili oamenii să reacţioneze cu calm în astfel de situaţii. Dacă îţi este frică de cutremur e foarte greu să stai liniştit pe scaun şi să nu o iei la goană pe scări cînd se produce unul. Este cea mai mare greşeală să alergi pe scări pentru că acestea sînt singurele elemente dintr-o construcţie care nu sînt proiectate seismic. În România există o singură astfel de scară - cea a Teatrului Naţional. Ca să nu terminăm într-o notă oarecum pesimistă, îmi permit o întrebare mai "neoficială". Ştiţi că sînteţi cunoscut drept "domnul cu cutremurele"?! Rîde. Domnul cu cutremurele care le şi prezice! Da, ştiu că aşa mi se spune şi nu mă deranjează. Nu prezic însă cutremure, nimeni nu poate face asta, şi de multe ori refuz televiziunile care mă invită în studio să răspund la întrebări nerealiste, doar-doar voi "prezice" ceva. Că mi se spune "domnul cu cutremurele" nu mă deranjează, dar cînd stau într-un studio TV ca un popîndău - altfel, un animal foarte simpatic! -, da! ___________________ Gheorghe Mărmureanu este directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pămîntului. a consemnat Ruxandra TUDOR
