''Credem în Dumnezeu, dar monitorizăm orice!''<p> - <i>interviu cu Gheorghe MĂRMUREANU</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 243 din 9 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În momentul de faţă, principala noastră preocupare este "instrumentarea" României - în acest sens, am început o colaborare cu Universitatea din Karlsruhe şi cu Baza Aeriană Militară Patrick din Florida, care a construit în nordul Bucovinei, pe o suprafaţă de 7-8 km2, o reţea seismică cu ajutorul căreia putem monitoriza activitatea pe o rază de 4000 km2. De asemenea, am realizat, pentru unităţile industriale cu risc major, un sistem de avertizare seismică în timp real, ce se bazează pe modul în care se propagă unda de şoc din Vrancea spre Bucureşti. În principiu, din momentul producerii seismului, unda de şoc se propagă, în funcţie de adîncimea cutremurului, în maximum 25-30 de secunde. Cu ajutorul acestui sistem, semnalul care pleacă de la instrumentele din teritoriu ajunge în comandamentul central în trei secunde şi din acel moment pot fi blocate obiectivele majore. Sistemul este deja utilizat la reactorul de la Piteşti, la Uzina de apă grea din Turnu-Severin şi urmează să fie implementat la reactorul de la Cernavodă. La cutremurul din 4 martie 1977 s-au produs în jur de 60 de incendii care au făcut aprope 300 de victime - acest lucru nu s-ar mai întîmpla în eventualitatea unui seism cu magnitudinea celui din ’77, pentru că rezervoarele de gaz metan ar fi oprite în timp util. Vrem să-l introducem inclusiv în spitale - la un cutremur de peste 7 grade, lumina şi curentul electric pică fără excepţie, ceea ce - pentru un chirurg şi pentru un pacient aflat pe masa de operaţie - ar fi o catastrofă. În momentul în care dispozitivul amplasat în spital, în sala de reanimare sau de operaţie ar primi semnalul de avertizare, generatoarele de curent electric ar fi puse în funcţiune, iar situaţia ar fi controlată altfel. De asemenea, avem cereri din partea ministerelor care sînt obligate, conform normelor europene, să-şi securizeze şi să-şi protejeze datele. În prezent lucrăm şi la aşa-numitele shake-maps - un sistem de "hărţi de hazard" care arată, tot în timp real, la nivelul întregii ţări, intensitatea mişcării produse de un cutremur major. În momentul în care începe seismul, instrumentele din teritoriu vor trimite date şi, pe un ecran de 10/16 m, amplasat în comandamentul central, va apărea harta României, desenată în diverse culori, în funcţie de intensităţi - negru, de exemplu, înseamnă o intensitate seismică catastrofală, de 9,9 grade. În felul acesta vom şti exact care sînt zonele cel mai grav afectate, în care Protecţia civilă, Pompierii, Salvarea etc. trebuie să intervină prioritar. Nu este foarte uşor, lucrăm la un proiect extrem de complex - vorbim de sute de aparate, fiecare cu cîte trei componente, de o reţea de semnale nu tocmai simplu de realizat -, dar facem tot posibilul pentru a diminua efectele, pagubele care ar putea să apară în cazul unui cutremur puternic. Cum spun colaboratorii noştri de la baza militară Patrick din Florida, "Credem în Dumnezeu, dar monitorizăm orice!". Pe piaţă au apărut diverse aparate de avertizare seismică în timp real. O firmă privată comercializa, la un moment dat, nişte pagere destul de controversate. Eu le-am considerat destul de periculoase şi nu m-am ferit să spun public acest lucru - aparatele erau calibrate să sune cînd ar fi sesizat o mişcare telurică, fără să transmită însă şi magnitudinea reală a seismului. Am stat de vorbă cu reprezentanţii firmei şi le-am explicat că nu are sens să creezi panică din cauza unui cutremur "obişnuit", de 4,5 grade, de exemplu - în fiecare an, în România se produc, în medie, 30-40 de cutremure de asemenea intensitate, care nu prezintă însă nici un pericol. Să ne imaginăm o sală în care are loc un meci de hochei, un loc plin de oameni, în care, dintr-odată, încep să sune trei pagere care detectează un seism cu o magnitudine de 4 grade, fără să poată "comunica" însă, în vreun fel, această magnitudine. Oamenii se vor buluci spre uşi, se va crea un haos de nedescris şi, probabil, vor fi şi victime. Legat de cutremure circulă foarte multe informaţii care, deşi pot fi neadevărate, creează panică. Se spune, de exemplu, că sînt mai dese vara şi iarna din cauza temperaturilor sau că se produc cu precădere noaptea. Sînt simple speculaţii? Anotimpurile, temperaturile, luna plină, perioadele zilei etc. nu au nici un fel de relevanţă. Eu nu cred în aşa ceva! Pentru că vorbim de speculaţii, trebuie să vă spun că am auzit de curînd că ploile şi inundaţiile din România de anul acesta au fost cauzate de seismele care au lovit provincia Sichuan din China! Mi-a trecut, de asemenea, pe la ureche că seismul care a lovit coastele Indoneziei, ale Indiei etc. pe 26 decembrie 2004 s-a produs în urma unei explozii provocate de om. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost de intensitatea a cinci mii de bombe tip Hiroshima. Seismul din 2004, care a fost cu 2,4 grade mai puternic decît cel din ’77, din România, a egalat, ca intensitate, în jur de 19 milioane de bombe atomice tip Hiroshima. Dacă strîngi la un loc toate bombele atomice din lume, nu aduni atîtea, şi chiar dacă s-ar aduna, care ar fi interesul? Să fim serioşi! După cum, din păcate, s-a dovedit în ultimii ani, faliile care trec prin sudul Asiei sînt foarte active. Prezintă acest lucru vreun risc pentru noi? În Vrancea nu există falii, ci două mari blocuri tectonice care se bat ca doi berbeci, cap în cap. Unul este acţionat de Africa, ceea ce nu este periculos, pentru că nu se poate produce un cutremur mai mare de 6,7 grade pe scara Richter, iar celălalt - de blocul indo-australian care şi-a început activitatea în 2005 şi se va "opri", probabil, prin 2019-2020. Deşi este în plină activitate, blocul indo-australian nu ne va afecta, aşa cum am mai spus, deocamdată, pentru că energiile cele mai puternice sînt descărcate în Sumatra, Filipine, China, Japonia. Momentan nu există motive de îngrijorare. Spuneaţi într-un interviu că este complicat să vorbeşti, în Bucureşti, de zone mai mult sau mai puţin periculoase. Care sînt totuşi problemele acute ale Capitalei? Clădirile! Cele construite înainte de 1940, unele clădiri ridicate între 1970-1980, cînd cantitatea de armătură a fost mult redusă, clădirile deficitare la capitolul proiectare, nenumărate în Bucureşti - în momentul în care o construcţie intră în rezonanţă cu terenul, iar structura nu este capabilă să preia vibraţiile, clădirea se va prăbuşi. În manualul de fizică de clasa a VI-a, era dat exemplul cu trupele lui Napoleon care nu aveau voie să bată pasul de front pe pod, pentru că se crea o rezonanţă periculoasă între "marşul" soldaţilor şi structura podului. Un mare pericol prezintă şi clădirile proiectate de ingineri din ţări în care nu sînt cutremure şi care, evident, nu ştiu cum ar trebui să se comporte o clădire în timpul unui cutremur puternic. Sîntem pregătiţi să intervenim într-o situaţie de urgenţă? Da. Armata, Pompierii, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au investit mult în formarea, în pregătirea oamenilor care ar putea să acţioneze în astfel de situaţii. Există aparatură, utilaje, în doi-trei ani sperăm să finalizăm şi harta "de hazard" din comandamentul central... Sună ciudat să spun "vom vedea", aş prefera să nu fie cazul! Nu ştiu însă cît sînt de capabili oamenii să reacţioneze cu calm în astfel de situaţii. Dacă îţi este frică de cutremur e foarte greu să stai liniştit pe scaun şi să nu o iei la goană pe scări cînd se produce unul. Este cea mai mare greşeală să alergi pe scări pentru că acestea sînt singurele elemente dintr-o construcţie care nu sînt proiectate seismic. În România există o singură astfel de scară - cea a Teatrului Naţional. Ca să nu terminăm într-o notă oarecum pesimistă, îmi permit o întrebare mai "neoficială". Ştiţi că sînteţi cunoscut drept "domnul cu cutremurele"?! Rîde. Domnul cu cutremurele care le şi prezice! Da, ştiu că aşa mi se spune şi nu mă deranjează. Nu prezic însă cutremure, nimeni nu poate face asta, şi de multe ori refuz televiziunile care mă invită în studio să răspund la întrebări nerealiste, doar-doar voi "prezice" ceva. Că mi se spune "domnul cu cutremurele" nu mă deranjează, dar cînd stau într-un studio TV ca un popîndău - altfel, un animal foarte simpatic! -, da! ___________________ Gheorghe Mărmureanu este directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pămîntului. a consemnat Ruxandra TUDOR

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.